După 19 ani, militarii români se întorc acasă. 27 dintre ei n-au mai apucat această zi

Început în 2001, după atacurile de la 11 septembrie, organizate de Osama Bin Laden, războiul din Afganistan pare să fie câștigat de coaliția occidentală prin…retragere. Americanii și toate țările aliate care au participat la acest război au avut ca scop distrugerea talibanilor care dominau țara și exportau terorismul. N-au reușit. Înțelegând, la cel mai înalt nivel, și că nu vor reuși vreodată, înțelepții politicii mondiale au recurs la singura soluție posibilă: retragerea.

Retragerea decisă la Doha

Pe 29 februarie 2020, la Doha, capitala Qatarului, în tumultul crizei mondiale provocate de epidemia cu Coronavirus, administrația Trump a oferit lumii o altă surpriză majoră: semnarea unui acord de pace cu Talibanii – milițiile islamice fundamentaliste afgane, anunțând retragerea trupelor SUA și NATO din Afganistan, în etape care vor începe în cursul următoarelor 135 de zile și se vor încheia într-un interval de 14 luni. Evenimentul a fost precedat de 18 luni de negocieri secrete și 19 ani de război sângeros.

Acordul de pace a fost semnat de Zalmay Khalilzad, trimisul special al SUA, și de liderul taliban Mullah Abdul Ghani Baradar, Foto:Epa/Stringer

Ceremonia de la Doha s-a desfășurat în prezența Secretarului de stat al SUA, Mike Pompeo, și a miniștrilor de externe ai Qatarului, Pakistanului și Turciei, documentul fiind semnat de către negociatorii șefi american și taliban.

În paralel, la Kabul, Președintele Afganistanului, aliat și protejat al SUA, a ținut un lung discurs în care a mulțumit repetat și în mai multe limbi (paștună și engleză, sau, dacă am putea spune așa, „afgană” și „americană”) „prietenilor americani” pentru că au venit și pentru că pleacă (sic!), lăudând înțelegerea cu talibanii, la realizarea și la oficializarea căreia guvernul afgan nu a participat, și promițând că dialogul inter-afgan (a se înțelege, în primul rând, cel al guvernului oficial pro-american cu talibanii) ce se va desfășura în condițiile diminuării până la dispariție a prezenței militare străine pe teritoriul țării sale, va conduce la o pace dreaptă și trainică. Inshallah! („Dacă Dumnezeu o va dori!”)

După 19 ani

Astăzi a început și repatrierea soldaților români. 70 dintre ei au sosit la Baza 90 Transport Aerian cu o aeronavă C 17 Globemaster III aparținând SUA.

Planul de retragere a celor peste 600 de militari este coordonat cu comandanţii din teatrul de operaţii, astfel încât procesul să se desfășoare coerent şi în condiţii de maximă siguranţă, informează un comunicat al Ministerului Apărării din România.

Finalizarea procedurilor va avea loc până la 11 septembrie 2021 dar, din motive de securitate, calendarul repatrierii militarilor nu este public, însă este sincronizat permanent cu planificările celorlalți membri ai Alianței Nord-Atlantice, informează MApN.

România a participat cu trupe în Afganistan încă din anul 2002, atât la Operația Enduring Freedom cât și la ISAF, în spiritul solidarității față de partenerul strategic american și pentru consolidarea poziției naționale ca partener aliat. În 2017, Președintele Klaus Iohannis a vizitat soldații români.

În ianuarie 2001, primele efective de militari români – un pluton de poliție militară, o aeronavă C130 Hercules și ofițeri delegătură au fost dislocați în Afganistan, în cadrul operației ISAF, iar în luna iulie 2002, a fost dislocat în teatrul de operații Afganistan primul batalion de infanterie românesc într-o misiune de luptă în afara teritoriului național după cel de Al Doilea Război Mondial.

