Dosarele penale cu magistrați, o problemă sistemică

După o perioadă destul de lungă, judecătoarea Dana Gîrbovan revine în spațiul public cu analize și comentarii privind sistemul de Justiție românesc.

CItește și: Apel către DIICOT

Cu puțin timp în urmă, Dana Gîrbovan a adus în atenția celor interesați o serie de date care indică o problemă sistemică deosebit de gravă: numărul mare de dosare penale cu magistrați.

În postarea de pe pagina sa de Facebook, Gîrbovan arată că procentele furnizate de presă „privind mii de dosare cu magistrati deschise si aflate in lucru in perioada 2016 – mijlocul lui 2018, releva insa, prin ele insele, o realitate de o gravitate cu adevarat ingrijoratoare”.

„In 2016, Ministerul Public, conform propriului raport de activitate, avea de solutionat 1.776.215 dosare, din care, conform datelor furnizate de catre presa, 4.579 de dosare erau cu magistrati (cifra include si dosarele de la DNA). Aceasta inseamna ca dosarele cu magistrati reprezintau un procent de 0,26% din totalul dosarelor de solutionat de catre Ministerul Public.

DNA, in schimb, in 2016 a avut in lucru 12.353 dosare din care 1.041 erau de dosare cu magistrati, ceea ce reprezinta un procent de 8,43%. Procentul de dosare cu magistrati este, totusi, extrem, extrem de mare.

In 2017, Ministerul Public avea de solutionat un numar total de 1.752.067 dosare, din care 4.034 dosare erau cu magistrati, ceea ce inseamna ca dosarele cu magistrati reprezentau 0,23%.

DNA, in schimb, in 2017 a avut in lucru 11.234 dosare din care 866 erau dosare cu magistrati, ceea ce reprezinta un procent de 7,71%. Procentul e tot mare.

Destule voci, inclusiv Procurorul General, justifica numarul mare de dosare cu magistrati pe motiv ca cei nemultumiti de solutiile din dosare fac plangeri penale impotriva judecatorilor sau procurorilor, argument in parte adevarat. Ramane insa Inspectiei Judiciare sa verifice si sa stabileasca de ce in cazul dosarelor DNA durata solutionarii unor astfel de plangeri este cu mult mai mare decat in cazul celorlalte parchete.

Aspectul cel mai ingrijorator, insa, este numarului de sesizari din oficiu ale DNA facute in dosarele cu magistrati, unde nu se mai poate da vina pe justitiabilii care, ce sa vezi, si-au insusit dreptul de acces la justitie si fac plangeri penale nefondate.

Astfel, in 2016, conform raportului de activitate al DNA, au fost 742 de sesizari din oficiu. Dintre acestea, conform datelor furnizate de presa, 84 au fost sesizari din oficiu privind magistrati judecatori sau procurori. Aceasta inseamna un procent de 11,32%.

In 2017, din totalul de 612 sesizari din oficiu la DNA, 70 de sesizari au privit dosare cu magistrati, ceea ce inseamna un procent de 11,44%.

Procentul de peste 11% de sesizari din oficiu este unul foarte mare, ce depaseste zona problemelor punctuale si intra in aceea a problemelor de sistem”, scrie judecătoarea Dana Gîrbovan pe pagina sa de Facebook.

Dana Gîrbovan este de părere că înființarea noii secții de investigare a infracțiunilor din justiție este un „răspuns la o problemă pe care sistemul a ales să o țină ascunsă sub preș”.

În încheiere, cunoscuta judecătoare afirmă că în cazul în care abuzurile și erorile DNA nu ar fi fost ascunse, astăzi nu s-ar mai fi vorbit despre nou înființata secție „ca o soluție pentru garantarea independenței judecătorilor și procurorilor”.

„Daca abuzurile si erorile grave ale DNA nu ar fi fost ascunse ori acoperite, ci ar fi fost onest analizate si rezolvate, nu am fi fost azi in situatia de a vorbi despre aceasta Sectie ca o solutie pentru garantarea independentei judecatorilor si procurorilor. Este o lectie pe care insa trebuie sa o invete cu totii, pentru a evita pe viitor vulnerabilitati atat de grave”, a mai scris Gîrbovan.

Puteți citi postarea integrală a judecătoarei Dana Gîrbovan AICI.