Dimitrie Cantemir reunește la Iași Biserica, Statul, Școala

Cantemir își continuă lucrarea și după trecerea din această lume. Joi, 9 noiembrie, la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, în jurul mormântului „prințului luminilor” s-au reunit preoți, academicieni, politicieni, profesori, studenți, oameni de cultură.

Comemorarea lui Dimitrie Cantermir a început cu Sfânta Liturghie și slujba Parastasului săvârșită de ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei în Biserica Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”, continuând cu lucrările Simpozionului Internaţional „Dimitrie Cantemir”, în Sala Gotică a așezământului monahal.

• Înalta Curte trage un semnal de alarmă la CCR: Măsuri aberante care lasă românii de rând fără apărare
• ÎCCJ sesizează CCR în legătură cu ultimele modificări aduse Codului de procedură penală
• Bolojan atacă PSD și explică de ce proiectul reactoarelor modulare are probleme
• PSD, PNL, USR și UDMR au căzut de acord pe legea salarizării
• Nicușor Dan intervine în scandalul transparentizării finanțării ONG-urilor

Străinii au pătruns în genialitatea lui uneori parcă mai mult decât noi

ÎPS Teofan a accentuat nevoia de a aloca mai mult spațiu în programele școlare personalității lui Dimitrie Cantemir, dar și necesitatea de a recunoaște valorile românești.

„Avem românii o virtute, care, în perioada creștinismului primar, era subliniată ca fiind faptă bună de căpetenie pentru orice creștin, filoxenia, iubirea de străin. Am preluat această virtute și am înrădăcinat-o în conștiința noastră, o capacitate uimitoare de a recunoaște valorile altora și a ne raporta la ele. Acesta este un lucru bun, foarte bun, creștin în esența lui. În același timp, dacă ceea ce ai acasă nu este de asemenea pus în valoare așa cum se cuvine se creează un dezechilibru.

Câte cuvinte înțelepte sunt în cărțile lui Dimitrie Cantemir sau în ale altor personalități, câte elemente de inspirație putem găsi în ceea ce au gândit cei care ne-au precedat, purtători ai aceluiași sânge precum noi!”, a spus ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. 

Simpozionul Internațional „Dimitrie Cantemir” se desfășoară pe parcursul a trei zile: 9 – 11 noiembrie 2023, la Iași, fiind organizat de Arhiepiscopia Iașilor, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în parteneriat cu Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi”.

„Este frumos totuși că sunt oameni căutători a tot ceea ce este aur pur în istoria noastră și în cultura românească. Datoria noastră față de acest dar mare pe care ni l-a oferit Dumnezeu în chipul minunat al lui Dimitrie Cantemir încă rămâne mare.

Străinii au pătruns în genialitatea lui uneori parcă mai mult decât noi. Prin aceasta, măreția lui Cantemir devine evidentă, în același timp, este o chemare a școlii românești pentru a avea în programele sale școlare mai mult spațiu alocat lui Dimitrie Cantemir. 

Trăim în general sentimente de frustrare uneori în fața măreției celor din alte locuri ale lumii, celor care fac parte din alte națiuni. E minunat că avem această deschidere și capacitate de recunoaștere a valorilor altora, dar este de asemenea necesar ca valorile care au fost plămădite prin mila lui Dumnezeu pe acest pământ să fie ținute în viață, să devină tot mai vii în conștiința tinerelor generații, în conștiința noastră, a tuturor.

Mare este virtutea recunoștinței pe care o arătăm, în primul rând, față de Dumnezeu, că ne-a binecuvântat cu un asemenea chip. Gratitudinea arătându-se, bineînțeles, și față de cei care au reprezentat această inimă a culturii românești de altă dată cu toate urmările ei pentru organismul cultural, bisericesc, politic și economic al națiunii române”, a mai transmis ÎPS Teofan în cuvântul său. 

De ce la Iași?

