EXCLUSIV. C. Comeagă: „Câțiva oameni controlează arbitrar banii destinați finanțării filmelor!”

Cristian Comeagă, regizor și producător, a declarat pentru Q Magazine că „în momentul de față, există un grup de 5-6 oameni care controlează în mod total arbitrar banii destinați finanțărilor unor filme.”

„Este foarte bine că se iau premii la festivaluri internaționale, însă nu este paradoxal că în ciuda faptului că România ia atâtea premii, cinematografia românească merge mai prost decât cea a altor țări care nu sunt atât de premiate?

Oamenii nu știu, însă rolul festivalurilor este tocmai acela de-a promova, în general, filme care nu au succes la public. Nemaivorbind de faptul că dintr-o țară ca România, nu vor fi selectate comedii sau filme de aventură, ci numai drame sociale, filme în care apar corupți sau alte deviații de nivel social. Există multe filme care nu au fost premiate, dar care au un succes imens la public. Haideți să luăm, de pildă, filmul Filantropica! N-a luat premii, dar este un film reper pentru români și va fi și peste 40 de ani. La fel cum există recorduri de audiențe la filmele românești făcute cu zeci de ani în urmă și care n-au fost selectate în niciun festival. Este lăudabil să iei un premiu internațional, însă discriminarea care se face în  țară, la finanțarea unor proiecte, pe criteriul acestor premii, este inacceptabilă”, a declarat producătorul.

Potrivit actualei legislații românești din domeniul cinematografiei, în punctajul care trebuie atins pentru a obține finanțarea producerii unui film, un număr de puncte se acordă, din oficiu, regizorilor care au obținut premii la festivaluri internaționale, ceea ce creează discriminare față de  regizorii și producătorii care, deși fac filme cu succes de public, nu îndeplinesc această condiție.

Fondul cinematografic nu este finanțat de la bugetul de stat, ci din surse alternative cum ar fi cotă parte din vânzarea biletelor de cinema sau din contractele de publicitate ale televiziunilor.

Cristian Comeagă a mai spus pentru Q Magazine că premiile nu adaugă glorie cinematografiei românești, ci numelui celor care le obțin „și de cele mai multe ori aceștia devin importanți nu pentru breasla lor, ci pentru acțiuni de genul «Vă spunem noi cu cine să votați: cu Iohannis!».

Trebuie precizat că însuși Cristian Comeagă este un reputat regizor cu numeroase premii internaționale, ultimul obținut în 2015, la Festivalul de Film de la Madrid, pentru producția „Cel ales”.

Un grup de 47 de personalități ale cinematografiei românești între care regizori, producători, actori, au trimis o scrisoare deschisă ministrului Culturii, Corina Șuteu, prin care cer introducerea unor criterii echitabile pentru toată lumea care participă cu proiecte pentru finanțare de la Fondul cinematografic.

Ei au lansat și o petiție online – „Vrem altfel de filme românești!” – prin care cer spectatorilor să semneze pentru producerea de comedii, filme de animație, filme istorice, de aventuri, povești romantice, ecranizări etc. Petiția poate fi semnată aici.

Redăm mai jos textul integral al scrisorii precum și numele celor care au semnat-o.

„Doamnei Corina Șuteu, Ministrul Culturii

Doamnă ministru,

După cum se poate constata, succesele internaționale înregistrate în ultimii ani de cinematografia română, care au conferit recunoaștere și notorietate cineaștilor ce le-au repurtat nu au putut opri, din păcate, declinul industriei cinematografice din România, criza finanțării producției de film și îndepărtarea publicului de filmul autohton.

Finanțarea aproape în exclusivitate a filmelor cineaștilor distinși cu premii internaționale și a producțiilor apreciate ca având șanse de succes în festivaluri a pus pe cale de dispariție din peisajul filmului românesc genuri de film cum sunt comediile, filmele inspirate de momente sau personalități istorice, ecranizările, filmele pentru copii și adolescenți, fantezii, filme de acțiune, de aventuri sau de anticipație, drame romantice și alte genuri care nu intră în vederile selecționerilor. Dar tocmai filme de aceste genuri, unele vechi de zeci de ani înregistrează recorduri autohtone de vizionare pe televiziune și de accesare pe internet, în timp ce, cu excepția producțiilor distinse cu mari premii în mari festivaluri, majoritatea filmelor recente, în ciuda succesului în manifestări internaționale sunt ignorate de public.

