Dezvăluiri despre lucrările de pe canalul Bâstroe

Șeful portului Ismail, Andrii Rijzhylo, a declarat într-un interviu pentru Antena3 CNN că pe anumite porțiuni ale canalului Bâstroe s-a săpat până la opt metri și că, probabiil, canalul va fi adâncit și mai mult. Potrivit șefului portului Ismail, lucrările de dragare continuă.

• „Legături primejdioase”: Axa Călin Georgescu-Simion-PSD
• Deschisă, închisă, redeschisă, iar închisă… și bombardată
• Dinescu, această pasăre Phoenix care va renaște din cenușa casei sale
• Arestări după incidentul de la Spitalul „Sf. Pantelimon”
• Planul de criză al UE: Zile fără mașini, munca de acasă, aerul condiționat „mai cald”

,,Administraţia porturilor a efectuat lucrări de adâncire şi apoi mi-au pus la dispoziţie documentele legate de aceste lucrări”, a spus şeful portului Ismail.

Planurile pe viitor, legate de aceste lucrări, le cunoaşte administraţia, a mai spus Andryi Ryjzhylo, adăugând că pe anumite porţiuni s-a ajuns la o adâncime de 8 metri.

,,Administraţia face aceste lucrări şi şi-a propus să adâncească acest canal chiar şi mai mult. Mie mi-au venit hărţile legate de adâncimea navigabilă din prezent şi eu am raportat pescajul”, a declarat şeful portului Ismail, în interviul acordat Antena 3 CNN.

,,Eu nu ştiu nimic despre neînţelegerile cu România, tot administraţia comunică şi cu partea română prin intermediul Ministerului de Externe. Eu nu comunic în niciun fel cu România, n-am astfel de atribuţii”, a mai spus oficialul ucrainean.

România şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că Ucraina a efectuat lucrări de dragare la canal, operațiuni care au efecte într-o zonă de coastă comună, sensibilă din punct de vedere ecologic, şi a cerut să poată verifica zona.

Ucraina, care a fost invadată de Rusia în urmă cu un an, a anunţat săptămâna trecută că pescajul navelor care traversează prin canalul Bâstroe a fost adâncit de la 3,9 metri la 6,5 metri.

România a anunţat că este îngrijorată în legătură cu orice lucrări efectuate pe canalul navigabil prin zona comună a Deltei Dunării, care ar putea ameninţa viaţa sălbatică din patrimoniul mondial UNESCO şi ar încălca tratatele internaţionale de protecţie a mediului.