Economia subterană a României: 38,2 miliarde de euro

200 de miliarde de euro, reprezintă de la 8% din Produsul Intern Brut în cazul Elveţiei și al Austriei, până la peste 30% în cazul unor ţări din Europa Centrală și de Est. România este, ca de obicei, fruntașă.

România a contribuit, în 2011, cu 38,2 miliarde de euro la economia subterană a Europei, plasându-se, ca pondere în PIB, pe locul al doilea în Europa, după Bulgaria, potrivit unui studiu realizat de Friedrich Schneider, profesor de economie la Universitatea Johannes Kepler din Linz, Austria, unul dintre cei mai importanţi experţi în economia subterană. Dacă în 2010, economia subterană a României era de 36,3 miliarde de euro, reprezentând 29,8% din PIB, în 2010, ea a scăzut puţin, cu 0,2%, la 29,6% în 2011. Suntem depășiţi, în Europa, doar de Bulgaria, cu un cuantum al economiei subterane în PIB de 32,3% în 2011 și de 32,6% în 2010.

Dacă în 2007, economia subterană a Europei era de 2.100 de miliarde de euro, criza economică a crescut economia subterană cu 5% în patru ani. „Din ce în ce mai mulţi oameni tind să lucreze în afara cadrului legal într-o economie globală care se luptă să supravieţuiască. De aceea, este important să se înţeleagă efectele economiei subterane, pentru ca ţările să poată lua măsurile necesare pentru a recupera venituri pierdute, pentru a-și proteja angajaţii și a-și ajuta cetăţenii”, transmite autorul studiului.

Pierderi de miliarde de euro pe an

Germania, Italia și Franţa sunt responsabile de 40% din economia subterană a Europei. În Europa de Est, economiile subterane sunt mai mari în raport cu cele oficiale. De exemplu, Turcia avea, oficial, un PIB de 553 de miliarde de euro în 2010 și o economie subterană de aproximativ 156 de miliarde. Potrivit studiului, economia subterană poate fi împărţită în două categorii. „Munca nedeclarată”, care se referă la salariile pe care lucrătorii și întreprinderile nu le fac publice pentru a evita taxele și reprezintă două treimi din economia subterană. Munca nedeclarată este larg răspândită în construcţii, agricultură și servicii de uz casnic, cum ar fi cele de curăţenie, babysitting, îngrijirea persoanelor în vârstă. În economiile mai dezvoltate din Europa, cum ar fi Germania, 30 – 35% din populaţie are un al doilea și chiar al treilea loc de muncă și nu declară veniturile suplimentare, ceea ce aduce ţării pierderi în valoare totală de miliarde de euro pe an. O treime din economia subterană este reprezentată de subraportare, care se produce în principal în cazul unor afaceri precum mici magazine, baruri și taxiuri, care raportează doar o parte din venit, pentru a evita o parte din povara fiscală.

Soluţiile propuse de autorul studiului pentru limitarea economiei subterane sunt descurajarea plăţilor în numerar, acceptarea cardurilor pe scară largă, încurajarea utilizării POS, impunerea plăţilor electronice, încurajarea depunerii banilor la bănci. Schneider propune taxe mai mari la retragerea de numerar de la bancomate și cere impunerea obligativităţii achitării taxelor către stat numai prin plăţi electronice.