Pe de altă parte, în timp ce numărul de ecrane crește constant, indicele de vizionare a filmului românesc rămâne la un nivel foarte scăzut, atât datorită monotoniei producției autohtone cât și abandonării ei într-o concurență inegală și injustă cu filmul mainstream american.

De asemenea, în condițiile diminuării bugetelor și a perioadelor de producție și în lipsa producțiilor străine, care s-au reorientat către țări ce le oferă avantaje financiare, facilități logistice și birocrație redusă, cifra de afaceri în industria filmului a scăzut, baza tehnico materială s-a restrâns, iar numărul actorilor și al altor interpreți, al creatorilor și al tehnicienilor de specialitate ocupați constant sau frecvent în producția de film a scăzut semnificativ.

În acest context, apreciem intenția de a modifica legislația și reglementările privitoare la domeniul cinematografiei și enunțăm câteva principii și măsuri care, în opinia noastră sunt esențiale pentru însănătoșirea și dezvoltarea producției și pieței filmului românesc:

1)      Susținere financiară și importanță egală acordate întregului spectru de genuri, teme și stiluri. În această direcție, atât timp cât există comisii care evaluează proiectele, folosirea sintagmelor „filme de artă” sau „filme reprezentative” și identificarea acestora doar cu filmele care au succes în festivaluri internaționale trebuie să fie evitată, întrucât introduce un inacceptabil subiectivism și desconsideră punctul de vedere al multor cineaști și al majorității spectatorilor de film.

2)      Acordarea de șanse egale de a concura pentru obținerea finanțării tuturor autorilor și producătorilor, de toate vârstele și orientările artistice, indiferent de palmares sau de punctul în care se află în carieră.

3)      Concursul de proiecte să evalueze proiecte, nu palmarese . Evaluarea scenariului trebuie să fie esențială, completată de evaluarea proiectului regizoral și a planului de producție și exploatare propus de producător; fără a face o distincție arbitrară între cele mai recente și cele mai puțin recente, trecutele performanțe ale regizorului sau ale producătorului pot fi elemente de susținere în evaluare, nu criterii determinante

4)      Evitarea concentrării resurselor Fondului cinematografic în mâinile câtorva cineaști prin:

a)  limitarea numărului de proiecte ce pot fi înscrise anual de un producător pentru fiecare secțiune de concurs, măsură care, în plus, va ușura activitatea și va spori eficiența comisiilor de concurs ;

b)   reducerea numărului de proiecte pentru care un producător poate obține susținere din Fondul cinematografic la un proiect pe an pentru fiecare secțiune de concurs, conform limitei aplicate acum doar regizorilor;

c)  stabilirea anuală, în cuantum absolut, a unei sume maxime care poate fi acordată pentru un proiect în fiecare secțiune de concurs, așa cum se practică în multe alte țări europene

5)      Eliminarea situațiilor de incompatibilitate sau conflict de interese și impunerea unor criterii de competență prin numirea în consiliile de administrație și în comisiile de concurs doar a unor profesioniști cu experiență și cu performanțe confirmate în domeniile producerii, creării, realizării, distribuirii sau exploatării filmelor, în critica sau în învățământul superior de specialitate, profesioniști care nu se află în relații contractuale sau de asociere pe baze comerciale cu potențiali beneficiari ai deciziilor lor .

6)      Stimularea finanțării filmelor din surse private prin crearea și punerea în funcțiune a cadrului legal și procedural în care persoane fizice și persoane juridice private să poată și să fie interesate să contribuie financiar la producerea filmelor românești sau a coproducțiilor cu participare românească, fie că acestea au solicitat sprijin financiar din fonduri publice sau de stat, fie că nu.

