Deși Nicușor Dan e președinte, oamenii de afaceri sunt îngrijorați. Radu Georgescu: Asta e o naționalizare mascată!

Camerele de Comerț din România, Asociația Oamenilor de Afaceri din România, Confederația Patronală Concordia, Consiliul Investitorilor Străini, Fundația Romanian Business Leaders sunt semnatarele unui apel adresat partidelor politice participante la consultările privind redresarea economică și reducerea deficitului bugetar. Președintele Dan a discutat permanent zilele acestea cu liderii politici despre măsurile fiscale care vor fi luate, declarând că nu este exclusă creșterea taxelor și alte sacrificii din partea românilor.

• Oana Gheorghiu anunță care sunt primele companii de stat ce vor fi restructurate, lichidate…vândute. PSD: Atentat la siguranța națională a statului român
• Ficțiunea sancțiunilor: Europa continuă să cumpere gaz rusesc
• Inflație fără precedent de interviuri ale judecătorilor CCR. Oare ce îi sperie?
• Ilie Bolojan pune presiune pe români. Guvernul a adoptat o nouă măsură menită să-i facă de râs public
• Procurorul Emilian Eva încearcă să scape de condamnarea pentru luare de mită

Membrii acestor Camere, companii românești și străine, atrag atenția că deciziile din această perioadă vor avea un impact de durată și profund asupra cetățenilor români, dar și asupra încrederii investitorilor. În acest context, mediul privat invită reprezentanții partidelor la un dialog „autentic”.

Ei au discutat cu Nicușor Dan după alegerea acestuia, însă pare că îngrijorările nu le-au fost risipite.

Înainte de alegeri, Confederația Concordia transmise un apel către cei doi candidați, Dan și Simion, prin care cereau păstrarea drumului european al României și promisiunea că nu vor urma creșteri de taxe.

„Salut mesajul ferm şi concis al Confederaţiei Patronale Concordia. Mai mult decât oricând în aceste zile este necesară implicarea activă a antreprenorilor şi mediului de business în această dezbatere esenţială din societate… Împreună şi alături de mediul privat implicat eu am credinţa că putem clădi România Onestă”, afirma atunci Nicuşor Dan. 

Într-un comunicatul transmis Q Magazine, duminică, 9 iunie, sunt enumerate mai multe propuneri pe care mediul de afaceri le consideră fundamentale pentru viitorul pachet de măsuri fiscale discutate în aceste zile de liderii politici împreună cu președintele Nicușor Dan care s-a implicat activ și a declarat public că principala sa problemă este reducerea deficitului bugetar.

Vă prezentăm textul integral al comunicatului mediului de afaceri.

„În contextul dezbaterilor actuale privind măsurile de redresare economică și corectare a deficitului bugetar, organizațiile mediului de afaceri fac un apel ferm către liderii partidelor parlamentare participante la consultările în derulare.

Suntem conștienți că deciziile și acțiunile din această perioadă vor avea un impact profund și de durată asupra populației, asupra companiilor, asupra economiei, asupra încrederii investitorilor și a poziționării României în plan internațional. Tocmai de aceea avem nevoie de un dialog real, astfel încât măsurile adoptate să abordeze atât corectarea dezechilibrelor, cât și protejarea capacității economiei de a performa pe termen mediu și lung.

Cerem partidelor politice să asculte și vocea mediului de afaceri, cel care a susținut și susține economia.

Suntem îngrijorați văzând că dezbaterea actuală pare să se concentreze în mod covârșitor pe creșterea taxelor, în lipsa oricărei viziuni publice asumate pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale excesive sau modernizarea aparatului de stat. Fără un angajament real pentru reformă internă, orice măsuri fiscale riscă doar să împovăreze motorul economic necesar pentru redresare.

Suntem conștienți că riscurile blocării fondurilor europene și retrogradării ratingului de țară, devastatoare pentru viitorul României, necesită un răspuns public cuprinzător și responsabil, cu un mix de măsuri care să vizeze atât scăderea cheltuielilor, cât și creșterea veniturilor. Totodată, din viitorul pachet de măsuri trebuie să facă parte și politici de stimulare a investițiilor și activității economice.

