O serie de articole, intitulată „Soros în România” și publicată pe think tank-ul american Capital Research Center,  începută în decembrie 2017, arată celor interesați cum este percepută realitatea românească în ansamblul ei.

Citește și: Orban, dezlănțuit

Seria, al cărei autor este jurnalistul Jacob Grandstaff, urmărește marile momente ale istoriei noastre de după anul 2000, an în care miliardarul George Soros și-a fixat atenția pe blocul estic, după ce eșuase în încercarea de a-l distruge pe președintele George Bush. A început atunci campania lui George Soros de a-și promova viziunea despre democrație în statele Europei de Est.

Incendiul de la Colectiv și politica

În ultimul episod al seriei, cel de-al zecelea, momentul radiografiat este cel al incendiului de la Colectiv.

Jacob Grandstaff  opinează că deși România este criticată pentru instabilitate politică – dat fiind numărul mare (puțin peste o duzină, fără a ține cont de interimari) de prim-miniștri pe care România i-a avut din 1989 până în prezent –, vina aparține și „filantropilor internaționali”, cum este și George Soros. Destabilizarea societății românești a fost rezultatul acțiunilor acestuia  care a finanțat tinerii prin diverse ONG-uri. În opinia jurnalistului american, tinerii au fost „intoxicați de putere atunci când și-au dat seama că demonstrațiile stradale prelungite pot forța guvernele să demisioneze”.

Să nu uităm că la cinci zile după incendiul de la Colectiv, guvernul Victor Ponta a demisionat, dând satisfacție astfel cererii a mai puțin de jumătate din populația țării.

Una dintre temele aruncate în acele zile de după dramaticul eveniment a fost, evident, lupta anticorupție care s-a dovedit a fi „sabie cu două tăișuri”, întrucât o parte dintre medicii care ar fi putut ajuta vicitmele incendiului erau suspendați din cauza cercetărilor DNA.

Soros in Romania: Part 10

Despre mitingurile organizate în acele zile jurnalistul american confirmă într-o oarecare măsură suspiciunile multor români: ieșirile în stradă au fost finanțate prin ONG-urile afiliate ideilor lui George Soros.

„Programul de supraveghere al guvernului Alianța pentru o Românie curată a promovat în mod activ protestele post-Colectiv. În 2010, Societatea Academică Română (SAR), al cărei fondator Alina Mungiu-Pippidi a servit la bordul Fundației Soros, a lansat programul. În cei opt ani în care CEE Trust a acordat granturi organizațiilor neguvernamentale din România, a acordat SAR 360.000 – 120.000 dolari bani cu care s-a construit Alianța pentru o Românie curată”, se arată în articol.

După demisia premierului Ponta, Klaus Iohannis s-a întâlnit cu 20 dintre cei 5520 care au solicitat prin e-mail să-l întâlnească. Mai mult de jumătate dintre cei veniți la întâlnirea cu președintele României „au avut legături cu ONG-uri sau proiecte care au beneficiat de finanțare din partea lui Soros”.

De asemenea, Grandstaff observă că invitații de la Cotroceni aveau idei care promovau renunțarea la democrație, întrucât s-a spus chiar că „singura modalitate de a repara țara ar fi să scape de Constituție”.

„(…) Când a făcut-o, primul care a vorbit cu el a explicat că singura modalitate de a repara țara ar fi să scape de Constituție”, scrie jurnalistul american.

În tot acest context, în care se clama renunțarea la Constituție, dizolvarea Parlamentului etc., președintele Iohannis a făcut o mișcare contestată de liderii parlamentari: l-a numit prim-ministru pe Dacian Cioloș, fost comisar european pe Agricultură, dar neafiliat niciunui partid.

Grandstaff reamintește spusele lui Cristian Pîrvulescu care afirma că „toate guvernele tehnocrate fie au durat foarte scurt, fie s-au pregătit pentru dictaturi”.

DNA, tratat ca partid politic de ONG-uri

Un alt capitol analizat de jurnalistul american este cel al alegerilor prezidențiale din 2014, alegeri în care Direcția Națională Anticorupție a avut un rol fundamental.

Jurnalistul american afirmă că „organizațiile neguvernamentale finanțate de Soros au tratat DNA ca partid politic”. În 2014, DNA a trimis în judecată 1338 de persoane, din care 24 de primari, cinci parlamentari, doi foști miniștri și un fost prim ministru. Practic, așa cum a fost scris în raportul Societății Henry Jackson din Londra, DNA „și-a abuzat sistematic puterea” revenind la tacticile folosite în perioada comunistă.

Nu este trecută cu vederea nici atitudinea Comisiei Europene care pune „un mare accent asupra acuzațiilor la nivel înalt și nu asupra calității”.  Comparată cu Machiavelli, Laura Codruța Kovesi a recurs la tactica de a socoti Ambasada SUA și Uniunea Europeană ca pe proprii ei șefi.

Soros in Romania: Part 9

Acest lucru a dat rezultate, dacă ținem cont că atunci când vicepreședintele  Joe Biden a vizitat România în discursul ținut în fața unor ONG-uri a amenințat, mai mult sau mai puțin subtil, că „SUA ar putea lăsa România să se apere singură dacă nu se va implica în combaterea corupției”.

Din toate cele zece părți ale analizei publicate pe Capital Research Center înțelegem că și dincolo de Ocean se văd cam aceleași lucruri pe care foarte mulți dintre români le intuiesc, le văd, le simt. Se vede și din Statele Unite cum, pas cu pas, se încearcă ca România să renunțe la democrație, la suveranitate națională.