Declarația președintelui american Donald Trump, prin care retrage Statele Unite din acordul nuclear cu Iranul, stârnește nemulțumiri la nivel global. Noua decizie ar putea avea un impact devastator asupra întregii economii mondiale, conform CNN.

Citiți și: Donald Trump a anunțat retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul

Liderul de la Casa Albă a justificat ieșirea SUA din acord prin faptul că Iranul nu dovedeşte că a oprit programul nuclear. El a declarat că totul este o minciună, „un acord oribil care nu aduce și nu va aduce niciodată pacea”.

Liderii europeni Emmanuel Macron, Angela Merkel și Boris Johnson au încercat, în zadar, să îl convingă pe Trump să nu renunțe la acordul nuclear. Acum, le este imposibil să mai facă concesii Iranului în privința rachetelor, a expansiunilor teritoriale sau a unui acord pe termen lung privind întărirea Planulului de acţiune comun (JCPOA). Un diplomat european a afirmat pentru CNN: „Nu mai avem nicio pârghie.”

„Franța, Germania, și Marea Britanie regretă decizia SUA de a părăsi JCPOA. Regimul de Neproliferare Nucleară este în joc”, a postat președintele francez, Emmanuel Macron, pe pagina sa de Twitter.

“Acum, când aceste cătuşe sunt la locul lor, nu văd nici un avantaj în a le da deoparte”, a afirmat ministrul britanic de Externe, Boris Johnson.

În Europa, printre aliații Washingtonului, răbdarea faţă de administrația Trump s-a transformat într-o exasperare vecină cu neîncrederea. Nu este vorba numai despre Iran, ci şi de acordul privind schimbările climatice, tarifele la oțel și aluminiu și impredictibilitatea politică a SUA.

Eforturi zadarnice

Emmanuel Macron a investit timp în relația cu Trump, dar nu a reușit să-l influențeze. Premierul britanic Theresa May dorește să-l țină pe Trump departe de Londra pentru a nu stârni proteste violente, iar atitudinea cancelarului german Merkel e aproape de neîncredere. Aceștia l-au criticat pe președintele american, mai ales pentru reintroducerea sancțiunilor impuse Iranului.

Europa vrea să-şi protejeze interesele comerciale din Iran de impactul acestor sancțiuni. Franța și Italia au sprijinit anul acesta comerțul și investiţiile din Iran prin credite garantate. Sancțiunile aprobate de Congresul american în 2012 impun însă reducerea importurilor petroliere din Iran, iar cei care nu le respectă riscă penalități. Noile sancțiuni americane vor începe să se aplice în câteva luni și nu există cale de ieşire. Chiar și amenințarea sancțiunilor reînnoite din partea SUA a împiedicat unele companii europene să investească în Iran.

Oricum, europenii ar putea încerca să-şi protejeze interesele comerciale tot mai mari în Iran de ceea ce consideră ei drept efectul nedrept al sancțiunilor SUA .

Scenariul cel mai pesimist ar fi ca UE să reintroducă aşa-numitul “mecanism de blocare”, creat pentru prima dată în 1996, când Congresul SUA a impus sancțiuni tuturor firmelor, inclusiv celor din afara SUA, dacă fac afaceri cu Libia sau cu Iranul. Acest mecanism a făcut ca nerespectarea sancţiunilor de către companiile europene să fie ilegală.

Citiți și: Iran și Israel, o poveste despre dragoste și ură

La Kremlin, decizia Statelor Unite a fost bine primită, deoarece favorizează politica rusească. Moscova ar putea beneficia și ea de pe urma acestei politici americane. China este pentru acordul nuclear, dar întrevede o șansă în decizia SUA. În prezent, China investește în energia iraniană și în domeniul construcțiilor. Pentru Beijing, Iranul este un punct de extindere a influenței.

Agitație la Teheran

După declaraţia lui Trump, mai mulți oficiali iranieni au vorbit despre o posibilă retragere din acordul de Neproliferare Nucleară, dar nu există certitudini.

Extremiștii iranieni spun că Statele Unite nu au fost niciodată de încredere. Liderul de la Teheran, Hojatoleslam Kazem Sedighi, afirmă că prezicerea liderului suprem al Iranului, Ali Khameini, că JCPOA va fi distrusă a fost corectă.

Ali Akbar Velayati, un consilier al lui Khameini, a declarat că „dacă Statele Unite se retrag din acord, nici noi nu vom rămâne.”
Președintele iranian, Hassan Rouhani, este de altă părere. Acesta este dispus să rămână în acord dacă Iranul reușește să obțină ceea ce vrea, fără ajutorul SUA.

El a ordonat organizației industriei atomice a țării să fie pregătită dacă este necesar, pentru măsuri ulterioare, astfel încât,la nevoie, să înceapă îmbogățirea nuclară, la nivel industrial, “fără limitări “.

Populația iraniană are, însă, cel mai mult de suferit. Economia țării este la pământ, moneda națională a scăzut dramatic, iar rata șomajului s-a dublat.

Parteneriatul cu Statele Unite este greu de înlocuit, însă apar noi oportunităţi. Iranul vizează acorduri cu țări precum China, India și Coreea de Sud, în ciuda amenințărilor americane care planează asupra sa.

Reacția Israelului la decizia președintelui american a fost una pozitivă. Prim-ministrul israelian, Beniamin Netanyahu, a declarat că Israelul susține decizia Statelor Unite și „este recunoscător președintelui Trump pentru atitudinea sa curajoasă”.

Citiţi şi: Rusia are premier. Omul lui Putin a primit votul în Parlament