Ionuţ Vartic, fratele fostului procuror Marius Vartic, care a instrumentat dosarul fostului judecător CCR Toni Greblă, confirmă dezvăluirile jurnalistei Sorina Matei şi povesteşte cum a fost săltat şi audiat de procurori, şi cât de subţire a fost dosarul său încât judecătorii nu i-au impus niciun prejudiciu.
Redăm integral comunicatul lui Ionuţ Vartic :
„În primul rând, ţin să precizez că nu cunosc aspecte legate de bucătăria internă a DNA, nu am discutat nici înainte şi nici după cu fratele meu probleme legate de serviciul fiecăruia, că am fost surprins când am citit articolul Sorinei Matei, nu pentru că nu aş fi ştiut că totul este o făcătură, ci pentru că nu am ştiut din ce direcţie vine.
Ceea ce însă ştiu şi pot să confirm este că întreaga poveste a fost ciudată de la început, de la ziua percheziţiei când a venit ditamai procurorul cu mascaţii la uşă cu un mandat în care apăreau toate infracţiunile din Codul penal (în afară de crimă şi viol) din care nu a rămas mare lucru, dar suficient cât să fiu ridicat şi dus la Bucureşti. Ce-i drept, oamenii aceia mai mult au vorbit la telefon cu <cineva> decât au făcut percheziţie.
Citiţi şi: Presiuni incredibile ale Codruţei Kovesi asupra procurorului care se ocupa de dosarul Toni Greblă
În motivarea arestului la domiciliu primit la Tribunalul Bucureşti se precizează clar că <nu există în acest moment probe, dar că pot apărea pe parcursul cercetării penale>.
Şi da, am fost reţinut în celulă cu oameni despre care am aflat acolo că erau în arest în cauze instrumentate de fratele meu.
Pe parcursul cercetării mele penale au fost audiaţi într-o manieră mai puţin ortodoxă, cu ameninţări directe sau voalate, inclusiv la familie, zeci de oameni, unii care, bieţii de ei, nici nu ştiau de ce sunt chemaţi sau chiar nu mă cunoşteau. Sunt lucruri care apar inclusiv în declaraţiile date la instanţele din Suceava când unii dintre cei audiaţi au recunoscut că li s-a dat să semneze declaraţia cu <sugestii> sau chiar redactată anterior.
Mai pot confirma că atunci când procesul nu mergea în direcţia <dorită> de unii a apărut şi un al doilea dosar, la fel de forţat sau poate mult mai forţat ca primul.
Este evident pentru oricine vrea să citească rechizitoriile că sunt multe lucruri care nu se leagă, care nu sunt explicate, că sunt şi lucruri uşor de verificat, că totul este doar o interpretare personală, o poveste, o <deducţie juridică>, cum spunea cineva.
Despre toate aceste lucruri eu am vorbit în faţa completelor de judecată. Se pot găsi declaraţiile mele legat de aceste aspecte, dar şi despre mandatele de siguranţă naţională, despre transcrieri eronate ale convorbirilor sau care nu au continuitate, vădit scoase din context şi multe altele pe care le-am contestat, dar nimeni nu m-a ascultat. Tot dosarul este plin de …SRI.
Am fost condamnat pentru a fi dat de exemplu la Suceava, unde eram cunoscut ca un om profesionist, omul care nu distruge agenţii economici de dragul planului de amenzi, omul care nu răspundea comenzilor SRI, omul care încerca să aplice legea nu doar în litera, ci şi în spiritul ei.
În final nu s-a reţinut nici un prejudiciu în sarcina mea. E greu şi pentru judecători să mă judece pe baza unui rechizitoriu atât de prost făcut şi cu atât de puţină coerenţă.
În rest, fiecare răspunde pentru acţiunile lui şi îşi poartă crucea aşa cum poate. Nu m-am bucurat nici când procurorul meu de caz, Eugen Stoina, a plecat din DNA, nici când a căzut Florian Coldea, pentru că nu mai contează pentru mine de ce mi s-au întâmplat toate acestea. Important este că s-au întâmplat, că eu am trecut peste ele şi că mă pot uita în ochii oricui cu demnitate”.
Citiţi şi: Alina Mungiu Pippidi: Avem procurori activiști, cu scrupule puține și prost pregătiți














































