Începe Summitul NATO. Ce va lua România de la masa marilor lideri mondiali

Începe Summitul NATO de la Bruxelles, considerat cea mai importantă reuniune de după încheierea Războiului Rece. 29 de șefi de state sau de guvern vor fi miercuri și joi în noul cartier general al NATO din Haren. România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis, care îi va avea alături pe ministrul Apărării Mihai Fifor, dar și pe cel de Externe, Teodor Meleșcanu.

Cele 29 de state aliate sunt așteptate să ia măsuri cruciale ce includ înfiinţarea de noi structuri de comandă, măsuri pentru adaptarea strategiilor la noile evoluţii de securitate de pe flancul de est şi de nord al Alianţei , dar şi un parteneriat între NATO şi Uniunea Europeană. De asemenea, aliații ar putea să-și consolideze strategia de descurajare a acţiunilor militare declanşate de Rusia în 2014, odată cu invadarea Ucrainei şi anexarea Crimeei. Summitul vine și cu o premieră. Pentru prima dată, la cel mai înalt nivel aliat, va fi organizată o reuniune distinctă, dedicată evoluţiilor de securitate din regiunea Mării Negre, cu participarea Georgiei şi Ucrainei. Cu ce obiective merge România la summit?

„Ținta României este să asigure coeficientul de securitate dezirabil în zona flancului estic. Eu nu cred că există un risc atât de mare și amenințare uriașă pentru noi și mai bine am încerca să transformăm zona Mării Negre într-o zonă a prieteniei, a înțelegerii decât într-una super militarizată. Militarizându-se excesiv o parte nu se întâmplă altceva decât ca și cealaltă parte să-și sporească efectivele. Se va dezbate ca Europa să-și ia mult mai în serios problema apărării, pentru că așa cum se vede există un început de decuplare strategică din partea SUA. Se vor lupta și țările baltice și Polonia să-și facă o bază militară americană sau o bază NATO pe propriile teritorii.”, a declarat generalul(r) Decebal Ilina, fost șef al Direcției de Contraspionaj Militar din Armata României , pentru Q Magazine.

„Noi ar trebui să ieșim din rutina, din inerția ultimilor ani și să ne uităm mai puțin la ce fac NATO și UE, care intră într-o perioadă de marginalizare, și să ne uităm la ce se întâmplă la relația dintre marile puteri, la marii actorii internaționali. Acesta este planul de dezvoltare a politicii mondiale. Se revine la discuțiile bilaterale directe, pentru că nu poți să reașezi o ordine internațională aflată în destructurare prin discuții multilaterale, cu peste 20 de state în jurul mesei. Niciodată nu s-a făcut așa ceva. Contează relațiile directe.  Mi se pare vital pentru România ca, măcar cu una dintre cele trei mari puteri, să aibă o relație specială și să se poată baza pe ea și, evident, asta e relația cu SUA.”, a declarat pentru Q Magazine Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de Securitate Națională.

„Pentru flancul estic al NATO există o amenințare directă și prezență militară crescândă, după anexarea Crimeei de către Rusia. Aceeași amenințare este și în zona de nord a statelor baltice, a Poloniei, dar și în regiunea Mării Negre extinse. În ceea ce privește partenerii Alianței și mă refer în mod specific la Ucraina, Georgia și Republica Moldova există o presiune directă și toate aceste lucruri intră în strategia Alianței și în planificarea relației, fie de întărire a capacităților de apărare, fie de întărire constantă și adaptare la noile provocări care se dezvoltă. Aici cooperarea cu Uniunea Europeană este foarte importantă, va fi unul dintre punctele esențiale ale acestui Summit, împreună cu angajamaentul de împărțire a responsabilităților în mod echitabil între membrii Alianței.” susține pentru Q Magazine Iulian Chifu, analist de politică externă.

Citește și: Putin, marele învingător

America first

Toți ochii se îndreaptă la acest summit către Donald Trump. La finalul lunii iunie, președintele SUA a trimis o scrisoare către nouă state membre ale Alianţei, printre care Germania, Canada şi Norvegia, în care le somează să-şi respecte angajamentul ca până în 2024 să treacă la alocarea a cel puţin 2% din PIB pentru Apărare. „Statele Unite cheltuie mult mai mult pentru NATO decât orice altă țară. Acest fapt nu este corect, nici nu este acceptabil”, a scris astăzi Donald Trump pe o rețea de socializare, un avertisment foarte dur îndreptat către liderii NATO și UE. Donald Trump a sugerat în repetate rânduri că va putea retrage sprijinul SUA pentru NATO, numind-o „învechită” și “o pierdere de dolari americani”.

