Grefierii au ieșit în stradă: Protestele de azi sunt doar începutul!

UPDATE Protestatarii din fața CAB se deplasează înspre Ministerul Justiției. O delegație a SNGJ Dicasterial urmează sa aibă o întrevedere cu ministrul Justiției.

• Oana Gheorghiu anunță care sunt primele companii de stat ce vor fi restructurate, lichidate…vândute. PSD: Atentat la siguranța națională a statului român
• Ficțiunea sancțiunilor: Europa continuă să cumpere gaz rusesc
• Inflație fără precedent de interviuri ale judecătorilor CCR. Oare ce îi sperie?
• Ilie Bolojan pune presiune pe români. Guvernul a adoptat o nouă măsură menită să-i facă de râs public
• Procurorul Emilian Eva încearcă să scape de condamnarea pentru luare de mită

Știrea inițială După adoptarea OUG privind limitarea sporului pentru desfășurarea activității în condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase la suma de 300 lei, protestele spontane se înmulțesc. De la ora 10.00 a început protestul spontan al instanțelor și parchetelor din București și în județele arondate Curții de Apel București față de adoptarea OUG.

În data de 30 iunie 2025, Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial a transmis un comunicat de presă, solicitând retragerea de urgență a proiectului de OUG și inițierea unui dialog real cu organizațiile sindicale din sistemul judiciar. Comunicatul atrage atenția asupra ilegalităților procedurale, lipsei consultării și riscului major de blocaj instituțional.

Guvernul a fost somat public să renunțe la adoptarea acestui act normativ distructiv, în caz contrar, protestele din instanțe și parchete vor redeveni generalizate și de durată.

În acest context, SNGJ Dicasterial a anunțat public că, începând cu data adoptării acestui OUG, vor fi sesizate instanțele de judecată cu mii de dosare prin care se vor solicita daune morale și materiale Ministerului Justiției pentru condițiile improprii de muncă.

„Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial susține ferm protestul spontan declanșat astăzi în instanțele din Capitală, în semn de revoltă față de Ordonanța de Urgență adoptată de Guvern, care limitează nejustificat sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase la suma de 300 lei brut/lună, în pofida buletinelor de expertiză emise de DSP și a reglementărilor speciale din sistemul judiciar, precum și a condițiilor efective în care își desfășoară activitatea personalul din sistemul judiciar.

Această măsură afectează direct demnitatea, sănătatea, securitatea în muncă și siguranța celor care asigură funcționarea zilnică a instanțelor și parchetelor și desfășurarea efectivă a actului de justiție.

Prin protestul de astăzi, colegii din instanțele bucureștene transmit:

* Refuzul categoric de a mai tolera tratamentul inechitabil și disprețul autorităților față de condițiile reale de muncă;

* Revolta față de decizii luate fără consultare, fără fundamentare și fără respect pentru lege;

* Semnalul clar că, fără măsuri corective urgente, întreg sistemul riscă să se blocheze. Solicitările noastre sunt clare și fundamentate:

1. Abrogarea imediată a prevederii din OUG privind limitarea sporului pentru condiții vătămătoare, în ceea ce privește familia ocupațională ‘Justiție’;

2. Solicităm Ministrului Justiției, în mod expres, să ceară și să inițieze urgent demersuri concrete pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă în instanțe și parchete – cu atât mai necesare în contextul diminuării veniturilor prin tăierea sporurilor;

3. Invităm guvernanții să viziteze birourile și arhivele instanțelor și parchetelor, care au devenit veritabile bombe cu ceas: spații supraaglomerate, fără ventilație, cu risc biologic ridicat, ce pun viața salariaților în pericol zi de zi;

4. Cerem redeschiderea dialogului social real cu organizațiile sindicale, nu simulări formale, atunci când se adoptă acte normative care afectează direct mii de salariați din sistemul de justiție.

Prima măsură sindicală: refuzul muncii suplimentare

În lipsa unui răspuns prompt și rezonabil din partea Guvernului, salariații din instanțe și parchete vor adopta măsura imediată a refuzului muncii suplimentare.

Aceasta va avea efecte directe și previzibile asupra activității instanțelor:

* Întârzierea redactării și comunicării actelor procedurale;

* Creșterea termenelor procedurale;

* Amânări succesive ale cauzelor.

Estimăm o întârziere medie în actul de justiție între 4 și 8 luni, în funcție de volumul cauzelor și gradul de ocupare al instanței.
SNGJ Dicasterial avertizează: protestele de azi sunt doar începutul.

Dacă Guvernul persistă în ignorarea realității și în lipsa de dialog, valul de acțiuni sindicale va continua și se va extinde național, până la întreruperea activității în instanțe și parchete.”, se arată în comunicatul de presă.

În urmă cu o săptămână, SNGJ Dicasterial a realizat, în premieră la nivel național, un studiu sociologic complex privind provocările profesionale cu care se confruntă grefierii din România. Acest document oferă date obiective, relevante și actuale despre realitățile profesionale din sistemul judiciar, într-un context în care dialogul social, politicile de resurse umane și evoluțiile legislative afectează direct activitatea grefierilor.

Astfel, 67% dintre membrii sindicali declară că experimentează un dezechilibru între muncă și viața personală, considerând că preocupările profesionale și timpul petrecut la serviciu afectează negativ calitatea timpului liber sau a celui dedicat familiei.

65% au declarat că, din cauza oboselii acumulate după o zi de muncă, le este dificil să se deconecteze și să se relaxeze.

De asemenea, 55% susțin că volumul de muncă și specificul activității desfășurate le generează un puternic sentiment de epuizare, iar 51% afirmă că se simt obosiți și în disconfort chiar în timpul programului de lucru.

96% dintre respondenți reclamă faptul că trebuie să gestioneze un volum excesiv de muncă, iar 87% semnalează deficitul de resurse umane cu care se confruntă instituțiile și organizațiile de apartenență.

În același timp, 66% dintre respondenți declară că nu beneficiază de resursele necesare pentru a-și desfășura eficient activitatea profesională.

În ce privește percepția asupra statutului profesional, salarizării și viitorului, 67% dintre respondenți se declară pesimiști privind viitorul lor profesional; 82% identifică riscuri pentru sănătatea fizică și psihică drept principal factor de anxietate; 81% menționează nivelul salarizării ca sursă majoră de îngrijorare, iar 93% susțin că inițiativele legislative recente le afectează negativ statutul profesional.