Fosta şefa a DIICOT, Alina Bica, a fost achitată vineri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei în dosarul despăgubirii frauduloase a omului de afaceri Gheorghe Stelian de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), în care prejudiciul depăşeşte 60 de milioane de euro.
Citiţi şi: Ambasadorii îngrijorați azi, indiferenți cu câteva luni în urmă
În acelaşi dosar, omul de afaceri Dorin Cocoş a fost condamnat la 3 ani, o lună şi 10 zile cu executare pentru trafic de influenţă, iar fiul acestuia, Alin Cocoş, a fost achitat.
Totodată, Crinuţa Dumitrean şi Sergiu Diacomatu au fost condamnaţi la 7 ani şi 6 luni închisoare. Gheorghe Stelian a primit 6 ani de detenţie.
Cătălin Teodorescu, Remus Baciu, Emil Nuţiu, Oana Vasilescu, Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan şi Ionuţ Florentin Mihăilescu au fost achitaţi. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.
Judecătorii au decis și că cei trei care au fost condamnați să plătească un prejudiciu de 218 milioane de lei, potrivit Digi 24. Totodată, instanța a confiscat 19 milioane de euro de la Dorin Cocoș, conform antena3.ro.
La 29 mai, magistraţii instanţei supreme au amânat pronunţarea sentinţei în acest dosar pentru 12 iunie, iar apoi pentru 29 iunie.
DNA A CERUT CONDAMNĂRI PE LINIE
La ultimul termen al procesului, din 16 mai, DNA a cerut condamnări cu executare la pedepse orientate spre maximum pentru Alina Bica, Crinuţa Dumitrean, Dragoş Bogdan, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu, Remus Baciu, Emil Nuţiu, Stelian Gheorghe şi Ionuţ Florentin Mihăilescu.
Alina Bica a fost trimisă în judecată de procurorii DNA în decembrie 2014. Bica făcea parte, la data faptelor, din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor de la ANRP, alături de Crinuţa Dumitrean, fosta şefa a ANRP, Sergiu Diacomatu şi Remus Baciu, foşti vicepreşedinţi ai instituţiei, deputatul Cătălin Teodorescu, Dragoş George Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, Oana Vasilescu şi Lăcrămioara Alexandru.
Citeşte şi: Fosta şefă a DIICOT a fost dată în urmărire generală
Gheorghe Stelian şi expertul evaluator Emil Nuţu au fost, de asemenea, trimişi în judecată. Celălalt membru al comisiei, deputatul Marko Attila, va fi cercetat separat deoarece a plecat din ţară. Ei sunt acuzaţi de abuz în serviciu pentru că ar fi aprobat despăgubirea lui Gheorghe Stelian cu 89 de milioane de euro, pentru un teren din Bucureşti supraevaluat cu 62 de milioane de euro. În acest dosar a fost trimis în judecată şi omul de afaceri Dorin Cocoş, suspectat că a solicitat 10 milioane de euro de la Gheorghe Stelian pentru a interveni pe lângă comisia de la ANRP.
Potrivit DNA, în iunie 2014, Alina Bica ar fi primit prin intermediul fostului său consilier Ionuţ Mihăilescu şi în cote egale cu acesta un teren de 4.425 metri pătraţi în Snagov, în legătură cu validarea pe care Alina Bica ar fi dispus-o la 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat şi de reprezentantă a Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, a unui dosar de despăgubire pentru un teren din Capitală.
CONDAMNATĂ DEFINITIV ÎN ALT DOSAR
Alina Bica a fost condamnată definitiv, marţi, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care era acuzată de favorizarea făptuitorului, relatează agerpres.ro. În acelaşi dosar, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, a fost achitat de judecătorii Instanţei supreme. Magistraţii au respins apelurile formulate atât de cei doi, cât şi cel al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Ea a fost dată oficial miercuri în urmărire generală de Poliţia Română, alături de fostul şef al ANAF, Şerban Pop, condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul Alinei Bica.
Cum fosta şefă a DIICOT a fugit în Costa Rica, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara în luna aprilie că nu a primit personal şi nu a auzit ca Ministerul Justiţiei să fi primit vreun document privind solicitarea Alinei Bica de acordare a statutului de refugiat politic, el subliniind că nu Ministerul Justiţiei este cel care permite unui inculpat să părăsească ţara şi nu ministerul este cel care ia măsurile de interdicţie, ci instanţele, iar Ministerul Afacerilor Interne este cel care supraveghează dacă au fost respectate aceste măsuri. El afirma că în acest caz trebuie văzut dacă fiecare şi-a făcut treaba.
Citiţi şi: Dragnea şi Tăriceanu cer desecretizarea prin lege a protocoalelor încheiate de SRI cu DNA















































