Q Magazine i-a întrebat pe unii dintre cei mai buni medici din România de ce au ales Spitalul Clinic SANADOR? Răspunsurile încep de la prețuirea pentru acționari, până la dorința de a lucra într-un spital în care există aparatură unicat în ţara noastră.

CITEŞTE AICI POVESTEA INTEGRALĂ SALVATORI LA SANADOR

Dr. Ovidiu Grămescu: Nu suntem Dumnezei

Prima operație de neurochirugie în SANADOR

Aventura cu Spitalul Clinic SANADOR a început chiar de la inaugurare, în anul 2011. Am venit la evenimentul de deschidere, am văzut spitalul, sălile de operație și mi-a plăcut. Eu am făcut prima operație de neurochirurgie în SANADOR, chiar după deschiderea spitalului.

O perioadă, până în septembrie 2016, am lucrat în paralel și la Spitalul Universitar și la SANADOR, unde aveam consultații și operații. Decizia de a veni definitiv aici am luat-o în urma unei discuții cu conducerea care mi-a făcut o impresie deosebită, bineînțeles, împreună cu spitalul.

Mulți ani am lucrat în Statele Unite ale Americii și aveam termen de comparație pentru ceea ce înseamnă un spital bine dotat, și într-adevăr, Spitalul Clinic SANADOR s-a dovedit a fi foarte competitiv, din punct de vedere al dotărilor tehnice, al aparaturii medicale, al sălilor de operație, condițiilor de cazare, totul este de top.  Îmi aduc aminte că noi am făcut trusele de neurochirurgie, tot ce trebuie, ce nu trebuie, în sală, apoi le-am completat în timp.

Primele luni aici au fost plăcute, dar mi-a trebuit o scurtă perioadă de adaptare. După 19 ani petrecuți la un alt spital, ai nevoie de acomodare, dar totul a fost facil, m-am împrietenit repede cu oamenii, pe unii îi știam deja, pe alții îi cunoșteam încă de la primele mele intervenții, de când eram mai tânăr. În continuare colaborarea este ireproșabilă.

Diferențiatorul

Pot face comparații pentru că am lucrat în numeroase spitale și Spitalul Clinic SANADOR poate fi considerat un spital de top și v-o spun  rece, obiectiv. Are o calitate superioară, deosebită, o dotare foarte bună: sistem de neuronavigație cerebrală, sistem CUSA – aspirator cu ultrasunete al tumorilor cerebrale, microscop operator Zeiss Kinevo de ultimă generație.

Avem două microscoape acum, trusele chirugicale sunt foarte bune, sală cu suprasaturație asigurând protecție împotriva infecțiilor intraspitalicești, personalul instruit, echipe medicale omogene, asta face ca toate operațiile să fie foarte reușite, fără probleme.

De exemplu, sunt foarte mulți străini care se operează la SANADOR, optează pentru acest spital în locul celor din țara din care provin. Sunt pacienți din SUA, Franța, Anglia, Suedia. Ce înseamnă asta? Că apreciază spitalul, că acesta este net superior altor spitale ca dotare medicală, înzestrare tehnică, personal medical, cazare  etc. Toate acestea duc la eficiență maximă, la prețuri rezonabile.

Se lucrează cu decontări de la Casa Națională de Sănătate, pacienții stau puțin în spital, una-două nopți. De exemplu, ieri (duminică) am operat 3 pacienți, astăzi sunt acasă (unul dintre ei este pe drum, probabil, la această oră).  Operez chiar și 5-6 pacienți pe zi, de multe ori îmi este greu să găsesc loc la sală, de aceea vin de multe ori duminica,  împreună cu toată echipa. Mă mai ceartă soția, dar înțelege pentru că și ea este medic anestezist.

Nu cred că există neurochirurg care să fi trăit doar experiențe fericite, toți cei care operează și o fac în mod frecvent se confruntă și cu unele cazuri dificile, nefericite. Aici, la SANADOR, nu am avut probleme vitale, evenimente tragice, decese. Asta nu înseamnă că nu avem cazuri grave. Avem, nu ne limităm doar la cazurile medicale simple, operăm tumori cerebrale grele, profunde, hematoame, tot ce înseamnă patologie cap și coloană.

Dar trebuie să simți (și aici te ajută experiența) care îți sunt limitele, trebuie să analizezi, să nu te angajezi în niște cauze care sunt dincolo de potențialul uman. Nu suntem dumnezei. Pacientul trebuie ajutat, eficient.

