EFECTELE UNEI AMENINȚĂRI DE LA KREMLIN

Vladimir Putin a transmis lumii că Rusia nu va ezita să folosească orice tip de armă, deci inclusiv nucleară, pentru a se apăra, dacă integritatea sa este amenințată. Doar că lumea nu s-a speriat. 

• Khaled Hassan: Încercând să ștergem o identitate masculină mândră și sănătoasă, nu am eliberat societatea, ci am distrus-o
• „Legături primejdioase”: Axa Călin Georgescu-Simion-PSD
• Deschisă, închisă, redeschisă, iar închisă… și bombardată
• Dinescu, această pasăre Phoenix care va renaște din cenușa casei sale
• Arestări după incidentul de la Spitalul „Sf. Pantelimon”

ALIAȚII CONDAMNĂ DECIZIILE MOSCOVEI

La 5 mai 2022, directorul adjunct al Departamentului Informaţii şi Relaţii cu Presa, din cadrul ministerului rus de Externe, Aleksei Zaiţeva, afirma că scenariile pentru o posibilă utilizare a armelor nucleare sunt clar descrise în documentele doctrinare ruseşti – a se citi doctrina militară rusă, al cărei autor este generalul Valery Vasilyevich Gerasimov, șeful Statului Major General al Forțelor Armate Ruse și prim-adjunct al ministrului Apărării – și nu sunt aplicabile în cazul sarcinilor stabilite pentru operațiunea militară specială din Ucraina. Aiurea! La 21 septembrie 2022, Putin a formulat o amenințare nucleară și a anunțat mobilizarea parțială, plus susținerea sa pentru „referendumuri” organizate în părțile ocupate de Rusia în Ucraina.

A doua zi, la 22 septembrie 2022, Consiliul Atlanticului de Nord a adoptat o declarație prin care aliații au condamnat planul de organizare a „referendumurilor” de aderare la Federația Rusă a unor regiuni ucrainene, parțial controlate de armata rusă.

Mai mult, statele membre ale NATO nu vor recunoaște niciodată anexarea ilegală și nelegitimă de către Rusia a peninsulei Crimeea.

În plus, cele 30 de state aliate consideră că referendumurile din Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson nu au legitimitate și sunt o încălcare flagrantă a Cartei ONU.

Pe Putin nu l-a interesat corul opoziției occidentale și a mers mai departe. Vineri, 30 septembrie, a oficializat, într-o ceremonie fastuoasă, anexarea celor patru regiuni, desprinse din Ucraina și devenite de acum parte din Federația Rusă. Din sala Sf. Gheorghe a Palatului Kremlin, Putin a transmis că eventualele negocieri de pace nu pot avea loc decât în condițiile în care nu se ignoră voința „milioanelor de oameni” din cele patru regiuni. Această subliniere indică faptul că Putin este decis să nu facă niciun pas înapoi, ceea ce echivalează cu escaladarea dramatică a conflictului ruso-ucrainean.

Ceremonia de semnare a acordurilor privind admiterea în Rusia a regiunilor DPR, LPR, Zaporojie și Herson. De la stânga la dreapta: șeful regiunii Herson Volodimir Saldo, șeful regiunii Zaporojie Evgheni Balitsky, președintele Federației Ruse Vladimir Putin, șeful Republicii Populare Donețk Denis Pușilin, șeful Republicii Populare Lugansk Leonid Pasechnik. Foto Kremlin.ru

Consiliul arată că aceste decizii ale Kremlinului, inclusiv cea cu privire la o mobilizare militară parțială, reprezintă o escaladare suplimentară în războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Drept urmare, NATO respinge și retorica nucleară iresponsabilă a Rusiei.

Poartă Rusia întreaga responsabilitate pentru război? Tăcere la Moscova… Poate Federația Rusă să oprească aşadar confruntarea de pe Frontul de Est și să se retragă din Ucraina? Rusia, ca națiune, momentan, nu.

Doar echipa lui Putin aplică politica faptului împlinit, de anexare manu militari a patru regiuni ucrainene, care, la nevoie, vor fi apărate contra trupelor Kievului și prin recursul invocat la armele nucleare tactice. Tragicomedie geopolitică!

Aliații NATO și-au reafirmat sprijinul neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional și pentru dreptul inerent al acesteia la autoapărare.

Un enunț salutar, dar, atât timp cât la Moscova conduce Vladimir Putin și trupa sa de zgomote geopolitice, trupele imperiale ruse vor rămâne în Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson.

Statele membre ale Alianței Nord-Atlantice rămân decise să sprijine politic și practic Ucraina, deoarece continuă să se apere împotriva agresiunii Rusiei.

Concomitent, Consiliul Atlanticului de Nord a reamintit adevărul că NATO este o alianță defensivă și va continua să acționeze pentru pace, securitate și stabilitate în întreaga zonă transatlantică, pentru a apăra și a proteja fiecare centimetru de teritoriu aliat – ultima sintagmă vizând ferm eventualele noi aventuri militariste ale Moscovei.

UNDE FUG RUȘII DE MOBILIZAREA PARȚIALĂ?

