Gambitul damei la Chișinău

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituțională, în 28 aprilie, decizia de instituire a Stării de urgență, votată în martie de majoritatea parlamentară PSRM-ȘOR. În aceeași zi, președintele Maia Sandu a dizolvat Parlamentul prin decret prezidențial. Urmează alegeri anticipate în 11 iulie.

• Iran nu crede „nici în cuvintele, nici în promisiunile” SUA
• Putin are acum confirmarea: Raportul tehnic a stabilit că drona de la Galați era rusească
• În aceeași săptămână în care Polonia a semnat 29 de contracte de apărare cu propria industrie națională, România a semnat cu un singur furnizor german și a respins singurul proiect fabricat în țară
• 30% dintre români cred că 2026 va fi mai dificil decât 2025
• Devastarea Parisului. Marcela Feraru: Majoritatea sunt din imigrația sudică. Îți vine să votezi Marine le Pen

Drumul spre anticipate

La 23 decembrie 2020, Guvernul Chicu a demisionat, moment în care s-a declanșat lupta între Parlament, dominat de socialiști, democrați, Partidul ȘOR, și președinte.

Sub presiunea unor factori obiectivi (prevederile Constituției Republicii Moldova) și a câtorva decizii ale Curții Constituționale, Maia Sandu a desemnat-o, la sfârșitul lunii ianuarie 2021, în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, pe Natalia Gavriliță, vicepreședintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Cu toate acestea, ea a cerut Parlamentului să nu voteze pentru echipa lui Gavriliță, pentru că, în viziunea sa, doar așa se va putea ajunge la alegeri parlamentare anticipate.

La 11 februarie 2021, după ce Gavriliță a primit votul de neîncredere al Parlamentului, președintele a declarat că îi va înainta candidatura pentru a doua oară. Curtea Constituțională a anulat, la 23 februarie, decretul prezidențial privind nominalizarea Nataliei Gavriliță. Concomitent, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidul ȘOR, care dețineau majoritatea în Parlament, au venit cu propriul candidat – Mariana Durleșteanu. Maia Sandu a refuzat această propunere.

La începutul lunii martie, fără a se consulta cu partidele parlamentare, ea l-a înaintat pe Igor Grosu, liderul PAS, în calitate de candidat la funcția de premier al Republicii Moldova. PSRM a atacat decretul la Curtea Constituțională, în timp ce Mariana Durleșteanu, candidata socialiștilor, s-a retras din cursă.

Deloc neașteptat, Igor Grosu nu a obținut votul de încredere, așa cum a și mizat PAS. În conformitate cu legislația în vigoare, dacă Guvernul nu este învestit după cel puțin două încercări, Parlamentul este dizolvat și se organizează alegeri anticipate.

La 28 aprilie 2021, Legislativul de la Chișinău a fost dizolvat programându-se alegeri parlamentare anticipate la 11 iulie.

Alegerile blocurilor electorale

Strategia socialiștilor la alegerile parlamentare pare să fie cea a alianțelor, respectiv al blocului electoral. Liderul PSRM, Igor Dodon, a lansat un apel de constituire a frontului comun al forțelor de stânga împotriva partidelor de dreapta. Deocamdată se poartă negocieri între PSRM și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), liderul socialiștilor declarând însă că nu va face alianță cu Partidul ȘOR.

La 5 mai, Comisia Electorală Centrală a înregistrat Blocul electoral Renato Usatîi, format din partidele Patria, condus de fostul ambasador al Republicii Moldova în România, Emilian Ciobu și Partidul Nostru.

De cealaltă parte, dreapta a anunțat că nu va constitui alianțe electorale, în pofida faptului că Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), cu o poziție vulnerabilă în sondaje, ar fi avantajat de un aranjament electoral cu PAS.

 Surpriza acestui scrutin va fi participarea partidului din România – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Motive de îngrijorare

Miza alegerilor parlamentare anticipate este ,,curățarea” Parlamentului de la Chișinău de persoane cu probleme penale și de partidele compromise, un obiectiv aproape imposibil de realizat în Republica Moldova.

Prima victorie a Maiei Sandu în lupta cu Parlamentul (dizolvat) a fost asigurarea controlului asupra Curții Constituționale și aducerea Serviciului de Informații și Securitate în subordinea președintelui. A doua victorie – dizolvarea Parlamentului și demararea procedurilor privind organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

Totuși, există și motive de îngrijorare. Numele Maiei Sandu este asociat cu răpirea lui Nicolae Ceaus, fost judecător ucrainean, aflat pe teritoriul Republicii Moldova. Socialiștii au acuzat-o pe șefa statului că ar fi știut despre organizarea răpirii. La nivel diplomatic, Ucraina a dat semnale că acest eveniment va marca relațiile bilaterale.

