După atacul cibernetic asupra a 26 de spitale, DNSC recomandă să nu se plătească răscumpărarea cerută: „Nu există garanția recuperării datelor”

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat joi la Parlament că în total au fost atacate cibernetic 26 de unităţi medicale, 24 de stat şi două private, iar marea majoritate a acestora şi-a reluat activitatea.

• AFT, companie românească, arată cum putea fi interceptată drona care a explodat în Portul Constanța. MApN are sistemul care ne-ar putea apăra aici, dar îl ignoră, preferând să dea banii altor state
• Guvernul României: Ucrainenii au pierdut controlul asupra a patru drone. Una dintre ele este cea care a explodat în Portul Constanța
• În România, contrabanda cu țigări și produsele contrafăcute ajung la 6,9% și generează pierderi de 324 milioane euro
• Primul vaccin creat de inteligența artificială
• SANADOR: Ordinul pentru completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative poate restrânge accesul pacienților la servicii medicale esențiale

„În marea majoritate şi-au reluat activitatea. În total au fost 26 de unităţi sanitare, dintre care 24 publice şi două private mai mici. Din datele pe care le avem de la Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică, am discutat chiar acum, înţeleg că majoritatea au reluat activitatea”, a spus Rafila.

Potrivit acestuia, cel mai important lucru este să se prevină astfel de consecinţe.

„Cred că cel mai important lucru este să încercăm să prevenim astfel de consecinţe pe viitor. După cum ştiţi, compania Bit Defender a oferit astfel de soluţii gratuit pentru un an de zile, dar până într-un an de zile digitalizarea pe care o realizăm în sistemul de sănătate, care include şi spitalele şi direcţiile de sănătate publică şi bineînţeles trebuie să includă şi Casa Naţională de Sănătate Publică, sper să ne ofere soluţii care să minimalizeze astfel de consecinţe”, a explicat ministrul Sănătăţii.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică a comunicat joi, 15 februarie, lista spitaleor afectate:

În cursul nopții de 11 spre 12 februarie 2024 a avut loc un atac cibernetic de tip ransomware asupra companiei Romanian Soft Company (RSC) www.rsc.ro care dezvoltă, administrează și comercializează sistemul informatic Hipocrate (alias HIS). Conform datelor DNSC, atacul a perturbat activitatea a 26 spitale din România care utilizează sistemul informatic Hipocrate:

1. Spitalul de Pediatrie Pitești
2. Spitalul Județean de Urgență Buzău
3. Spitalul Județean de Urgență Slobozia
4. Spitalul Județean de Urgență Pitești
5. Spitalul Județean de Urgență Târgoviște
6. Spitalul Județean de Urgență “Dr. Constantin Opriș” Baia Mare
7. Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sf. Apostol Andrei” Constanța
8. Spitalul Clinic Colțea, București
9. Spitalul Militar de Urgență “Dr. Alexandru Gafencu” Constanța
10. Spitalul Municipal Sighetu Marmației
11. Spitalul Municipal Medgidia
12. Spitalul de Ortopedie și Traumatologie Azuga
13. Spitalul Orășenesc Băicoi
14. Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri București
15. Spitalul Clinic C.F. nr. 2 București
16. Spitalul de Boli Cronice Sf. Luca
17. Spitalul de Pneumoftiziologie Roșiorii de Vede
18. Institutul Clinic Fundeni
19. Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara
20. Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională ORL „Prof. Dr. D. Hociotă”, București
21. Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu” București (IOB)
22. Institutul Regional de Oncologie Iași (IRO Iași)
23. Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad, Hunedoara
24. Centrul medical MALP SRL Moinești
25. Centrul Medical Santa Clinic Mitreni (jud. Călărași)
26. Spitalul de Boli Cronice Smeeni, Buzău

DNSC a explicat că malware-ul utilizat în cadrul atacului este aplicația ransomware Backmydata care face parte din familia de malware Phobos, cunoscută pentru propagarea prin conexiuni de tip Remote Desktop Protocol (RDP).

„Backmydata este conceput pentru a cripta fișierele țintei vizate utilizând un algoritm complex. Fișierele criptate sunt redenumite cu extensia .backmydata. După criptare, malware-ul furnizează două note de răscumpărare (info.hta și info.txt) cu detalii despre pașii ce trebuie urmați pentru contactarea atacatorilor și stabilirea detaliilor pentru plata răscumpărării.

Familia de ransomware Phobos a evoluat din ransomware-ul Dharma/Crysis și de când a fost observat prima dată, în 2019, a suferit modificări minime în ciuda popularității sale în rândul grupurilor de atacatori cibernetici.

Phobos este un Ransomware-as-a-Service (RaaS), unde dezvoltatorii și afiliații nu sunt strâns legați, dar colaborează pentru a distribui malware-ul pe scară largă, vizând diverse organizații și indivizi. Phobos este remarcat pentru tehnicile sale de evaziune și utilizarea de mecanisme simple dar eficace pentru atingerea obiectivelor operaționale. Structura sa descentralizată complică eforturile de a contracara operațiunile sale și de a identifica atacatorii.