DR. OVIDIU GRĂMESCU, Medic primar Neurochirurgie, Șef al secției Neurochirurgie din cadrul Spitalului Clinic SANADOR. Efectuează anual circa 300 de operații. Printre intervențiile neurochirurgicale remarcabile se numără și cea asupra unui pacient în vârstă de 102 ani, cea mai bătrână persoană din lume operată de două hematoame cerebrale.

Neurochirurgia este la limită. Trebuie explicat pacientului, familiei, tot ce se poate întâmpla, fiecare pas, care sunt riscurile, iar această posibilitate ți-o dă experiența. Ca medic ai controlul, dar familia trebuie informată.

Atât timp cât există o șansă, mergem până în pânzele albe.  Am tratat și cazuri foarte complicate, multe cu succes. Ca medic, ești obligat să-i găsești pacientului o variantă în limita capacităților tale, poate chiar în altă zonă medicală. De exemplu, pentru patologia oncologică, avem suportul colegilor din Centrul Oncologic SANADOR, ei pot găsi cea mai bună soluție în cazul unui pacient cu cancer, inclusiv neurochirurgia, dacă se pretează.

Cu majoritatea pacienților rămân în relații foarte bune. Îmi scriu de sărbători, cu diferite ocazii. Eu așa am fost educat. Mă uit la pacientul din fața mea și mă gândesc la mine. Ce mi-aș face mie? Sau mamei mele? Ce operație? Astfel, știu unde să forțez nota și unde să mă opresc. Dacă știi să le dai oamenilor dragoste, asta vei primi și tu. Omul simte…

Medicina trebuie făcută de oameni care au o chemare, de oameni care iubesc oamenii, care vor să ajute, astfel lucrurile se întorc către tine, în bine.

Aș putea scrie o carte

Mulți pacienți mi-au rămas în memorie! Spre exemplu șeful unei șatre de rromi nomazi. Când eram medic tânăr undeva în nordul țării – i-am făcut o vizită pentru a-l convinge că femeile însărcinate trebuie luate în evidență. A doua zi erau 5-6 femei la poarta cabinetului, doar pentru că am vorbit cu el și omul a înțeles.

Așa am început, am lucrat după facultate. Am absolvit în 1983 și până în 1988 (când am început neurochirurgia în secția Prof. Arseni) am lucrat, vreo 2 ani, la țară: o perioadă în Bucovina (unde erau și minus 32 grade), o altă perioadă în sudul Olteniei, la Dunăre, unde vara erau și 41 grade. Acolo stăteam seara și citeam la lumina unui bec conectat la o baterie de tractor pentru că era curentul oprit. În tot acest timp însă eram pasionat de neurochirurgie, citeam foarte mult.

La mine neurochirurgia, a fost ceva de Sus. Când auzeam de Prof. Arseni și cărțile acelea groase de neurochirurgie, le cumpăram și le citeam seara. În 1988 a apărut programa. Scoseseră câteva posturi pentru chirurgie, eram 54 oameni pe 6 posturi, dintre care 3 la Spitalul 9, în echipa domnului profesor. Am dat examen scris și am luat, m-am simțit în al nouălea cer, vă dați seama, după 5 ani petrecuți la țară, am venit și am luat postul. Și apoi am lucrat cu mare, mare plăcere și acum vin cu mare plăcere, îmi face bine.

Am mulți pacienți care îmi vin în minte în funcție de context. Aș putea scrie o carte cu atâtea întâmplări, amintiri, prin gărzi, se adună în toți anii aceștia….

De exemplu, dacă văd un RMN, îmi amintesc de un pacient cu nu știu ce tip de tumoră.

Am operat oameni cunoscuți din România, dar pe toți îi tratez la fel. Am avut un pacient tânăr, cu tumoră, cu soția însărcinată în 8 luni… Acum e bine, locuiește la Londra, cei de acolo însă refuzaseră să-l opereze. O doamnă de vreo 23 și ceva de ani, cu o tumoră cerebrală profundă infiltrativă, foarte dificil de abordat, care acum este foarte bine, la 2-3 ani de la operație, își dorește un copil.  O altă pacientă cu un neurinom de acustică, dificil de abordat, operată pe 31 decembrie (era în stare gravă).

Un băiețel de 6-7 ani, care suferise un accident de mașină, avea hematoame pe toate părțile, a stat 3 săptămâni în comă. Acum e bine, are vreo 30 de ani.

