Din colecţii private, în parc. Expoziţie cu fotografii regale originale

O expoziţie inedită de fotografii originale, documente, obiecte şi uniforme din perioada regală poate fi admirată începând din 11 mai în Parcul Regele Mihai I, ExpoFlora, Pavilon A (Herăstrău).

Citiţi şi:  Cele mai frumoase monumente pe care nu le vei vedea niciodată

Expoziţia este organizată de Primăria Municipiului București,  prin Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic (AMPT), sub auspiciile Familiei Regale a României. Vernisajul a avut loc, joi 10 mai, cu ocazia Zilei Regalităţii.
Invitaţii speciali ai evenimentului au fost Alteţa Sa Regală, Principesa Maria, Academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici şi directorul AMPT, Oana Zaharia.

Alteţa Sa Regală, Principesa Maria

Expoziția ilustrează unele dintre cele mai importante momente din istoria românilor și totodată a regalității, aducând în atenția vizitatorilor o serie de lucrări tematice ce relevă rolul figurilor regale ale României în dezvoltarea statului român modern. Expoziţia este deschisă până pe 16 mai 2018, între orele 10.00-18.00. Intrarea este gratuită.

„Ceea ce am gândit prin această expoziţie este să aducem în atenţia publicului, a tinerilor, a copiilor, informaţii despre ceea ce a însemnat Casa Regală pentru România, regalitatea, în general. Mulţi ştiu despre regalitate, dar mai mult din cărţi, nu au trăit acea perioadă. Şi atunci ne-am gândit să aducem imagini, exponate, uniforme militare ale epocii, atât ale regimentului 30 gardă , cât şi ale unui infanterist care a luptat în primul război mondial, autentică”, a declarat pentru Q Magazine directorul AMPT, doamna Oana Zaharia.

Citiţi şi: Urgență la patrimoniu. Peste 600 de monumente, în stare critică

Pe panourile expoziţionale pot fi văzute câteva fotografii din albumul personal al Reginei Maria, o hartă turistică inedită a României din acea epocă, medalii, insigne, brevete militare, obiecte personale.

„Am încercat să aducem câteva obiecte şi fotografii, documente ale epocii, să stârnim curiozitatea. Ca şi în cazul expoziţiei privind clădirile emblematice ale Capitalei, nu poţi să aduci foarte multă informaţie, dar aduci atât cât să determini publicul să caute mai mult”, a explicat directorul AMPT.

Obiectele expuse au fost puse la dispoziţie de colecţionari, încântaţi de ideea de a le expune într-un parc, un demers care nu a mai fost experimentat până acum.

Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici a captat audienţa din postura celui care a trăit sub trei dintre cei patru regi ai României şi a cărui familie are legături cu instalarea dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen în România.

Întrebat de Q Magazine despre figurile regale ale țării noastre, academicianul a mărturisit că dintre cei patru regi ai României, doi i-au marcat existenţa: Ferdinand I pentru că era copil, iar Carol al II-lea pentru tot ceea ce a făcut pentru cultura românească.

În opinia sa, ceea ce a făcut mult hulitul şi controversatul Carol al II-lea pentru cultură, „nu au făcut toate academiile la un loc”.  „Carol al II-lea a fost un rege mare, a făcut o treabă foarte bună. El a fost victima unui destin istoric”, a subliniat Bălăceanu-Stolnici.

Citiţi şi: Cazinoul din Constanța, în topul celor mai periclitate monumente

Academicianul a explicat pentru Q Magazine care a fost rolul familiei sale în instalarea dinastiei regale în România.
Ion Bălăceanu, reprezentantul diplomatic al României la Paris în acele vremuri, era văr primar cu bunicul academicianului Bălăceanu-Stolnici şi avea o legătură specială cu împăratul Napoleon al III-lea. Cei doi au aranjat ca principele Carol I să vină domnitor în România.

Academicianul Constatin Bălăceanu Stolnici a captat audienţa cu povestirile despre familia regală

„Carol nu a fost ales pentru că era neamţ, ci pentru că era nepotul împăratului Franţei, mama lui era o de Beauharnais. A avut o conjunctură favorabilă la care, cred, că a intervenit sora de lapte a lui Napoleon al III-lea, Madam Cornu. Şi ei între ei au stabilit acest lucru. A fost un moment decisiv”, a explicat Constantin Bălăceanu-Stolnici.

Pentru academicianul care a trăit sub trei regi, sărbătorirea primului 10 mai fără fostul suveran Mihai I nu mai are aceeaşi conotaţie ca altă dată.

„Ca om, îmi pare rău că nu mai este regele. Era cu aproape doi ani mai mare decât mine şi eram obişnuit cu prezenţa lui. Chiar dacă se afla departe, era o prezenţă simbolică, iar dispariţia lui a lăsat un gol. Într-adevăr, ziua de 10 mai are o altă conotaţie, în acest context. Dar asta e viaţa, asta e istoria”, a conchis Constantin Bălăceanu-Stolnici.

Citiţi şi: Muzeul vârstelor, un muzeu al vieții de acasă