Variantele comune de Phobos (precum Eking, Eight, Elbie, Devos și Faust) demonstrează adaptabilitatea și diversitatea acestei familii de ransomware. Afiliații folosesc Tactici, Tehnici și Proceduri (TTPs) similare pentru a implementa Phobos, ce vizează în mod obișnuit infectarea serverelor cu rol important în infrastructurile țintă pentru a exercita presiune asupra victimelor să plătească răscumpărarea.” transmite DNSC.

În Romania, sectorul sănătății a mai fost vizat în 2019 și 2021 de atacuri cibernetice complexe motivate financiar, care au implicat utilizarea malware-ului Phobos.

Phobos criptează datele folosind algoritmul AES 256 pentru fișiere cu multiple extensii și transmite o notă de răscumpărare de forma următoare:

„Nu există până acum niciun indiciu referitor la exfiltrarea (extragerea, descărcarea) datelor de către atacatori în acest caz.”

În variantele populare, Phobos își oprește execuția și se auto-elimină de pe dispozitivele de stocare dacă identifică utilizarea de caractere chirilice la nivelul sistemului de operare, aspect comun dezvoltatorilor de malware vorbitori de limbă rusă.

Atacatorii utilizează platforma getsession în comunicarea cu victimele. Aplicația folosește criptarea end-to-end și arhitectură descentralizată pentru a garanta confidențialitatea și a reduce riscul interceptării mesajelor.

Iată ce recomandă DNSC:

„Directoratul recomandă cu fermitate ca nimeni să nu plătească răscumpărarea către atacatori! Plata răscumpărării nu garantează că datele vor fi recuperate și încurajează atacatorii.

Recomandăm implementarea următoarelor măsuri de securitate cibernetică cu caracter specific:

• Limitarea utilizării serviciului RDP pe stațiile și serverele din rețea și adoptarea de măsuri suplimentare de securizare a acestui tip de serviciu;
• Utilizarea unor parole complexe și schimbarea periodică a acestora;
• Realizarea unor copii de siguranță a datelor critice și stocarea acestora fie offline, fie pe un segment diferit al rețelei;
• Izolarea și păstrarea datelor criptate în eventualitatea în care ar putea apărea o aplicație de decriptare în mediul online.

Recomandăm implementarea următoarelor măsuri de securitate cibernetică cu caracter general:

• Sporirea vigilenței, care este principalul atu avut oricând la dispoziție de către un utilizator obișnuit. Trebuie manifestată atenție la verificarea e-mailurilor primite, în special a celor care conțin atașamente sau link-uri suspecte!
• Scanarea cu o soluție de securitate instalată pe dispozitiv, sau cu una disponibilă gratis online, pentru link-urile sau atașamentele suspecte din căsuța dvs. de mail. Nu uitați să aplicați la timp update-urile pentru aceste soluții de securitate!
• E-mailurile suspecte trebuie raportate departamentului IT pentru izolare și investigare. Verificați periodic regulile contului de e-mail, ce pot fi setate pentru redirecționarea automată a tuturor mesajelor, ceea ce ar putea duce la o scurgere de date, dacă există o infecție.
• Actualizarea de urgență a sistemelor de operare, programelor antivirus, browserelor web, clienților de e-mail și a programelor de tip Office.
• Accesul la rețea ar trebui monitorizat continuu de către cei responsabili din departamentele IT, putând-se astfel determina în timp util dacă a apărut o infecție cu un program malițios.
• Instalarea unei soluții de control al aplicațiilor.Administratorii de sistem pot lua în considerare instalarea unui astfel de software care oferă listă albă de aplicații și/sau directoare. Astfel, se permite rularea exclusiv a programelor aprobate, în timp ce se restricționează altele, fiind o practică bună de securitate în protejarea unui sistem informatic.
• Crearea unor puncte de restaurare a sistemului și realizarea de back-up pentru fișiere. Este recomandată realizarea periodică de astfel de puncte de restaurare și de back-up pentru fișierele importante, utilizând un mediu de stocare portabil sau de tip cloud. Astfel, există posibilitatea de a reveni la o stare neinfectată a sistemului sau de a recupera rapid fișierele în cazul unei infecții reușite sau disfuncționalități ale sistemului.
• Realizarea periodică de sesiuni de training cu personalul. Acestea sunt necesare atât pentru conștientizare/prevenire cât și pentru a ști ce este de făcut în cazurile în care incidentele de securitate cibernetică se întâmplă, astfel încât să fie gestionate eficient.
• Nu ezitați să contactați Directoratul, în cazul în care suspectați că dispozitivele din cadrul entității dumneavoastră au fost compromise sau sunteți subiectul unui atac cibernetic.”

Specialiștii DNSC pot fi contactați la nrul 1911 sau la adresa de email alerts@dnsc.ro