Încep operațiunile de eliberare a orașului sirian Rakka, devenit capitală a grupării Stat Islamic. Conform secretarului american al Apărării, Ash Carter, asaltul asupra Rakka va „începe în săptămânile care urmează”.
Din coaliția sprijinită de Statele Unite fac parte miliții siriene arabe și kurde. Trupele angajate în lupta pentru orașul irakian au fost antrenate nu doar să elibereze Mosulul, ci să atace puternic și să destabilizeze SI.

„De mult timp punem la punct operațiunile pentru Mosul, am început cu multe luni în urmă, iar Rakka va urma în curând”, a declarat Carter în timpul vizitei de la Paris unde s-a întâlnit săptămâna aceasta cu aliații NATO pentru a discuta despre eforturile de a învinge SI.
Comandantul american al forțelor din Irak, Stephen Townsend, susține că gruparea Stat Islamic ar pregăti atacuri în Vest. Nu se știe însă când și unde vor reuși să ducă la bun sfărșit un astfe de plan. SUA și aliații vor antrena alte câteva sute de militari arabi pentru a-i angaja în luptă, de vreme ce kurzii nu sunt bineveniți în oraș.
Turcia este împotriva alințelor cu kurzii, considerând YPG (Unitățile de Apărare a Poporului) organizație teroristă. Ankara și-a trimis forțe speciale în regiune pentru a-i îndepărta pe membri SI și pe kurzi de granițele Turciei cu Siria. Recep Tayyip Erdogan susține că l-a informat pe președintele american Barack Obama cu privire la planurile de a ataca milițiile kurde din orașul Manbij, înainte de operațiunile de eliberare a orașului sirian Rakka.
Ce va urma după ce „califatul” va cădea înfrânt de trupele irakiene, siriene și kurde împreună cu aliații occidentali? Acum câțiva ani, în timpul unei conferințe, s-a pus o întrebare referitoare la posibilitatea formării unui stat kurd care să se întindă pe o fâșie din Siria, trecând prin Irak, până în Iran. Kurzii au avut și încă au un rol foarte important în eforturile de a suprima hegemonia SI în regiune, iar pretențiile la un nou stat vor fi din ce în ce mai mari. În Iran este puțin probabil, dar în Irak, unde există deja un întins teritoriu, situația va fi mai dificilă.

Incert este și viitorul creștinilor din Siria și Irak, unde au conviețuit timp de secole în liniște și pace alături de populația majoritar musulmană. Multi au emigrat și au reușit să scape din ghearele SI, dar, mai este oare posibilă o întoarcere la viața de odinioară?
















































