Actual

Ilie Năstase, furios pe Isărescu. Ce i-a cerut astăzi guvernatorului BNR

Ilie Năstase se bate cu toate forțele pentru ca Arenele BNR să ajungă în administrarea Federației Române de Tenis. Fostul numărul unu mondial îl atacă virulent pe guvernatorul BNR Mugur Isărescu, căruia îi cere terenul de tenis. Astăzi, Năstase a fost față în față cu Isărescu, de la care a primit promisiuni. Un interviu exclusiv Q Magazine despre discuția celor doi din Parlament.

„E cumva terenul lui Mugur Isărescu de la Drăgăşani, că am văzut că stă bine la capitolul vinuri? Stă bine şi la terenuri de sport. Arenele BNR reprezintă un teren de tenis  care a fost luat de Banca Națională printr-un protocol făcut cu Ministerul Tineretului și Sporturilor. Terenul ăla nu a fost niciodată al BNR, că dacă era al lor veneau cu actul de proprietate. Noi doar am cerut un teren care a fost de tenis de când eram eu copil , aveam doi ani și de 70 de ani așa a fost.

Fetele noastre au jucat frumos, sunt în semifinale la Fed Cup și nimeni nu mișcă nimic. Dacă ele se califică în finală, nu au unde să joace. Am vorbit cu domnul Isărescu chiar astăzi la Comisia Economică din Parlament și mi-a zis că nu e o problemă, că dacă fetele se califică, el ne lasă să jucăm. Ne face favoarea asta.”, spune ironic Ilie Năstase.

Arenele BNR au fost motiv de dispută în instanță. Simona Halep, Ion Ţiriac şi Ilie Năstase, alături de Simona Halep, Irina Begu, Sorana Cîrstea, Andrei Pavel, Horia Tecău, Marius Copil, George Cosac, Cosmin Hodor şi Alina Cercel au pierdut procesul iniţiat Băncii Naţionale a României, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Tineretului şi Sporturilor în legătură cu Arenele BNR. Tribunalul Bucureşti a respins solicitarea tenismenilor ca „lipsită de interes”. Instanța a respins și cererea  guvernatorului BNR Mugur Isărescu, care ceruse daune morale de circa 35 milioane de lei.

„Și ce teren e acolo, cu meciuri multe jucate, de Cupa Davis. Tot ce am făcut noi se duce pe apa sâmbetei, tradiția și tot. Mai e și un teren de fotbal acolo, care e în paragină. Noi, Federația de Tenis, când organizam turnee aici, investeam bani. Acum, dacă nu e al cuiva, nu poate să bage foarte mulți bani. Spuneau cei de la Federație că terenul nu are autorizație de la ISU, dar s-au jucat toate meciurile acolo cu sau fără aprobare. Nu mișcă nimeni niciun deget, iar eu nu mai am răbdare să mă mai bat pentru ceva.

Ar fi ceva de făcut din partea Guvernului României. O să-i cer doamnei Dăncilă să de o hotărâre de guvern prin care terenul să ajungă la Federația Română de Tenis sau la Ministerul Sporturilor. E un teren al statului și avem nevoie de el.”, declară Ilie Năstase pentru Q Magazine.

Istoria Arenelor BNR

Terenul din str. Dr. Staicovici nr. 42-48 este proprietatea BNR din anul 1946, fiind dobândit printr-un act de vânzare-cumpărare de la Societatea de Dare la Semn Bucureşti. Arena Centrală de tenis, împreună cu alte construcţii amenajate pe terenul BNR, a fost preluată în proprietate de către BNR, cu plată, în anul 1991, de la Ministerul Tineretului şi Sportului. La data preluării, starea construcţiilor şi a terenului din jurul acestora era deplorabilă, necesitând investiţii semnificative.

După anul 1991, BNR a realizat investiţii în Arena Centrală şi terenurile de antrenament în valoare de aproximativ 1.000.000 lei în preţuri curente (amenajare vestiare în anul 1997, tribuna metalică în anul 1999, instalaţie de nocturnă în anul 2000 etc.). Totodată, până în prezent, BNR a înregistrat, în legătură cu Arena Centrală şi terenurile de antrenament, cheltuieli cu întreţinerea echipamentelor, instalaţiilor şi utilajelor din dotarea clădirilor şi terenurilor Arenei BNR şi a construcţiilor ce o deservesc, precum şi cheltuieli administrative, în valoare de peste 5.000.000 lei.

arenele bnr

Proprietatea BNR delimitată de străzile Dr. Staicovici – Dr. Lister găzduieşte în principal activităţi de pregătire profesională şi pentru funcţionarea curentă a BNR, şi nu este o bază sportivă în sine. În spaţiul respectiv, pe lângă Arena Centrală de tenis şi terenurile de antrenament, precum şi terenul de fotbal, toate preluate de la MTS în 1991,  funcţionează un centru de pregătire profesională, un spaţiu restrâns de cazare cu circuit intern, două spaţii de alimentaţie cu circuit intern. În aceste locaţii se desfăşoară în permanent diverse activităţi ale BNR şi se organizează evenimente specifice în colaborare cu instituţii financiare internaţionale şi cu parteneri academici interni şi internaţionali.

Începând cu anul 1991, competiţiile de tenis organizate pe arena centrală şi terenurile secundare (Cupa Davis, turnee internaţionale din circuitele ATP şi respectiv WTA, precum şi alte turnee de tenis naţionale şi internaţionale) au fost găzduite în regim de comodat, BNR punând la dispoziţie cu titlu gratuit toate amenajările şi dotările necesare.

În anul 2007 România a aderat la UE, iar Banca Naţională a României a devenit membră a Sistemului European al Băncilor Centrale. Legislaţia europeană obligă BNR să se canalizeze pe obiectivele strict specifice unei bănci centrale, respectiv stabilitatea preţurilor şi, în paralel, stabilitatea financiară, ceea ce limitează capacitatea BNR să se implice financiar în activităţi care exced acestor obiective.

În prezent este necesară o reconstrucţie din temelii a Arenei Centrale, din cauza unui cumul de factori obiectivi: uzura fizică a construcţiei edificată la începutul anilor `70; modificarea succesivă a standardelor privind siguranţa în construcţii, cu precădere modificarea survenită în anul 2016; creşterea exigenţelor privind construcţia de stadioane şi arene sportive şi organizarea de evenimente publice pe acestea, în special din perspectiva afluirii şi defluirii de persoane. BNR a iniţiat demersuri încă din anul 2014 privind transferul de proprietate către Guvern a perimetrului delimitat de străzile Dr. Staicovici – Dr. Lister destinat activităţilor sportive, propunând o serie de soluţii concrete.

În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare articole

To Top