Europa gardurilor și zidurilor

În momentul în care Ungaria a ridicat, în 2015, un gard la propria frontieră în fața valului de 1,2 milioane de migranți, țara a fost aspru criticată. Un proiect de rezoluție agreat de miniștrii de Interne ai Uniunii Europene la începutul lunii septembrie, confirmă însă poziția și practica față de migrația Ungariei, însă problemele au devenit mult mai complexe.

Uniunea Europeană are două agende diferite

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut un apel pentru primirea așa-zișilor refugiați afgani în țările UE, adăugând că „este o datorie morală” a Europei găzduirea acestora. Mai mult decât atât, Uniunea Europeană a decis, în cursul reuniunii G7 din 24 august 2021, să majoreze sprijinul umanitar pentru afgani de la 50 de milioane de euro la nu mai puțin de 200 de milioane de euro.

Pe o poziție similară s-a situat și cancelarul german Angela Merkel, care a declarat că Germania va acorda drept de azil pentru 10.000 de afgani. Între timp, cifra a ajuns la 70.000, cifră avansată de șeful Externelor din Germania Federală,  Heiko Maas. Ar fi, teoretic, persoane care au ajutat NATO și aliații săi în timpul ultimelor două decenii în Afganistan și care ar putea avea de suferit din această cauză. Deși ordinul de mărime al cifrei vehiculate public spune cu totul altceva!

Alți politicieni susțin, însă, ideea de a acorda unor țări terțe mai apropiate de Afganistan sprijin pentru a găzdui refugiații. Turcia, Pakistan, Iran și Irak ar putea servi drept locuri pentru relocarea refugiaților.

Problema este cu atât mai spinoasă cu cât Germania se află în fața unor alegeri destul de complicate ce vor avea loc pe 26 septembrie, iar chestiunea migrației reprezintă una din temele cenzurate de presă, dar care produce încă suficiente resentimente după aducerea valului de migranți din 2015.

Afganii sunt bine cunoscuți de populație, fiind al doilea grup ca mărime după sirieni, din precedentul val, producând mult mai mari probleme decât aceștia.

Așadar, un nou val de migranți ar putea serios afecta soarta alegerilor. Ca atare, Angela Merkel nu a ocolit nici ideea acordării unor finanțări Turciei sau Pakistanului pentru a absorbi un posibil val de migranți, numai că, în același timp, s-a aflat că țara condusă de Erdogan tocmai își ridică un gard la granița cu Iranul pentru a împiedica migranții să ajungă pe teritoriul său.

Germania se află într-o situație politică spinoasă

Vizita Cancelarului Angela Merkel la Moscova, de la sfârșitul lunii august, a avut pe ordinea de zi și delicata chestiune a migrației. Aluziile legate de acceptarea migranților pe teritoriul Rusiei au primit un refuz categoric din partea președintele rus, Vladimir Putin.

Din punctul de vedere al liderului rus, cel mai important aspect al chestiunii afgane este să se prevină împrăștierea teroriștilor dincolo de granițele Afganistanului. În rest, Putin este de părere ca afganii să fie lăsați în pace, să se liniștească și să stabilească relații normale cu vecinii lor.

Există, suplimentar, chestiunea gazoductului Nord Stream 2 care naște complicații nebănuite. Anume, UE în general și Germania în particular au avut de achitat costuri legate de criza din 2008, iar apoi cele legate de Brexit, precum și problema disoluției construcției europene continuă să persiste.

Finalizarea gazoductului a pus pe o poziție câștigătoare o parte a importantă a Germaniei – mediul de afaceri. În situația dată, aceasta pivotează potrivit propriilor interese, care nu o pot duce în altă direcție decât înspre Rusia și China. Vorbim așadar despre opțiunea eurasiatică.

În opoziția cu segmentul de business se află însă clasa politică, în special Verzii, dar și restul clasei politice, cu mici excepții, care ar vedea cu ochi buni conflicte cu Rusia și impunerea de sancțiuni. Altfel spus, clasa politică se află cu arme și bagaje în tabăra pro-americană, pro-NATO, îmbrățișând ideologiile neomarxiste, globaliste, liberale, woke.