Pentru a menține avantajele competitive cheie ale României — precum cota unică — și a evita descurajarea investițiilor, dar și pentru a ne permite dezvoltarea pe termen lung, considerăm că este imperios necesar ca orice pachet de măsuri să fie fundamentat pe:

• menținerea cotei unice de impozitare, aplicată unitar și echitabil, cu eliminarea tuturor
  excepțiilor, un mecanism simplu și eficient atât pentru contribuabili, cât și pentru autorități — esențial pentru susținerea creșterii economice, reducerea distorsiunilor și combaterea evaziunii fiscale;
• reducerea cheltuielilor publice neesențiale, inclusiv costurile administrative excesive, agențiile redundante și cheltuielile politice discreționare;
• reforme semnificative în managementul sectorului public, prioritizând performanța, eficiența, reducerea reală a poverii birocratice și transparența;
• eliminarea alocărilor bugetare risipitoare, cum ar fi indemnizațiile nejustificate și finanțarea excesivă a campaniilor electorale din fonduri publice;
• protejarea și prioritizarea investițiilor publice esențiale în infrastructură, educație și inovație — fundamente ale creșterii pe termen lung;
• asigurarea echității fiscale prin eliminarea scutirilor, eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri și a taxei pe construcții speciale;
• colectarea eficientă a taxelor prin reducerea decalajului de TVA și prioritizarea eforturilor de combatere a evaziunii fiscale la scară largă;
• accelerarea digitalizării, simplificarea administrativă și reducerea birocrației;
• maximizarea absorbției fondurilor europene prin simplificarea procedurilor și eliminarea blocajelor birocratice.

Statul trebuie să dea primul exemplu. Un răspuns credibil la această provocare fiscală începe cu mesajul clar că este gata să optimizeze utilizarea banului public și să se reformeze.

Îmbunătățirea colectării și conformării voluntare — prin aplicare inteligentă, digitalizare și combaterea evaziunii fiscale sistemice, precum și prin creșterea nivelului de transparență și predictibilitate a politicilor fiscale și a folosirii banilor publici — este o parte esențială a soluției.

Totuși, aceasta nu trebuie confundată cu introducerea de noi taxe sau majorarea celor existente, sau cu pedepsirea în mod abuziv a acelorași contribuabili corecți în cadrul acțiunilor agențiilor abilitate.

Sectorul privat operează deja sub presiuni semnificative cauzate de impredictibilitate și sarcini administrative.

Discuțiile actuale, scurse pe surse în spațiul public, în absența unor analize de impact la care să participe și mediul de afaceri, alimentează și mai mult gradul de instabilitate și blocaj economic, mai ales în condițiile în care statul nu își onorează propriile obligații de rambursare a sumelor datorate față de o mare parte din contribuabilii onești și buni platnici din mediul privat. Solidaritatea nu poate funcționa în lipsa unui minim de reciprocitate, și nici întrun context fiscal care creează permanent inechități și categorii privilegiate.

Companiile oneste, nu ar trebui să plătească pentru a acoperi deficitul indus de administrarea iresponsabilă a finanțelor publice. Activitatea economică eficientă și responsabilă, precum și munca performantă și retribuită pe măsură nu ar trebui descurajate prin mecanisme de taxare care descurajează creșterea.

Pachetul de primăvară 2025 al Comisiei Europene subliniază creșterea excesivă a cheltuielilor și abaterea de la țintele fiscale ale României. Ignorarea acestor semnale nu va face decât să adâncească dezechilibrul. Ceea ce este necesar acum nu este o nouă rundă de taxe, ci un plan fiscal responsabil pe termen mediu, ancorat în reforma cheltuielilor, eficiență instituțională și predictibilitate economică.

Ca întotdeauna, și de această dată sectorul privat înțelege gravitatea situației, urgența și este pregătit să facă parte din soluție. Avem nevoie de transparență și dialog, iar solidaritatea pretinsă mediului privat trebuie demonstrată la toate nivelurile statului — nu prin transferarea implicită a sacrificiului către sectorul privat, ci prin asumarea reală a reformei și a disciplinei în gestionarea finanțelor publice.

Vă invităm la un dialog autentic cu mediul de afaceri, esențial înainte de aprobarea oricărui pachet de măsuri. Mediul privat trebuie să fie implicat activ în dezbaterea privind pachetul de politici care va fi inclus în programul noului Guvern.