De asemenea, în aprilie, ca urmare a votului de neîncredere obținut de fostul președinte al Curții Constituționale, socialistul Vladimir Țurcanu și de retragere a candidatului nominalizat de socialiști, Boris Lupașcu, majoritatea parlamentară PSRM-ȘOR au votat revocarea mandatului actualei președinte a Curții, Domnica Manole, numită în funcția de judecător în 2019, în perioada guvernării alianței temporare a Blocului electoral ACUM Platforma DA și PAS și PSRM.

Marea confruntare este la început

Obiectivul tuturor partidelor este să obțină reprezentare în Legislativ: în timp ce PAS și Maia Sandu doresc să formeze un Parlament ,,curat” și loial președintelui, socialiștii, Partidul ȘOR, Partidul Pro Moldova, desprins din Partidul Democrat al oligarhului Vladimir Plahotniuc, și Partidul Politic Partidul Nostru vor să păstreze status quo-ul, având cât mai multe mandate.

Conform rezultatelor unor sondaje recente, cinci partide ar avea șanse să acceadă în Parlament: PAS (33%), PSRM (19%), Partidul Nostru (6%), Partidul Șor (5%) și Partidul Platforma DA (5%).

Prin crearea unui bloc electoral cu PCRM, socialiștii vor să obțină voturi de la electoratul de stânga, care, estimativ, i-ar putea asigura mai mult de 21% din sufragii. Igor Dodon este interesat să formeze o alianță din care vor avea toți de câștigat. Deocamdată, liderul PSRM a declarat că nu va susține Blocul lui Renato Usatîi, pe care îl consideră de dreapta, ceea ce înseamnă, de fapt, că orice combinație este în principiu posibilă, fie cu comuniști, fie fără aceștia.

O provocare vine din partea democraților (conduși în trecut de oligarhul Vladimir Plahotniuc), scindați acum în două formațiuni Pro Moldova și Pentru Moldova. Dacă aceste partide obțin mandate în Legislativ, după 11 iulie, obiectivul alegerilor parlamentare anticipate se va transforma într-un eșec de proporții.

O altă particularitate a acestor alegeri vine pe filiera discursivă, respectiv prin retorica unionistă. Alături de AUR, liderul căruia a declarat deschis că susține Unirea Republicii Moldova cu România, în peisajul politic moldovenesc există mai multe partide care promovează acest discurs prin combinații eclectice. De exemplu, Pro Moldova, partid de centru-dreapta în spectrul politic, se autodefinește pro-european, dar susține cooperarea reciproc avantajoasă cu Federația Rusă, se declară un apărător al credinței creștin-ortodoxe, al Bisericii, al tradițiilor și al istoriei. Aceeași direcție este promovată și de Partidul Unității Naționale, condus de Octavian Țîcu, care îl are ca președinte de onoare pe Traian Băsescu.

Partidul ȘOR și socialiștii vor face apel la discursul pro-unionist promovat de anumite partide de dreapta pentru a submina poziția întregii drepte, ținta fiind, desigur, PAS. În acest mod, combinația discursivă pro-unioniști și pro-europeni este o sabie al lui Damocles deasupra PAS.

La 26 mai, în UTA Găgăuzia, vor avea loc alegeri pentru Adunarea Populară, organul legislativ al autonomiei. Găgăuzia, care are statut juridic special în cadrul Republicii Moldova garantat de Constituție, promovează apropierea dintre Chișinău și Moscova. În mod tradițional, Legislativul Găgăuziei este dominat de PSRM. Până acum, PAS nu a participat la alegerile din autonomie. În matematica politică de la Chișinău, Găgăuzia reprezintă un important ,,rezervor” de voturi pentru socialiști în special, și pentru stânga în general. În contextul actualei competiții, miza acestor alegeri regionale va fi foarte mare pentru partidele naționale. 

De cealaltă parte, energia PAS se îndreaptă acum spre cele două categorii de electorat: cetățenii din Republica Moldova și din Diaspora. Strategia PAS pentru alegerile parlamentare anticipate este simplă: nu dorește alianțe cu niciun partid de dreapta, pentru că aceasta ar putea fi în dezavantajul său, dar şi pentru că se consideră cea mai credibilă şi puternică formațiune de dreapta.

Luând însă în considerare rezultatele alegerilor prezidențiale din toamna anului 2020 și numărul de partide nou-apărute, este foarte probabil ca viitorul Parlament al Republicii Moldova să fie foarte fragmentat ori să rămână în configurația de până acum, cu mici diferențe în numărul mandatelor.

Alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova vor fi, fără niciun dubiu, un joc de sumă zero.