Partea proastă aici este că elita de business se află prin însăși natura ei în bune relații cu omologii lor din alte țări europene care doresc propriu-zis același lucru ca și oamenii de afaceri germani: extinderea propriilor afaceri, acces la piețele rusești și chinezești, la forța de muncă ieftină și, în cele din urmă, profituri în urma afacerilor.

Atât Rusia, cât și China mai dispun de rezerve imense de materii prime. Apoi, nu e de neglijat că nivelul creșterii economice chineze și dimensiunea pieței sale sunt mult peste cele ale UE, deci puse în balanță, rezultatul devine evident.

Dacă relațiile comerciale bilaterale continuă în ritmul actual, China va deveni principalul partener comercial al Germaniei până la începutul anului 2023, iar Rusia se va afla prin preajmă. Germania reprezintă o foarte bună piață atât pentru Rusia, cât și pentru China și avem câteva elemente să ne îndoim că în fața unor astfel de argumente ar putea prima cele de ordin politic sau ideologic. Care ar însemna ce? Afaceri cu Ucraina?

Arme ieftine pentru aliații Rusiei din Asia Centrală

Preocupările pentru securitatea din zonă au determinat Rusia să facă un mare pas înainte. Astfel, Kremlinul este gata să livreze arme și echipamente militare aliaților din Asia Centrală care se învecinează cu Afganistanul. În plus, aceste livrări masive se vor face „la prețuri speciale”.

Vladimir Putin a participat la o sesiune extraordinară a Consiliului de Securitate Colectivă al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, prin videoconferință.

La întâlnirea prezidată de președintele Tadjikistanului, Emomali Rahmon, au participat prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, președintele Belarusiei, Alexander Lukashenko, președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, președintele Kârgâzstanului, Sadyr Japarov, președintele Uzbekistanului, Shavkat Mirziyoyev și secretarul General al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, Stanislav Zas.

Putin a vorbit despre solicitările recente făcute de Washington către autoritățile din Uzbekistan. Liderul rus a criticat eforturile SUA de a reloca afgani în țări care se învecinează cu Rusia, care ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității populației ruse.

În cadrul sesiunii extraordinare, participanții au discutat aspecte legate de asigurarea securității statelor membre CSTO în legătură cu evoluțiile din Afganistan, precum și despre un răspuns comun eficient la potențiale provocări și amenințări transfrontaliere.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că țara sa nu va accepta refugiați afgani, deoarece nu vrea să se ocupe de „militanți” mascați în solicitanți de azil. Este evident că întreaga discuție a vizat măsuri de contracarare a islamismului în zonă.

România, dornică de „forță de muncă” străină

Conform unui comunicat al Ministerului Muncii, Guvernul a aprobat un contingent total de 50.000 de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2021.

Decizia a fost luată ca urmare a creșterii numărului de cereri de eliberare a avizelor de angajare de la începutul anului până în prezent față de perioada similară a anului anterior, dar și a numărului locurilor de muncă vacante declarate de angajatori.

Guvernul României consideră că suplimentarea contingentului de lucrători răspunde necesității de a asigura forța de muncă cerută în unele sectoare de activitate, care nu poate fi acoperită de lucrătorii români, și previne situațiile în care străinii lucrează în România fără forme legale.

Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, de la începutul acestui an și până la sfârșitul lunii iulie au fost eliberate 17.196 avize de angajare și pentru același interval de timp sunt în curs de soluționare alte 3.620 de solicitări de eliberare a avizelor de angajare.

Ceea ce nu ia în calcul Guvernul României este că ar fi mai util să păstreze forța de muncă românească în țară, în special cea calificată. Salariul pentru un muncitor necalificat sosit de undeva din Asia ajunge la 400-450 de dolari net. În România, salariul minim este de 340 de dolari net.

Nu toată Europa își dorește migranți

„Uniunea Europeană nu va deschide un coridor umanitar sau de migrație pentru refugiații afgani și nu va permite repetarea crizei migrației din 2015. Îi vom sprijini doar pe cei care ne-au ajutat în timpul misiunii NATO și a statelor membre ale UE în Afganistan”, a scris premierul sloven Janez Jansa pe Twitter.

Slovenia a menționat anterior că este gata să primească 5 refugiați afgani care au cooperat cu reprezentanța UE la Kabul în ultimii 20 de ani, precum și alți 14 refugiați care au asistat misiunea slovenă în Afganistan.