Pr. prof. univ. dr. Ion Vicovan, Decanul Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloae” a subliniat motivația comemorării la Iași a „Filosofului între regi, rege între filosofi”.

„Suntem într-un moment aniversar dedicat marelui domnitor, encicloped Dimitrie Cantemir. Se cuvenea ca Iașiul să organizeze acest eveniment, și pentru minte, și pentru suflet, în memoria sa, pentru că: aici s-a format prințul și apoi voievodul Dimitrie Cantemir, aici a fost domnitor, pentru o perioadă relativ scurtă, aici au fost tipărite o parte din lucrările elaborate, aici i-au fost aduse osemintele. 

S-au împlinit 350 de ani de la nașterea sa pentru viața pământească, 300 de ani de la mutarea sa la cele veșnice, iar după 224 de ani în exil, de 88 de ani osemintele sale odihnesc întru nădejdea învierii și a vieții veșnice în Biserica Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi.

Se pot spune multe pentru a arăta că, deși comemorăm o personalitate istorică prin ceea ce a făcut la vremea sa, având viziune, a fost profetic, este și actual. Întâi de toate, este o personalitate marcantă a istoriei și culturii noastre, o figură proeminentă pentru contextul istoric și cultural contemporan.

În era globalizării economice și politice, a integrării mondiale, nu numai europene, a multiculturalismului și descentralizării, pe de o parte, a mondializării culturale, pe de altă parte, a întrepătrunderii valorilor, activitatea sa de acum câteva secole devine una profetică.

A acumula, pe pași, valorile naționale în sânul familiei, una distinctă, domnească, apoi, prin educație, prin școlire, culturile clasice, cunoașterea limbilor și civilizațiilor islamice, persane, cu exoticul lor, pentru un european, dar și cu intrinsecile învățăminte – toate ar putea fi visul multora dintre savanții de astăzi, dar de foarte puțini atins”, a declarat Pr. prof. univ. dr. Ion Vicovan.

În străinătate se trăiește bine și se moare greu

Istoricul Ștefan Lemny a prezentat testamentul cultural al lui Dimitrie Cantemir, amintind și ultimele momente din viața cărturarului, așa cum o descrie fiul acestuia, Antioh Cantemir. 

„Amintirea nașterii sale îmi îndreaptă gândul, în ceea ce mă privește, mai mult către moartea sa. Este motivul pentru care amintesc ultimele clipe din viața domnitorului.

Înainte de a închide ochii pe veci, pe 21 august 1723, un an în urmă, în 1722, străbătea alături de Petru cel Mare drumurile primejdioase ale Caucazului, ajungând până la Derbent, renumitele porți de fier ale Orientului. El se aventura condus de pasiunea fără margini a cunoașterii în explorarea acestor locuri pentru a consemna mărturiile istorice și geografice și a le transmite ulterior lumii savante europene, așa cum au ajuns în colecțiile bibliotecii regelui Franței.

Aducea, în același timp, o contribuție importantă la campania militară grație cunoștințelor profunde ale lumii musulmane, fiind autor al unui tratat despre sistema religiei muhamedane se remarcase și ca un adevărat artizan al războiului ideologic, prin redactarea manifestelor adresate în limba lor locuitorilor ținuturilor ocupate de ruși. Era un om în toată puterea vârstei, în plină creativitate intelectuală, dar cu dureri de rinichi și febră mică, scrie fiul său, poetul Antioh Cantemir: Domnul nu mai era în stare să urce pe cal. Începutul anului 1723 anunță și începutul agoniei.”

Ulterior, participanții au avut ocazia să viziteze expoziția „Dimitrie Cantemir” amenajată în incinta Sălii Gotice a Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”.

Lucrările simpozionului continuă cu mai multe sesiuni de comunicări științifice în domenii diferite: Istorie, Teologie,  Muzicologie și Filologie, Filosofie, Etnologie/Etnografie, având invitați din Franța, Turcia și Republica Moldova. Programul complet este disponibil pe https://cantemir300.mmb.ro/