Organizații semnatare:
• Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK
• Camera de Comerț Americană în România – AMCHAM ROMANIA
• Asociația Oamenilor de Afaceri din România – AOAR
• Camera de Comerț Belgia Luxemburg – Romania Moldova – BEROCC
• Camera de Comerț Britanico-Română – BRCC
• Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România – CCIFER
• Camera de Comerț Italiană în România – CCIPR
• Camera de Comerț Olandeză în România – NRCC
• Confederația Patronală CONCORDIA
• Consiliul Investitorilor Străini – FIC
• Fundația Romanian Business Leaders – RBL”

Alte îngrijorări

Antreprenor cu 37 de companii fondate, Radu Georgescu și-a exprimat iritarea și revolta cu privire la taxele pe care partidele politice vor să le impună pentru a corecta deficitul bugetar și a redresa economia. Georgescu afirmă că viitorul guvern își dorește să facă o naționalizare mascată a tuturor firmelor din România.

„Pe mine mă sperie foarte tare ce taxe vor să pună cei din viitorul Guvern. O grămadă de taxe stupide. Taxă pe tranzacțiile bancare???? Taxă de solidaritate???? Creșterea accelerată a impozitului pe profit și impozitul pe dividende??? Păi, asta este o naționalizare mascată a tuturor firmelor din România!!!

Pe bune??? În ce țară trăim? Unde ați mai văzut așa ceva?? Nici în Coreea de Nord nu cred că există așa ceva.

Mai jos cum funcționează sistemul de taxare în România:

Muncești în fiecare zi, tragi ca boul și statul îți ia din salariu 42% (impozit pe venit, CAS, CASS). Din venitul deja impozitat statul îți ia alte taxe. Le numesc taxe pe consum: TVA, accize. Dacă îți mai rămân bani și îți cumperi ceva: locuință, mașină, statul vine și ia alte taxe: taxa pe locuință, mașina.

Acum vor să pună alte taxe stupide! O taxă dacă faci plăți prin bancă!!!! Păi, o să facem plăți prin bănci străine. Wise (banca din UK) de abia așteaptă.

De asemenea, înțeleg că vor să pună o taxă de solidaritate!!! Solidaritate cu cine??? Oamenii nu au fost solidari  cu acțiunile politicienilor de până acum.

De asemenea, înțeleg că vor să crească impozitul pe profit și impozitul pe dividende??? Pe bune???
Practic se face o naționalizare mascată și statul devine acționar majoritar la toate firmele din România. Cu aceste măsuri se omoară antreprenoriatul în România.

De ce naiba să te chinui, dacă statul îți ia peste 50% din bani?

Dragi politicieni, poate nu știți, în Estonia îți faci firmă online în două ore. Ei chiar au digitalizat statul.

De asemenea, nu știți că impozitul pe profit în Estonia este zero!!! Plătești doar impozit pe dividende.

Dacă puneți aceste taxe, multe firme și mulți oameni vor pleca către țări prietenoase cu oamenii și firmele. Voi veți rămâne singuri să inventați taxe stupide”, a scris Radu Georgescu pe o rețea de socializare.

Pe de altă parte, consultantul economic Andrei Caramitru susține că nu putem avea încredere în partide întrucât nu au specialiști, subliniind că sunt doar „băieți care vor funcții”.

Foto: Octav Ganea/ Inquam

Surprinzător, Caramitru elogiază vremurile post-decembriste deja apuse. El afirmă că Iliescu, Constantinescu și Băsescu aveau echipe „smart”.

„Încrederea pe care o putem avea in partidele astea e ZERO. ZERO. Nu au nici un specialist, nu au expertiză, nu au nimic sunt vizi. Găști de băieți care vor funcții.

În trecut – sincer – până și guvernele din perioada Iliescu, Constantinescu sau Băsescu aveau oameni smart și echipe de experți. Epoca KWI a fost epoca imbecilizării absolute – el fiind prost de bezna nopții nu a accceptat decât proști. Acum e abis total.

Acum ND e smart, ok. Bolo e smart, ok (dacă e acceptat ca PM, nu știm). În rest – bezna minții (90%). Societatea civilă, noi, trebuie să ne implicăm. Dacă voi credeți ca ăștia știu ce să facă – și că ne putem relaxa acum – uitați asta.