Numai opt din cele 29 de state NATO onorează ţinta celor două procente din PIB pentru apărare: Statele Unite, Marea Britanie, Grecia, România, Polonia şi cele trei state baltice.

„America duce povara securizării NATO de zeci de ani. Toți am trăit și am beneficiat de umbrela de securitate americană, unele țări cheltuind aproape nimic. Nu le poți cere la infinit americanilor să ne apere pe toți, de aceea este important procentul de 2% din PIB pentru Apărare. Președintele Donald Trump este vocea cea mai importantă din politica mondială de un an și jumătate. Asta este o evoluție importantă. Acum un an și jumătate, toată lumea se întreba ce mai are de gând să facă Vladimir Putin. Acum e invers.

Ar fi cea mai mare greșeală dacă americanii ar șubrezi UE. Mă refer la ideea potrivit căreia Trump i-ar fi spus lui Macron să scoată Franța din Uniunea Europeană sau criticile asupra Angelei Merkel, când și așa este slăbită pe plan intern, înseamnă să pui în pericol însăși funcționarea UE, pentru că nu Uniunea nu poate funcționa fără Franța și Germania.”, susține Iulian Fota.

„Lumea nu e făcută din sentimente, e făcută din interese. Dacă cuantificăm cât din PIB dă Germania pentru Apărare și cât SUA, vedem clar că sunt țări care își consumă o mare parte din resurse destinate înarmării și sunt țări care folosesc fondurile pentru dezvoltare, educație, sănătate. Poate Trump are dreptate și ceilalți parteneri NATO ar trebui să depună același tip de efort. Dar, să nu uităm, ei sunt cei care controlează în acest moment lumea și și-au asumat acest rol.”, spune generalul (r)Decebal Ilina.

SUA ar trebui să preţuiască Europa ca pe cel mai apropiat aliat al său, a afirmat astăzi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care i-a cerut preşedintelui american Donald Trump să înceteze cu mustrările la adresa aliaţilor din NATO în legătură cu nivelul cheltuielilor militare, insistând că Europa cheltuieşte mult mai mult pentru apărare decât Rusia. „Dragă Europa, cheltuieşte mai mult pentru apărarea ta pentru că toată lumea se aşteaptă ca un aliat să fie bine pregătit şi echipat. Banii sunt importanţi, dar solidaritatea reală ar trebui să fie mult mai importantă.”, a afirmat Tusk.

Tusk a încercat, de asemenea, să respingă argumentul potrivit căruia doar SUA protejează Europa, menţionând că Europa a fost prima care a răspuns la scară largă atunci când SUA au fost atacate pe 11 septembrie 2001 şi a pierdut 870 soldaţi în războiul din Afganistan. „Stimate domnule preşedinte, vă rog să vă amintiţi de acest fapt mâine (miercuri – n.r.) când ne întâlnim la summitul NATO, dar mai ales când vă întâlniţi cu preşedintele rus Vladimir Putin la Helsinki. Merită întotdeauna să ştii cine este prietenul tău strategic şi cine reprezintă o problemă strategică”, a spus Tusk.

Citește și: China vs. România. De la glorie la neputință

Summit înainte de Putin

„Această întâlnire între Donald Trump și Vladimir Putin are loc după summitul NATO și nu e deloc întâmplătoare. Rușilor le convine de minune. Teama mare e că la summitul NATO discuțiile și negocierile mari vor avea loc în relația cu Putin, nu în relația cu ceilalți aliați, ceea ce înseamnă diluarea importanței Organizației. Și mai e teama că domnul Putin se va alege cu niște concesii și domnul Trump numai cu imaginea. Cu alte cuvinte, America nu se va alege cu nimic. Rușii nu fac nicio concesie. Însuși faptul că se întâlnește cu Trump cu Putin e un premiu pentru liderul rus. Va încerca Donald Trump să îi ducă un cadou la Vladimir Putin după acest summit? Depinde dacă vine și Putin cu un cadou pentru Trump.”, conchide Iulian Fota pentru Q Magazine.