Din 2002 și până în prezent, un număr de peste 32.000 de militari ai Armatei României au participat la misiunea din Afganistan, în rotații de câte șase luni, atât în cadrul unor elemente de comandă și control de nivel brigadă, cât și în cadrul unor structuri de forțe de nivel batalion, companie, pluton, echipe operaționale de consiliere și legătură (OMLT), detașamente din cadrul Forțelor pentru Operații Speciale, echipe de instructori ANA Training, subunități CIMIC. La misiuni au luat parte și elemente de sprijin logistic din cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, structuri din cadrul Comandamentului Comunicațiilor și informaticii, structuri din cadrul Forțelor Navale Române, personal de stat major încadrat în comandamente NATO și multinaționale. Forțele Aeriene Române au asigurat în două misiuni diferite comanda Aeroportului Internațional din Kabul (KAIA).

Misiunile militarilor români în teatrul de operații din Afganistan au fost coordonate de Comandamentul Forțelor Întrunite din cadrul MApN.

În ultima perioadă, România a fost unul dintre cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi, iar în ultimii șase ani participarea la RSM a constituit principala prioritate privind contribuţia Armatei României la operaţii în afara teritoriului statului roman.

Repatrierea trupurilor a doi români uciși în atacurile teroriste din Afganistan din septembrie 2019

În cei 19 ani de participare cu structuri militare în acest teatru de operaţii, 27 de militari români și-au pierdut viața în acțiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniți.

Generalul (pe atunci maior) Sorin Cârstea, care a fost la comanda Comandamentului Forței Întrunite Multinaționale de Operații Psihologice din cadrul ISAF Kabul, împreună cu Generalul locotenent Mauro del Vecchio

România a făcut poate cea mai mare performanță a ei, în Afganistan, la nivelul PSYOPS. Am scris pe larg despre asta aici, când am intrat atât în mintea inamicilor, dar mai ales în cea a psihologilor care luptă cu mințile acestora. 

Cât au cheltuit SUA în Afganistan

Pentru Statele Unite ale Americii, acesta a fost cel mai lung război purtat vreodată. Trupele americane dislocate în Afganistan au crescut de la 10.000 în 2002, la 120.000 în 2011. Pe lângă militari, în 2020, un număr de cca 7800 de persoane erau contractate de guvernul american pentru a sprijini trupele la fața locului.

Pe măsură ce armata SUA și-a îndepărtat atenția de la operațiunile ofensive și s-a concentrat mai mult pe instruirea forțelor afgane, costurile au scăzut brusc. Între 2010 și 2012, costul războiului a crescut la aproape 100 de miliarde de dolari pe an, conform cifrelor guvernului american. Până în 2018, cheltuielile anuale erau de aproximativ 45 de miliarde de dolari, a declarat un oficial înalt al Pentagonului Congresului SUA din acel an, citat de BBC.

Soldați americani în Paktika, 2010 Foto. Departamentul de Stat

Potrivit Departamentului Apărării al SUA, cheltuielile militare totale în Afganistan (din octombrie 2001 până în septembrie 2019) ajunseseră la 778 miliarde de dolari. În plus, Departamentul de Stat american – împreună cu Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și alte agenții guvernamentale – au cheltuit 44 miliarde de dolari pentru proiecte de reconstrucție. Aceasta aduce costul total – pe baza datelor oficiale – la 822 miliarde de dolari între 2001 și 2019, dar nu include cheltuielile din Pakistan, țară pe care SUA o folosește ca bază pentru operațiunile afgane.

Potrivit unui studiu al Universității Brown din 2019, care a analizat cheltuielile de război atât în ​​Afganistan, cât și în Pakistan, SUA au cheltuit în jur de 978 miliarde de dolari (estimarea lor include și bani alocați pentru anul fiscal 2020). Studiul constată că este dificil de evaluat costul global, deoarece metodele de contabilitate variază între departamente guvernamentale și, de asemenea, se modifică în timp, ducând la estimări generale diferite

„Este timpul să punem capăt celui mai lung război al Americii!”, a declarat președintele Joe Biden. Foto: White House, Lawrence Jackson