Presa zilei livrează informația că guvernul Bolojan ia în calcul o măsură extremă pentru reducerea deficitului bugetar, și anume trimiterea bugetarilor în concedii fără plată, timp de cinci zile în fiecare lună. Nu e prima dată cînd se propune așa ceva în România, iar de aplicat, s-a aplicat ceva asemănător în perioada crizei economice din 2009-2010, printr-o lege promovată de guvernul Boc. Acum, „reforma” Boc se întoarce și mai fioroasă.
- Oana Gheorghiu anunță care sunt primele companii de stat ce vor fi restructurate, lichidate…vândute. PSD: Atentat la siguranța națională a statului român
- Ficțiunea sancțiunilor: Europa continuă să cumpere gaz rusesc
- Inflație fără precedent de interviuri ale judecătorilor CCR. Oare ce îi sperie?
- Ilie Bolojan pune presiune pe români. Guvernul a adoptat o nouă măsură menită să-i facă de râs public
- Procurorul Emilian Eva încearcă să scape de condamnarea pentru luare de mită
În 2009, parlamentul a votat legea 329 privind măsuri de raționalizare a cheltuielilor publice, care includea, între altele, un concediu fără plată impus salariaților bugetari pentru o durată de 10 zile. De aplicat, s-a aplicat o singură dată, în cursul aceluiași an.
În mai 2010, economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a propus ca bugetarii să fie trimişi în concediu fără plată o săptămînă în fiecare lună, în locul tăierii cu 25% a salariilor tuturor bugetarilor.
„Cred că trebuie făcută o combinaţie între disponibilizări, tăieri de salarii şi concedii fără plată” afirma oficialul BNR.
Nu s-a recurs la această măsură, mai ales că cea precedentă, deși mult mai blîndă, fusese foarte prost primită, inclusiv de către politicieni.
Ideea lui Lazea ar putea reveni la viață în aceste zile, dar problema e că trimiterea bugetarilor în concediu fără plată o săptămână pe lună ar avea consecințe importante atît asupra contractului individual de muncă, cât și asupra vechimii și contribuțiilor pentru pensie.
Dacă bugetarii ar fi obligați să stea 5 zile lucrătoare/lună în concediu fără plată, înseamnă că:
– salariul nu se acordă pentru zilele respective
– contractul de muncă este suspendat legal pentru acea perioadă
– nu se prestează muncă
– nu se acumulează vechime în muncă pentru acele zile, decît dacă legea care ar introduce aceste concedii ar avea prevederi speciale, cum s-a întîmplat în 2009. La acea vreme, perioada de 10 zile de concediu fără plată a fost considerată stagiu de cotizare doar pentru pensie, dar nu pentru alte drepturi.
Același lucru ar putea fi făcut și acum, dar doar printr-o lege specială care derogă de la Codul muncii și Legea pensiilor.
Dacă o persoană lipsește 1 săptămână/lună, asta înseamnă 12 săptămâni/an fără contribuții, echivalentul a aproximativ 3 luni/an pierdute din vechime, deci într-un interval de 4 ani s-ar pierde un an de stagiu de cotizare. Cum deficitul bugetar al României va reveni în cotele stabilite prin Tratatul UE în câțiva ani buni de aici încolo – dacă lucrurile merg bine, desigur – nu e limpede pe ce perioadă s-ar aplica măsura concediilor forțate.
În concluzie, dacă nu se face o lege specială care să prevadă contrariul, trimiterea lunară a bugetarilor în concediu fără plată va reduce vechimea în muncă și în specialitate, va diminua pensia viitoare și alte drepturi salariale, va afecta serios stabilitatea financiară a angajatului public.














































