Începe sau nu judecarea fostului premier Călin Popescu Tăriceanu? ÎCCJ a stabilit data deciziei

Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat astăzi pentru 7 octombrie pronunțarea primei decizii de cameră preliminară, prin care se va stabili dacă începe sau nu judecarea fostului prim ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu. Acesta a fost acuzat de procurorii DNA că ar fi primit 800.000 de dolari mită. Avocații apărării au invocat, pe parcursul dezbaterilor din ședințele secrete, camera preliminară, mai multe vicii ale probelor anchetatorilor și au cerut restituirea dosarului la DNA.

Atac la clonarea mediilor optice, respins de ICCJ

În 7 iunie ÎCCJ a admis o parte din cererile apărării lui Tăriceanu, iar discutarea altor cereri a fost amânată pentru o dată ulterioară.

La acel moment ÎCCJ a stabilit emiterea unor adrese „către Arhiva Secţiei Penale din cadrul instanţei supreme şi către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în vederea comunicării, în integralitate şi în copie certificată, a încheierii din data de 11 februarie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul de 2 Judecători de cameră preliminară, pronunţată în dosarul nr.2999/1/2018”.

Totodată, ÎCCJ a cerut emiterea unei adrese către „Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, pentru a comunica, în copie, volumele 44-50 din dosarul de urmărire penală nr.259/P/2015”.

Judecătorii au respins cererile de probe constând în emiterea unei adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, pentru a comunica dacă ofiţerii de poliţie judiciară care au întocmit procesele-verbale la care sunt ataşate comunicările electronice din volumele 44-50 din dosarul de urmărire penală nr.259/P/2015 (comisar şef Bucurenciu Sandu Mihai şi comisar Feticu Nicolae Ciprian), aveau la momentul respectiv calitatea de „specialişti IT”, în a căror competenţă exclusivă este recunoscută efectuarea propriu-zisă a percheziţiei informatice, potrivit dispoziţiilor art.168 alin.12 Cod procedură penală.

ÎCCJ a mai respins atunci și „emiterea unei adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, pentru a comunica dacă, la percheziţia informatică propriu-zisă efectuată de ofiţerii de poliţie judiciară, comisar şef Bucurenciu Sandu Mihai şi comisar Feticu Nicolae Ciprian, în perioada 29 ianuarie – 6 aprilie 2016, asupra clonelor mediilor de stocare, a participat persoana de la care au fost ridicate mediile de stocare respective şi care deţinea calitatea de inculpat în acea cauză, respectiv numitul Andronic Dan Cătălin, în acord cu prevederile art.168 alin.11 Cod procedură penală, potrivit cărora, la efecutarea percheziţiei informatice, este obligatorie prezenţa suspectului sau a inculpatului, sub sancţiunea nulităţii absolute reglementate de dispoziţiile art.281 alin.1 lit.e Cod procedură penală”.

„Prorogă pronunţarea asupra solicitării privind emiterea unei adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală, în vederea comunicării modalităţii în care a fost obţinută oferta comercială din 10 decembrie 2007, pentru a fi efectuate verificări în sensul dacă respectivul înscris se regăseşte în volumele 44-50 ale dosarului de urmărire penală nr.259/P/2015 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov, ulterior transmiterii acestora, în copie, instanţei supreme”, a mai stabilit la acea vreme instanța supremă.

Conexare respinsă

Tot în faza camerei preliminare, la 14 aprilie, avocaților apărării li s-a respins cererea de judecare împreună cu omul de afaceri care ar fi înlesnit remiterea pretinsei mite, de 800.000 de dolari, Petru Berteanu.

În decembrie 2019, Petru Berteanu a fost trimis în judecată de DNA, la Curtea de Apel Bucureşti, pentru complicitate la luare de mită, fiind acuzat că l-ar fi ajutat pe Călin Popescu Tăriceanu să primească foloase materiale de la reprezentanţii firmei Fujitsu Siemens GMBH Austria, astfel încât Guvernul să prelungească, prin acte adiţionale, licenţele IT Microsoft pentru şcoli, scrie agerpres.ro.

Ulterior, în martie 2021, Tăriceanu a fost trimis şi el în judecată pentru luare de mită, dosarul fiind înregistrat la instanţa supremă.

Tot în martie 2021, un judecător de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti a hotărât trimiterea dosarului lui Petru Berteanu la ÎCCJ, pentru a discuta posibilitatea reunirii celor două dosare, solicitare respinsă astăzi.

„Respinge, ca inadmisibilă, cererea de reunire a dosarului nr.1561/2/2021/a1 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, privind pe inculpatul Berteanu Petru, la dosarul nr.619/1/2021/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, privind pe inculpatul Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton. Definitivă”, se arată în decizia instanţei supreme.

Procurorii DNA susţin că Petru Berteanu a primit de la reprezentanţii companiei Fujitsu Siemens suma de 2.581.519 dolari, prin intermediul unei societăţi offshore, reprezentând un procent de 10% din primele două acte adiţionale încheiate în legătură cu prelungirea licenţelor Microsoft. Comisionul corespunzător celui de-al treilea act adiţional nu ar mai fi fost achitat din cauză că a fost instalat un nou Guvern, din care Tăriceanu nu mai făcea parte.

Conform DNA, Berteanu i-a remis lui Tăriceanu 800.000 dolari, prin plata parţială a datoriei pe care fostul premier ar fi avut-o faţă de o companie care îi furnizase consultanţă politică în perioada 2007 – 2008. Restul de bani până la 2,5 milioane dolari au rămas în patrimoniul omului de afaceri şi al unei persoane apropiate de acesta, suma fiind blocată parţial de autorităţile din Austria.

În cazul lui Berteanu, DNA a solicitat în rechizitoriu confiscarea sumei de 830.000 euro, precum şi a sumei de 590.000 euro de la persoana care a primit o parte din comision. În acest scop, au fost indisponibilizate cinci imobile situate în Bucureşti evaluate la suma de 782.500 euro, precum şi un cont deschis la o bancă din Austria.

Pe de altă parte, în ceea ce îl priveşte pe Tăriceanu, DNA a pus sechestru asigurator pe bunuri imobile până la concurenţa sumei de 800.000 dolari, echivalent în lei – 3.204.640 lei.

Acuzațiile

DNA nota în 3 martie, la trimiterea în judecată, că Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton, în calitate de prim ministru, ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanță.

În schimb, acesta și-ar fi exercitat atribuțiile astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei.

Suma de 800.000 USD, reprezentând un comision din valoarea plăților făcute de statul român către companie, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.

Prezentul dosar a fost constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii DNA la cererea autorităților judiciare austriece.

După respingerea, la data de 3 iunie 2019, a cererii inițiale de încuviințare a urmăririi penale de către Senat (instituție învestită cu soluționarea având în vedere calitatea de senator a lui Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton la acea dată), procurorii au efectuat, în același dosar, acte de urmărire penală cu privire la fapte și alte persoane.

Ca urmare a administrării unor probe suplimentare, au rezultat elemente de noutate care au conturat starea de fapt mai sus menționată cu referire la fostul demnitar.