Noi am rezolvat problema cu CG/suveranism că ne-am organizat organic. Nu partidele astea. Trebuie să continuăm. Să fim 1000% atenți și implicați. Altfel dracu ne ia pe toți.”, a scris pe Facebook Andrei Caramitru.

De asemenea, el are și o serie de propuneri economice pentru cei care negociază în acest moment. Vi le prezentăm în cele ce urmează:

„Eu aș propune un sistem fiscal/ statal extrem de simplu, usor de înțeles pentru toată lumea si usor de implementat. Așadar :

1) taxa pe venit – orice venit e la fel, nu contează din ce surse îl ai – e irelevant (pfa, drepturi de autor, salariu, dividende, chirii, pensii). Taxat in 2 trepte – 10% până la salariul median, 20% peste (stați așa nu vă enervați, ca de fapt scade/ rămâne la fel per total). Deduceri fiscale pentru copii și rate la casă (deci dacă ai 2-3 copii și rată la casă plătești probabil 5%/ 13% ca praguri)

Pe profit – 20% pe profitul distribuit/ 10% pe profitul reinvestit.

2) contribuția pentru pensie. Pentru toți cei sub 45 de ani de acum încolo – 15% (care scade spre 10%) contribuție pentru pilonul 1 care e limitat, nu poate fi mai mare de 2x decât salariul mediu (și nivelul e stabilit anual în funcție de cât s-a încasat). 10% in plus e pus în pilonul 2 (jumătate de angajator jumătate de către angajat) – devin banii tăi care sunt investiți pe bursa locală doar (nu internațional).

3) sănătatea – TOATĂ lumea plătește un pachet minim pentru sănătate (să zicem 500 lei / lună) plus 10% coplata (dar nu mai mult de 200 lei per intervenție). Dar absolut toți inclusiv pensionarii, inactivii, toți. Demonstrezi că nu ai 500 de lei, că ai probleme – nu-i bai – primești ajutor social pentru asta (dar ești obligat să faci cursuri de recalificare). Pentru servicii extra (care acoperă, atenție, inclusiv serviciile private) – 3 pachete de asigurare (small, medium, premium) oferite de asiguratori privați. Spitalele publice și private au toate prețurile pentru toate intervențiile făcute publice – ca să știe toată lumea și să poată alege unde se duce.

4) active – imobile, acțiuni, obligațiuni, terenuri, mașini – 0.2% din total pe an; dacă depășești 200k euro ca avere – 0.5% pe an (max, dacă cifrele dau OK sper să scadă la 0.3%). Dacă ai teren nefolosit, casa nefolosită sau în paragină – se înmulțește de 5 ori.

5) TVA – 10% pe mâncare și medicamente, 20% pe restul. Cu taxare inversă (ceea ce ar reduce imediat evaziunea pe TVA).

6) cheltuielile statului administrative – obligatoriu scad pe an cu 5% an de an, per total.

7) investițiile statului care nu sunt granturi UE – limitate la 3% din pib pe an (restul se fac pe PPP). Ținta e : 3% din buget ; 2% fonduri UE și granturi; 5% ppp = 8% cât e acum.

8 ) statul nu are voie să dețină mai mult de 49% din nici o companie (și trebuie cotate pe bursă – cumpărate de fondurile de pensii în principal de la noi). Firmele de stat care sunt în insolvență – închise.

Cu pachetul ăsta – nu e nici o problemă să reducem masiv deficitul, am fi super ok în 2 ani max. În plus – bonus – scad masiv dobânzile și intră enorm de multă lichiditate financiară în investiții private. Si firmele sunt încurajate să angajeze pe cei cu salarii mici ca taxele ar fi mai mici acolo. Și evităm și recesiune și tot.

Dacă vi se pare ok dați forward să citească și aia care negociază acum.”, a mai scris Caramitru.

Jurnalistul Lucian Mîndruță nu acceptă să fie solidar decât cu cine merită.

„Solidari cu partidele care ne-au adus aici? Sau cu cele care se prefac antisistem, dar continuă să ia banii de la buget? Nu, mulțumesc. Vreau să fiu solidar cu cine merită.”, a scris Mîndruță pe Facebook.