Harta miliardarilor lumii

Deținători ai unei părți substanțiale a resurselor lumii, miliardarii își concentrează resursele cu precădere în anumite zone ale lumii. Numărul acestora și originea resurselor financiare de care dispun diferă însă de la un stat la altul.

În încercarea de a contabiliza miliardarii în funcție de țara de origine dar și de sursa averilor colosale acumulate de aceștia, Institutul Peterson a realizat un raport în care analizează amănunțit sursa banilor deținuți de cei mai bogați dintre pământeni.

În ciuda creșterii lente a veniturilor la nivel global, bogații lumi își sporesc exponențial averile, accentuînd clivajul dintre ei și restul populației, cu fiecare an care trece. Conform clasamentului Forbes,  întocmit în anul 2015, numărul miliardarilor planetei a atins un nivel record, 1826 de persoane calificându-se pentru acest statut. De asemenea, în anul 2015 s-a înregistrat un număr record al tinerilor miliardari, cu vârsta sub 40 de ani, precum și cel mai mare număr de femei cu o astfel de avere.

Analizînd originea dar și evoluția marilor averi, o teorie extrem de interesantă prinde contur, și anume aceea că marile averi au șanse mult mai mari să crească semnificativ atunci când banii  sunt investiți în economii emergente, spre deosebire de cazul în care sunt rulați în economiile considerate a fi dezvoltate, mature. Acest lucru poate fi foarte ușor de dovedit printr-o analiză empirică a miliardarilor apăruți în ultimii 20 de ani. Astfel, o pondere foarte mare a acestora sunt originari din țări aflate în curs de dezvoltare. Cu alte cuvinte, economiile sărace formează miliardari mai degrabă decât economiile mature. O mare parte dintre aceștia și-au construit singuri averile, prin deschiderea și dezvoltarea unor afaceri proprii, prin lansarea unor produse inovative care au revoluționat segmentul respectiv de piață. Și mai important, această categorie de miliardari sunt cel mai puțin conectați la afaceri care implică conexiuni cu lumea politică ori exploatarea resurselor naturale.

O a doua concluzie extrem de importantă a studiului este aceea că metoda de îmbogățire a miliardarilor recenți este tot mai adesea activitatea proprie a acestora, iar averea rezultată nu este altceva decât rodul muncii proprii, spre deosebire de alte perioade din trecut, atunci când marile averi erau mai degrabă moștenite, transmise din generație în generație. De altfel, în funcție de regiune, ritmul în care o avere evoluează, respectiv ciclul de viață al unui bussiness diferă. Dacă în Statele Unite acesta este mai alert, iar durata medie de viață a unei afaceri care a generat venituri de ordinul miliardelor este relativ aceeași ca în 2001, în Europa, averile au o istorie anume, fiind mai degrabă transmise generațiilor ulterioare, împreună cu afacerile aferente.

Harta alcătuită pe baza informațiilor Forbes ne arată statele lumii, reprezentate în dimensiuni direct proporționale cu numărul miliardarilor pe care economiile lor l-au generat. În același timp, în culori diferite sunt reprezentate sursele averilor acestor miliardari, spre a elucida natura respectivelor economii, evoluția și perspectivele acestora.

Așa cum lesne putem observa pe hartă, Statele Unite dețin cea mai mare pondere a miliardarilor lumii, 30% din totalul de 1826. Distribuția miliardarilor este relativ echilibrată, sursa averilor acestora fiind fie moștenită (28.9%) fie rezultatul unei afaceri proprii (32.1%) fie ca urmare a unor activități în sectorul financiar (26.8%). Ce este cu adevărat remarcabil în analiza sursei de îmbogățire a miliardarilor Americii este conexiunea infimă a acestora cu domeniul politic, precum și legătura redusă a afacerilor acestora cu exploatarea privilegiată a resurselor statului (3.8%).

În oglindă, dar la mare distanță, miliardarii României reprezintă doar 0.1% din total, iar sursa averii colosale a acestora este în strânsă conexiune cu sectorul politic și cu exploatarea de resurse.

Cea de-a doua economie a lumii, China, are un număr relativ mic de miliardari, nu mai mulți de 200, majoritatea fiind recent îmbogățiți, în urma boom-ului economic pe care țara l-a înregistrat în ultimii ani. Prin urmare, 40% dintre averi au fost astfel constituite, în urma fondării unor afaceri profitabile. Alte 25 de procente sunt acționari sau conduc companii de succes, astfel încât ponderea averilor moștenite este una insignifiantă (2%).

Situația este diametral opusă în ceea ce privește bogații din Koreea de Sud, acolo unde un procent covârșitor al averilor provine din moșteniri (74.1%).

În ceea ce privește climatul investițional, regiunile globului diferă foarte tare oferind afaceriștilor oportunități diferite. Astfel, Asia de Est este atractivă pentru antreprenoriatul de anvergură, care implică investiții consistente cu rezultate economice pe măsură. În contrast cu această regiune, Orientul Mijlociu și Africa de Nord sunt zonele  în care ponderea averilor moștenite este superioară celor construite ca urmare a unor activități ale actualei generații. Diferențe notabile la acest capitol întâlnim și între Statele Unite și Europa.

Astfel, în Statele Unite, responsabili cu creșterea economică sunt mai degrabă miliardarii care și-au generat singuri averea, pe baza unor activități antreprenoriale excepționale, câtă vreme bătrânul continent este încă reprezentat, în pondere majoritară, de miliardari cu averi moștenite.

În speranța că toți acești miliardari vor înțelege importanța rolului pe care îl joacă în economia mondială, investițiile acestora generând un impact semnificativ în evoluția economică globală, se impune o precizare: dincolo de clasamente se găsesc afacerile unor oameni care și-au clădit imperii financiare, mulți dintre ei pornind de la zero.

Faptul că ponderea tinerilor miliardari precum și cea a miliardarilor femei este în continuă creștere dovedește că într-adevăr lumea se schimbă iar stereotipurile nu au ce căuta în afaceri. România, ca economie emergentă poate constitui un mediu economic propice pentru antreprenoriat de anvergură, în multiple domenii precum IT-ul sau agricultura. Nu ne rămâne decât să dezvoltăm cultura antreprenorială și să sprijinim, printr-o debirocrtaizare și o simplificare a procedurilor, precum și printr-o fiscalizare inteligentă, activitățile antreprenoriale.