Slovenia deține președinția rotativă a Uniunii Europene până la sfârșitul anului.

Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, a exclus acceptarea de migranți din Afganistan pe teritoriul țării. El a declarat într-un interviu că țara sa a preluat peste 40.000 de afgani în ultimii ani, descriind acest lucru drept o „contribuție disproporționat de mare”.

Austria are în prezent a doua cea mai mare comunitate afgană din UE, de aproximativ 44.000 de persoane. În loc ca UE să accepte refugiați, a semnalat Kurz, „trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a îmbunătăți situația lor din Afganistan”.

Kurz a adăugat că este esențial controlul imigrației pentru protejarea identității culturale a țării sale. Ca atare, Austria va continua să deporteze cetățenii afgani în limitele legislației Uniunii Europene, după cum a declarat ministrul austriac de externe Karl Nehammer.

Austria a propus înființarea unor centre de primire pentru deportați în țările vecine cu Afganistanul. Potrivit Austriei, UE ar trebui să ofere „condițiile-cadru” pentru aceste țări, cu care să negocieze problema ca și cu parteneri egali.

Ungaria trebuie să se pregătească pentru un alt val de migrație ilegală, care ar putea fi similară în magnitudine cu cea experimentată în timpul crizei migrației din 2015, a declarat într-un interviu liderul adjunct al grupului parlamentar Fidesz, János Halász.

„În ultimele zile, am văzut imagini înfricoșătoare ale persoanelor care fug de talibani și toți experții sunt de acord că un alt flux de migranți ar putea curge în curând spre Europa”, a adăugat Halász.

El a subliniat că migrația către Europa a crescut în acest an, numărul migranților fiind mai mare în ​​comparație cu anul trecut, precum și numărul traficanților de persoane este în creștere.

 „Există încă aproximativ 100.000 de migranți pe ruta Balcanilor, dar Ungaria rezistă presiunii – guvernul protejează cetățenii maghiari”.

Turcia nu va deveni„depozit de refugiați” pentru UE

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a cerut națiunilor din UE să își asume responsabilitatea pentru persoanele care fug de forțele talibane, avertizând că Turcia nu va deveni „depozitul de refugiați” al Europei.

„Trebuie să le reamintim prietenilor noștri europeni acest fapt: Europa – care a devenit o atracție pentru milioane de oameni – nu poate sta departe de problema refugiaților prin sigilarea frontierelor sale pentru a proteja siguranța și bunăstarea cetățenilor săi”, a spus Erdogan.

Potrivit autorităților turcești, forțele de securitate au împiedicat trecerea frontierei pentru peste 69.000 de migranți ilegali și au arestat 904 de suspecți acuzați de traficanți de persoane. Presa locală raportează că la frontieră a fost deja ridicată o porțiune de 155 de kilometri dintr-un zid planificat de 241 de kilometri, la granița cu Iranul. În prezent, sunt instalate plăci de beton înalte de trei metri.

Până la sfârșitul anului, autoritățile intenționează să adauge încă 64 km la un zid de frontieră care a fost început în 2017. Șanțuri, sârmă ghimpată și patrule de securitate vor acoperi non-stop restul frontierei de 560 km.

Turcia a relocat, până în 2013, afganii în țări terțe, mai ales în Europa și în locuri prietenoase cu refugiații, cum ar fi Canada. Această practică s-a încheiat atunci când statele membre UE au declarat Afganistanul ca fiind o țară sigură din cauza prezenței NATO.

Datele oficiale arată că 120.000 de refugiați afgani s-ar afla în Turcia, dar și până la 300.000 de migranți afgani fără acte.

În ceea ce privește Iranul, aflat în vecinătatea Turciei, acesta a găzduit 2 milioane de afgani în timpul invaziei sovietice din 1979, dar anii de sancțiuni legate de programul nuclear de la Teheran, impuse de SUA, au devastat economia țării, diminuând drastic posibilitatea de a mai putea absorbi migranți și în prezent.

Ca atare, Erdogan a decis să își forțeze norocul cu liderii UE, solicitând un loc în viitoarea armată europeană, un acord vamal cu UE și deschiderea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. În caz contrar, Erdogan a lăsat să se înțeleagă că nu va mai primi migranți, fiind total nemulțumit de modul în care s-au alocat cele 6 miliarde de euro până acum.