Conform datelor deloc clasificate, printr-o coincidență tristă, aproape 80.000 de cetățeni ruși au luat calea bejaniei spre Mongolia, Kyrgyzstan, Uzbekistan, Kazakhstan, Georgia, Armenia, Emiratele Arabe Unite și Turcia, cel puțin până la momentul redactării acestor rânduri.

80.000? Exact cât estima Pentagonul că a pierdut armata rusă în Ucraina, aici fiind vorba despre morți și răniți, socotiți laolaltă.

Edgars Rinkēvičs, politician leton, care deține, din anul 2011, funcția de ministru al Afacerilor Externe, a afirmat că rușii care fug acum din cauza mobilizării nu au protestat atunci când forța expediționară rusă a ucis ucraineni, deci nu pot fi considerați cetățeni cu obiecții de conștiință la actele criminale înfăptuite de trupele invadatoare în Ucraina.

Iar jurnalista ucraineană Margo Gontar cu amărăciune observa că în 24 februarie a.c., ucrainenii căutau pe Google cum să facă un cocktail Molotov, iar în 21 septembrie 2022, rușii căutau pe Google cum să părăsească Rusia și cum să scape de mobilizarea parțială – pentru armata Federației Ruse…

Opțiunile de a fugi par limitate la cele opt state enumerate mai sus, în condițiile în care patru dintre cele cinci țări membre ale Uniunii Europene, cu excepția Finlandei, care se învecinează cu Rusia, au anunțat că nu le vor mai permite rușilor să intre cu vize de turist.

Locurile pentru cursele aeriene – cu decolare din capitala rusă și aterizare la Istanbul, Erevan, Tașkent și Baku, capitalele țărilor care le permit rușilor intrarea fără viză – au fost epuizate pentru ultima săptămână din septembrie 2022.

De la Moscova la Dubai biletul pentru un loc de pasager în avion costă, la clasa economică, 5.600 de dolari americani. Floare la ureche, pentru cei cu bani, pentru restul… Dumnezeu cu mila Maicii Rusia.

Comedia mobilizării parțiale continuă cu invocarea posibilității ca Ministerul rus al Apărării să cheme la arme 1.000.000 de cetățeni, în locul celor 300.000 anunțați inițial, propagandistic, de ministrul Apărării, Sergei Shoigu, această umbră omniprezentă a lui Putin.

Pentru cei păcăliți de aceste enunțuri, cea mai bună recomandare este să găsească răspunsuri logice la interogațiile firești:

1. Unde vor fi cazați mobilizații, din moment ce acum cazărmile rusești găzduiesc deja 1 milion de purtători de uniforme militare?

2. Cu ce anume vor fi echipați, înarmați, când confruntarea militară începută la 24 februarie 2022 a diminuat rezervele existente în depozitele militare de pe întregul teritoriu al Federației Ruse?

3. Cine îi va comanda și instrui pe cei 300.000 de mobilizați, echivalentul efectivelor a 30 de divizii?

4. Cu ce armament de infanterie, cu care blindate și cu ce tip de mijloace de transport vor fi deprinși mobilizații să acționeze?

5. În condițiile în care Ucraina a fost atacată, inițial, de două armate și de un corp de armată – totalizând, practic, 150.000 de militari –, toate de tip sovietic, ce formațiuni militare vor completa sau constitui cei 300.000 de cetățeni ruși chemați în cazărmi?

6. Dacă se va aplica sistemul instruirii estimat pentru patru luni de zile, vor fi trimiși mobilizații în Ucraina, la debutul lunii februarie 2023?

Aceste întrebări nu sunt pentru opinia publică rusă, nici pentru redacțiile din Moscova, ci pentru Statul Major al Armatei Ruse, un organism conservator, care din primăvara acestui an a presat Kremlinul să ordone mobilizarea generală.

VOX POPULI

Centrul de sondare a opiniei publice ruse Levada afirma, la 14 septembrie, că nivelul de încredere în Vladimir Putin a scăzut în iulie față de iunie, dar… se menține la 83%! Și nu este o glumă.

De la Levada mai aflăm că 50% dintre respondenți urmăresc situația din jurul Ucrainei, dar ponderea acestora continuă să scadă.

Sprijinul pentru acțiunile forțelor armate ruse în Ucraina? Rămâne ridicat, nu există schimbări semnificative în această problemă.

Societatea era aproape în egală măsură împărțită cu privire la întrebarea dacă să continue ofensiva (devenită defensivă!…) sau să înceapă negocierile.

Încrederea continuă să crească în prognoza că „operațiunea specială” va dura mai mult de șase luni. Majoritatea respondenților cred că Zaporojia și Herson ar trebui să devină fie parte a Rusiei, fie state independente.

Mai mult de jumătate aprobă organizarea de referendumuri în teritoriile controlate de Rusia în aceste regiuni, dar unei proporții semnificative dintre respondenți nu îi pasă.

Două treimi dintre respondenți ar sprijini includerea regiunilor ucrainene în Rusia, dacă o astfel de decizie ar fi luată prin referendum.

Respondenții par a crede în proverbul rusesc: „Nici Moscova n-a fost clădită într-o singură zi”.

Dar istoria a demonstrat, deseori, în veacul trecut, că puterea de la Kremlin se poate schimba într-o zi.