7)      Crearea unei instituții de interes național, așa cum este Arhiva Națională, care să gestioneze o rețea de cinematografe moderne și performante dedicate filmului românesc și european, pornind de la transformarea actualei RADEF RomâniaFilm și de la activele pe care aceasta încă le deține și cele pe care e în drept să le recupereze.

8)      Instituirea unor cote de expunere minime obligatorii alocate filmului românesc pentru filmele difuzate sau programate în prime-time de posturi de televiziune și săli de cinema și pentru sumele cheltuite anual în scopul achiziției de drepturi de exploatare de filme în România.

9)      Aplicarea unui sistem eficient de control al intrărilor și încasărilor realizate în sălile de cinematograf, sistem ce ar putea fi preluat de la oricare din țările europene ce nu au probleme la acest capitol

10)  Adoptarea și aplicarea unor măsuri de stimulare fiscală, asemenea celorlalte țări europene, pentru încurajarea realizării în România  a cât mai multor prestări de servicii pentru producții de film străine și coproducții internaționale cu participare românească minoritară.

Dacă veți considera, asemenea nouă, semnatarii acestei scrisori că e obligatoriu ca aceste principii și măsuri să se regăsească în litera și spiritul viitoarelor reglementări, solicităm ca reprezentanți ai punctului nostru de vedere să participe la discuțiile din care să rezulte propunerile pentru noua lege a cinematografiei, noul regulament al concursului CNC și măsura de stimulare fiscală.

Propunem ca aceste discuții să aibă loc sub egida Ministerului Culturii, dar în organizarea și coordonarea Centrului Național al Cinematografiei, organismul specializat abilitat prin lege să propună reglementări în domeniu. De asemenea, în spiritul transparenței și onestității, propunem ca ședințele grupului de lucru creat în acest scop să fie înregistrate audio/video și apoi postate online, astfel încât toți cineaștii interesați să poată lua nemijlocit cunoștință de cele discutate și să poată formula în timp util sugestii sau observații. Apreciem că astfel se poate ajunge la proiecte de lege și de reglementări care să fie nu doar acceptate dar și susținute de majoritatea cineaștilor.

Cu speranță și până ca lucrurile să avanseze în această direcție, rămânem în așteptarea răspunsului dumneavoastră la sediul Uniunii Realizatorilor și Autorilor de Film.”

Semnatari, în ordinea exprimării:

Cristian Comeagă producător               Radu Gabrea regizor

Ioan Cărmăzan regizor                       Doru Mitran producător

Denis Dinulescu scenarist                    Natașa Raab actriță

Otilia Sîrbu conf. univ.                 Sergiu Plămădeală actor

Deian Cărmăzan regizor                       Nicolae Ieremciuc actor

Daniel Kosuth director imagine      Florin Zamfirescu actor

Vlad Rădescu actor                           Dan Toader scenograf

Mihai Gheorghiu producător               Radu Caranfil regizor

Magdalena Mărășescu scenograf                  Cristian Nicolescu monteur

Dumitru Pohuș producător               Constantin Păun regizor

Gabriela Crețan artist machiaj                       Sotir Caragață designer sunet

Ionel Udrescu avocat                        Constantin Fugașin producător

Lucia Maghiar producător               Alexandru Tudor regizor

Vlad Leu conf. univ.                 Ioana Angelescu artist machiaj

Alexandru Dumitru scenarist                    Mihai Orășanu producător

Irina Chiriță producător exec.      Gloria Papură scenograf

Călin Papură scenograf                  Daniela Nane actriță

Cornelia Paloș producător                  Amalia Spălățelu director casting

Bogdan Stanoevici actor                           Nicodim Ungureanu actor

Alexandra Ares scenarist                      Ioana Știrbulescu producător

Alma Bacula producător                  Irina Petrescu regizor secund

Anca Sigartău actriță                          Dan Badea producător

Cristina Iacob regizor                        Mihai Constantin regizor

Florin Kevorkian director casting