Energia a provocat discuții tensionate în Parlament

După patru zile de la ultimele audieri organizate de Comisia de anchetă a activității ANRE, discuțiile ședinței au fost publicate pe site-ul Camerei Deputaților, în format audio. De regulă, înregistrările se publică după cel mult două zile.

Ascultă AICI înregistrările aferente lucrărilor din comisie.

După cum se poate observa, în înregistrarea de joi a comisiei de anchetă a ANRE, au existat două momente tensionate. Primul este legat de discuțiile dintre ministrul Energiei, Toma Petcu, și președintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, Iulian Iancu, pe marginea OUG 64/2016 privind piața gazelor naturale.

Astfel, ministrul Energiei a susținut ferm că instituția sprijină forma OUG 64/2016 așa cum a fost adoptată de fostul Guvern. Iulian Iancu a declarat că nu este de acord cu această poziție, adăugând că punctul de vedere al Ministerului nu va reprezenta poziția finală a Guvernului.

Amendamentele aduse de Comisia de Industrii vizează obligația producătorilor de gaze de a tranzacționa 70% din cantitățile extrase pe bursă, procent care, treptat, ar urma să fie majorat la 100%, prin decizii ale Guvernului. De asemenea, tranzacțiile ar urma să se desfășoare obligatoriu doar pe OPCOM, operatorul de stat, deși acum tranzacțiile se derulează pe platforma privată operată de Bursa Română de Mărfuri, care ar putea fi naționalizată. Ambele măsuri au fost contestate de participanții la piață și nu sunt agreate nici de Ministerul Energiei și nici de opoziție. Președintele PNL, Ludovic Orban, a declarat public că, prin modificările propuse, Iulian Iancu încearcă să favorizeze compania rusă Gazprom. De asemenea, fostul consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, Iulian Fota, s-a declarat îngrijorat pe pagina proprie de facebook în legatură cu eficiența Gazprom în a-și promova interesele în Parlament în legătură cu acest act normativ.

OUG 64/2016 a fost adoptată în urma negocierilor dintre Guvernul Cioloș și Comisia Europeană, în contextul acordării unui ajutor nerambursabil din fonduri europene de 180 milioane euro pentru Transgaz, în vederea realizării gazoductului BRUA. Modificările făcute de parlamentari pun în pericol proiectul explorărilor de gaz natural din Marea Neagră, derulat de Exxon Mobil, cel mai strategic proiect economic al SUA în România. Acestă situație vine în contextul în care Gazprom are interesul să-și mențină monopolul pe livrările de gaz natural în regiune.

Al doilea moment important de la Comisie este legat de discuțiile dintre Iulian Iancu și Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei în perioada martie-decembrie 2014. Iulian Iancu a încercat să îl acuze pe fostul ministru că, în 2012, ar fi susținut promovarea unei hotărâri de guvern care să permită companiilor Petrom si Romgaz să utilizeze doar gaze din producția proprie pentru producerea de electricitate.

Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei

Nicolescu a declarat că a fost invitat explicit la audieri pentru perioada în care a fost ministru (2014) și în legătură cu acea perioadă are informații importante legate de prețuri, care să ajute comisia de anchetă. Totodată, el i-a solicitat lui Iancu să îi cheme la discuții pe reprezentanții Petrom și pe Daniel Chițoiu, ministru al Economiei în perioada în care a fost adoptată respectiva HG, în cazul în care consideră necesar.

De asemenea, Răzvan Nicolescu a adăugat că în mandatul său a temporizat creșterea prețului gazelor pentru consumatorii industriali și a prelungit calendarul de liberalizare a prețurilor pentru casnici până în 2021, când ar fi urmat să fie puse în producție zăcămintele din Marea Neagră. Toate aceste informații au putut fi prezentate de Nicolescu doar după intervenția reprezentanților opoziției care i-au cerut lui Iancu să îl lase să vorbească, deputatul PSD dorind ca discuția să fie doar despre HG-ul din 2012.

Un act normativ considerat legal, prin decizie definitivă a instanței

Este interesant că actul normativ adus în discuție este HG 870/2012, care a fost în vigoare între 4 septembrie 2012 și 31 decembrie 2014, iar prin el, producătorii de gaze, în speță Petrom și Romgaz, erau exceptați de la obligația de a folosi importuri de gaze pentru producția de electricitate.

Actul normativ a fost contestat în instanță de firma SC Energy Cogeneration Group, însă Curtea de Apel București a respins cererea, invocând „lipsa unei încălcări a legii“. În octombrie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins prin decizie definitivă si irevocabila recursul formulat de firma care a contestat în instanță. Potrivit principiului separației puterilor în stat, Parlamentul nu poate să pună la îndoială o decizie finală a justiției, putere independentă a statului. Este interesant ca aceasta discuție vine pe fondul dezbaterilor privind legile justiției.

Citește și Cine este Noua conducere de la ANRE.