După 1 an și ceva, vine mama cu el la consult și îmi spune că acum, după accident, copilul e mai bun la matematică. Au fost însă și cazuri care au mers prost. Intri în sală, vrei să salvezi, lupți și nu reușești…

MEDICI DIN ALTE ŢĂRI AU PE ECUSON NUME ROMÂNEŞTI

Ar trebui ca spitalele particulare de referință să fie ca niște vase-amiral, un port drapel în ceea ce privește  calitatea actului medical – dotare, cazare, competențe, performanțe medicale, chirugicale, repere care să tragă și să alinieze și celelalte spitale – particulare sau de stat, acestea fiind majoritatea deficitare (oamenii sunt foarte buni, dar condițiile s-au degradat, nu sunt bani).

Avem nevoie de repere. În străinătate majoritatea spitalelor sunt particulare. De curând, m-au rugat și am accept să fiu reprezentantul întregului sistem de servicii private neurochirurgicale din țară.

Vă dau exemplul Sibiului. În anul 1988 erau vreo 50 de neurochirurgi, acum sunt cca 400, 85 fiind implicați în sistemul medical privat.

În anii ’80 nu ne puteam închipui că vor exista în țară și spitale private, dar acum sunt, cu tot ceea ce ne trebuie, în toate orașele mari. Imperativul este ca fiecare spital să devină un reper, să se lucreze la un nivel înalt. Și încet-încet statul va trebui să se alinieze.

Ce poți să-i ceri ministrului Sănătății? Bani mai mulți? Nu vreau să vorbesc de rău, dar s-au scurs bani foarte ușor pe achiziții inutile, lucruri aiuristice, echipamente care zac în subsoluri de spital. Și-au bătut joc de banii publici. Omul care conduce trebuie să fie un bun gospodar, exact așa cum este și acasă, se vede cine are casă îngrijită. Oameni cu frică de Dumnezeu.

Sunt mulți medici care pleacă. La congrese internaționale, sunt medici din alte țări care pe ecuson au nume românesc.Nu au plecat de bine. Și în țară poți avea, dar nu de la 30 de ani, nu poți fi cel mai bun neurochirurg de la 30-35 de ani, trebuie să muncești mult, să începi de jos și apoi vin și rezultatele de orice fel.

I-aș cere ministrului ca organizatoric să fim mai bine. Manageri numiți politic? Puneți oameni competenți!

Trebuie făcut un plan pentru sănătate, pe 20-30 de ani, la final să ajungem ca în Germania sau SUA sau alte țări. Și fiecare ministru care vine să respecte planul. La fel și cu autostrăzile.

Cu vorba e ușor însă…

Cel mai scump episod de spitalizare a fost un pacient de neurologie care a plătit 84.000 euro.

Cele mai multe operații practicate în spital sunt de neurochirurgie, obstetrică – ginecologie, chirurgie generală, ortopedie, chirurgie oncologică, chirurgie cardio-vasculară.

UNICAT în România

Microscopul Zeiss Kinevo 900 – ultima generație de tehnologie robotică de vizualizare la nivel mondial, dedicată intervențiilor de neurochirurgie.

Echipamentul oferă o capacitate de mărire a imaginilor și o profunzime de analiză a detaliilor intraoperator mult îmbunătățite, ceea ce permite efectuarea intervențiilor minuțioase pe creier și la coloana vertebrală cu precizie ridicată și siguranță.

Prevăzut cu: Point Lock pentru neuronavigaţie – permite poziționări de precizie, cu mult mai puțin efort, neurochirurgul se poate deplasa în jurul unei structuri pentru a vizualiza anatomia vizată fără întreruperi și vibrații cauzate de repoziționarea manuală constantă a dispozitivului;

ZEISS QEVO – opțiunea de vedere „după colț”, ajută neurochirurgul să depășească limitările câmpului vizual liniar ale microscopului chirurgical obișnuit; modul de fluorescență, capabilități de vizualizare multimodale, utilizat într-o gamă complexă de intervenții neurochirurgicale.

RMN Magnetom

Skyra 3T  este cel mai performant echipament de rezonanță magnetică. El combină un magnet de 3T cu gradienții cei mai rapizi, cel mai mare număr de canale, asociate cu antenele de cap și corp cu 64 de canale. Antenele de suprafață acoperă întregul corp, furnizând  o examinare „holistică” a întregului corp, cu posibilitatea detalierii pe segmente, fără ca pacientul să fie repoziționat sau reexaminat. Pentru laborator – modulul pentru imunologie și chimie Alinity.

În farmacia Spitalului Clinic SANADOR se regăsesc în  jur de 1500 de coduri distincte de medicamente. Cel mai scump medicament este SIMDAX (levosimendan), folosit pentru îmbunătățirea funcției inimii.