EXCLUSIV. Prof. univ. dr. Ştefan Deaconu: Turcia va păstra în continuare obligaţia generală de respectare a datoriilor ce decurg din dreptul internaţional

Turcia a dispus joi suspendarea aplicării prevederilor Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, în cadrul măsurilor care decurg din proclamarea stării de urgenţă. Ştefan DEACONU, profesor la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, explică în exclusivitate pentru Q Magazine ce poate face statul turc pe perioada derogării.

Este permisă derogarea de la CEDO?

Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale adoptată în anul 1950 şi cunoscută sub denumirea generică de Convenţia europeană a drepturilor omului (CEDO) prevede în art. 15 posibilitatea statelor părţi la Convenţie de a deroga de la unele prevederi ale Convenţiei în caz de stare de urgenţă.

Ce prevede Convenţia?

,,ARTICOLUL 15 Derogarea în caz de stare de urgenţă

1) În caz de război sau de alt pericol public ce ameninţă viaţa naţiunii, orice Înaltă Parte Contractantă poate lua măsuri care derogă de la obligaţiile prevăzute de prezenta Convenţie, în măsura strictă în care situaţia o impune şi cu condiţia ca aceste măsuri să nu fie în contradicţie cu alte obligaţii care decurg din dreptul internaţional.

2) Dispoziţia precedentă nu permite nicio derogare de la articolul  2, cu excepţia cazului de deces rezultând din acte licite de război, şi nici de la articolele 3, 4 (paragraful 1) şi 7.

3) Orice Înaltă Parte Contractantă ce exercită acest drept de derogare îl informează pe deplin pe Secretarul General al Consiliului Europei cu privire la măsurile luate şi la motivele care le-au determinat. Aceasta trebuie, de asemenea, să informeze Secretarul General al Consiliului Europei şi asupra datei la care aceste măsuri au încetat a fi în vigoare şi dispoziţiile Convenţiei devin din nou deplin aplicabile’’

Ce alte state au mai activat această derogare?

Nu este prima oară când un stat membru al Convenţiei ia decizia activării dispoziţiilor art. 15. În cei peste 60 de ani de aplicare a Convenţiei state precum Grecia, Irlanda, Marea Britanie sau Franţa au luat această măsură pe o perioadă scurtă de timp pentru situaţii de ,,stare de urgenţă’’. Spre exemplu, mecanismul derogării de la prevederile Convenţiei pentru situaţii de urgenţă a fost utilizat de Grecia în 1967 în timpul ,,regimului coloneilor’’;  de Irlanda, în 1957 în cadrul luptei antiteroriste; de Marea Britanie în 2001 pentru adoptarea unei legi speciale în domeniul combaterii terorismului (Anti-terorism, Crime and Security Act) şi de Franţa în 1985 ca urmare a situaţiei din Noua Caledonie.

Ce poate face statul pe perioada derogării?

Activarea art. 15 din Convenţie nu înseamnă însă că statul membru al Convenţiei nu mai trebuie să pună în aplicare Convenţia, ci că are posibilitatea instituirii unor măsuri derogatorii de la obligaţiile pe care Convenţia le prevede în mod normal. Statul va rămâne în continuare ţinut de obligaţia generală de respectare a obligaţiilor ce decurg din dreptul internaţional. Marja naţională de apreciere a măsurilor ce se pot lua în astfel de situaţii de criză rămâne în continuare sub controlul Convenţiei. Spre exemplu, nu s-ar putea limita dreptul la viaţă prevăzut expres la art. 2 din Convenţie, chiar dacă ar fi activat art. 15 al Convenţiei. Există chiar jurisprudenţă a Curţii Europene a Drepturilor Omului (Curtea) cu privire la verificarea legalităţii măsurilor instituite de state în perioada activării art. 15 cum este cazul Hotărârii Lawless vs. Irlanda din 1 iulie 1961 în care Curtea a admis că încălcările art. 5 din Convenţie de către Irlanda au fost acoperite de activarea art. 15.

Care este procedura derogării de la aplicarea Convenţiei?

Din punct de vedere procedural, activarea art. 15 din Convenţie necesită ca statul membru care ia decizia să informeze Secretariatul General al Consiliului Europei cu privire la ,, măsurile luate şi la motivele care le-au determinat’’. Aceste măsuri trebuie instituite printr-un act oficial, adoptat în mod transparent, publicat pentru a fi cunoscut de către toţi cetăţenii, iar măsurile luate trebuie să conţină suficiente date pentru a se cunoaşte întinderea derogărilor de la dispoziţiile Convenţiei şi perioada de timp pentru care se face această derogare.

Ştefan DEACONU este profesor la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, unde predă cursurile de ,,Drept constituţional’’ şi ,,Sistemul normativ al Uniunii Europene’’.