Și Grecia își construiește gard la granița cu Turcia

Grecia a finalizat construcția unui zid de oțel lung de 40 de kilometri și a instalat un nou sistem de supraveghere de-a lungul frontierei cu Turcia, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un posibil val de migranți ilegali care încearcă să ajungă în Europa.

„Granițele noastre rămân sigure și inviolabile. Noul zid de graniță a fost finalizat și este păzit activ”, a declarat ministrul pentru Protecția Cetățenilor, Michalis Chrisochoidis, cu ocazia unui briefing de presă, în timp ce vizita granița din regiunea Evros.

Evros este zona pe care, înaintea izbucnirii crizei COVID, Turcia a inundat-o cu migranți care doreau să ajungă în UE, puterea de la Ankara transportând cu autobuze mii și mii de migranți la graniță sub pază militarizată.

Gard de 150 de km la granița dintre Polonia și Belarus

Gardurile din sârmă ghimpată cresc văzând cu ochii la granița polono-bielorusă, în prezent întinzându-se pe 100 de km, cărora li se vor mai adăuga în curând alți 50 de km, iar guvernul polonez se laudă cu efortul de combatere a migrației ilegale dinspre Belarus.

Polonia a trimis aproximativ 900 de soldați la granița sa cu Belarus pentru a preveni intrarea în țară a solicitanților de azil. Lungimea totală a frontierei polono-bieloruse este de 418 kilometri, iar secțiunea de frontieră care este cea mai amenințată de treceri ilegale are o lungime de 187 de kilometri.

Potrivit Ministerului de Interne, frontiera este monitorizată constant de patrule, vehicule și aeronave. Bărci de patrulare sunt, de asemenea, folosite pe secțiuni de frontieră care trec de-a lungul râurilor și al altor cursuri de apă. De asemenea, Garda de Frontieră folosește turnuri de observare echipate cu camere de imagine termică cu rază lungă de acțiune, vehicule de observare și truse parametrice portabile.

Lituania ar vrea să-și construiască gard din fonduri UE

Ingrida Simonyte, prim-ministrul lituanian a declarat că solicitanții de azil care trec în țara ei venind dinspre Belarus sunt conștienți de faptul că ceea ce fac este ilegal.

Simonyte a adăugat că Lituania speră să primească finanțare UE pentru construirea a peste 500 km de zid de frontieră, deși UE a spus deja că nu finanțează garduri.

Gabrielius Landsbergis, ministrul lituanian de Externe, a cerut UE mai mult sprijin pentru controlul frontierelor și cererile de azil. Potrivit acestuia, peste 4.000 de persoane au trecut granița din Belarus anul acesta, în condițiile în care numărul trecerilor ilegale ale frontierei nu depășea până acum 80 de cazuri. Iar până la finalul verii, cei noi sosiți ar putea fi în jur de 10.000.

Cu doar 2,8 milioane de cetățeni, Lituania primește acum mai mulți solicitanți de azil pe cap de locuitor decât orice alt stat membru al UE.

Franța are deocamdată doar un zid politic

Marine Le Pen l-a atacat pe președintele francez Emmanuel Macron după ce cinci evacuați afgani transportați cu avionul de la Kabul la Paris au fost descoperiți ca fiind persoane cu antecedente teroriste cunoscute.

Unul dintre migranți este acum cercetat de statul francez pentru presupusele sale legături cu talibanii islamiști radicali, în ciuda faptului că i s-a permis deja accesul în țară.

„Datoria primirii migranților în Franța ocupă un loc secund atunci când securitatea francezilor este amenințată”, a scris Le Pen pe Twitter. „Acest imperativ are sens pentru toți, cu excepția… Guvernului!”

Le Pen rămâne principalul rival politic al lui Macron și probabil îl va înfrunta în alegerile de anul viitor. Distanța dintre ei, spun sondajele, ar fi mult mai redusă decât în ​​2017, când Macron a obținut două treimi din voturi. Un sondaj de opinie recent sugerează că distanța efectivă ar fi de doar câteva procente.

Macron se confruntă deja cu îndepărtarea unei părți a alegătorilor tradiționali de stânga, iar un nou val de migranți și niște acțiuni teroriste i-ar putea uni pe aceștia cu alegătorii de dreapta, iar acest fapt ar nărui definitiv speranțele sale pentru un al doilea mandat.