Fost consilier prezidențial, Cătălin Avramescu: „Principalul vinovat pentru scorul catastrofal înregistrat de Dreapta este Klaus Iohannis”

Cătălin Avramescu, fost consilier prezidențial, consideră că principalul vinovat al înfrângerii PNL este Președintele României. 

„Am mai văzut incompetenţi în politică. Emil Constantinescu este un exemplu clasic. Însă cazul de manual trebuie că este, de acum, Klaus Iohannis. Să câştigi alegerile prezidenţiale la aşa o diferenţă, după care să te prăbuşeşti complet, în nici doi ani de mandat, asta este ceva cu totul special.”, scrie fostul consilier prezidenţial, Cătălin Avramescu într-un comentariu pentru ziare.com.

Orice analiză a alegerilor din 11 decembrie trebuie să îl identifice pe principalul vinovat pentru scorul catastrofal înregistrat de Dreaptă. Este vorba de Klaus Iohannis.

Să ne amintim cifrele. Acum doi ani, imediat după alegerile prezidenţiale, PNL era cotat cu circa 50% din intenţiile de vot. Imediat după Colectiv, tot avea 35%. Acum a luat 21%. O prăbuşire pe verticală.

Dar această nu este nimic pe lângă traiectoria lui Klaus Iohannis. Acesta s-a catapultat cu capul în jos. După alegerile prezidenţiale avea un nivel de încredere de circa 80%. După nici un an, ajunsese sub 50%. Acum a ajuns la jumătatea acestei cifre.

 De ce? Unul dintre motive este calitatea scăzută a celor pe care i-a ales drept colaboratori la Cotroceni. Alt motiv este relaţia proastă cu societatea civilă. Iar altul este dezinteresul elementar pentru tot ce înseamnă altceva decât confortul personal.

Eu am atras atenţia de luni bune cu privire la Klaus Iohannis. Am arătat că face de fapt jocurile PSD. El l-a salvat pe Ponta chiar în seară alegerilor prezidenţiale, atunci când plagiatorul-şef a fost părăsit de propriul său partid. În mod ostentativ, Klaus Iohannis a vrut să arate că el are o „relatie instituţională”. Inclusiv cu un megaloman gen Oprea sau cu un infractor gen Dragnea.

Electoratul Dreptei nu este orb. În decembrie 2016, el a rămas acasă, demobilizat şi dezgustat.

Totuşi, Klaus Iohannis a făcut o greşeală pe care nici eu nu am anticipat-o. A manifestat un dispreţ public şi sistematic faţă de românii din străinătate. Ştiam ce mentalitate are, însă mă aşteptăm totuşi să primeze un instinct elementar de auto-conservare. În fond, aceşti oameni au contribuit decisiv la alegerea sa.

Nu. Unul dintre primele sale gesturi ca preşedinte ales a fost să îl ia consilier pentru relaţii externe (şi apoi să îl facă ministru de Externe) pe Lazăr Comanescu, fost ambasador în Germania, un personaj care ar fi făcut o figură jenantă şi înainte de 1989.

Aduc aminte că în Germania românii care au dorit să voteze au fost rupţi în bătaie şi atacaţi cu câini poliţişti. După aceea, Klaus Iohannis a semnat fără nici o problemă legea care îi discrimina pe aceiaşi români din străinătate. Aceştia au doar 2 senatori şi patru deputaţi, ceea ce revine la o normă de reprezentare de 10 ori mai proastă decât în Teleorman.

În fine, pentru că lovitură să fie fatală, „Guvernul Meu” a restrâns dreptul de vot al românilor din străinătate mai mult decât a făcut-o regimul Iliescu.

Pe plan intern, Klaus Iohannis-în rarele ocazii când a spus sau a făcut ceva-a dus aceeaşi politică de complicitate cu PSD. Salarii uriaşe pentru demnitari? Semnat. Sistem de vot într-un singur ţur la primarii? Semnat. Tobă-plagiatorul în Guvern? Tăcere.

Pas cu pas, Klaus Iohannis a făcut tot ce a putut pentru a ţine PSD la guvernare. Instinctele sale erau anti-reformiste.

Lunile trecute am fost în contact cu lideri PNL care mi-au mărturisit că sunt exasperaţi de prioritatea pe care Iohannis o acordă relaţiei cu PSD.

Priviţi la reacţia lui Klaus Iohannis după tragedia de la Colectiv. Stradă era un vulcan, iar partidul sau negocia… cu Marian Munteanu (despre care CNSAS a dezvăluit apoi că a semnat cu Securitatea). A refuzat alegerile anticipate. A numit în fruntea Guvernului pe cineva al cărui mandat a fost, de fapt, să nu tulbure apele. Mai ales în relaţia cu PSD, stăpânii ţării, potrivit ziare.com.

Din punctul său de vedere, a făcut, totuşi, o greşeală. Şi-a imaginat că, dacă joacă rolul limitatului util, PSD îi va asigură un al doilea mandat. (Cât despre PNL, acesta trebuia doar privat de lideri adevăraţi, care să îi facă concurenţă-misiune uşoară). Dar prăbuşirea completă a PNL, relaţiile proaste cu societatea civilă (pe care a sfidat-o încă din primul minut, în cazul Dan Mihalache) şi evaporarea popularităţii sale au creat o nouă situaţie.

Cătălin Avramescu este conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti, fost consilier de stat, şeful Cancelariei Prezidenţiale (2008-2011) şi ambasador în Finlanda şi Estonia (2011-2016).