INS anunță: România a intrat în recesiune tehnică

Economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere, potrivit datelor semnal publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS).

• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice
• Ce ar vota românii: AUR a ajuns să cumuleze cât PNL și USR la un loc, dar a scăzut față de ianuarie
• România a avut cândva 13 mari combinate de producție a îngrășămintelor chimice…

În trimestrul III, economia României a consemnat un declin de 0,2%, față de trimestrul precedent.

Conform datelor INS, pe date ajustate sezonier, în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul anterior, PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Față de același trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 1,6%.

Pe serie brută, comparativ cu același trimestru din anul 2024, Produsul intern brut, în trimestrul IV 2025, a înregistrat o creștere cu 0,1%.

În anul 2025, comparativ cu anul 2024, Produsul intern brut s-a majorat cu 0,6%.

„Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB-ului trimestrial prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2025 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2025, publicată în comunicatul de presă nr. 6 din 9 ianuarie 2026, astfel: rezultatele trimestrului I 2025, comparativ cu trimestrul IV 2024, au fost revizuite de la 100,1% la 99,4%; rezultatele trimestrului II 2025, comparativ cu trimestrul I 2025, au fost revizuite de la 101,1% la 101,0%; rezultatele trimestrului III 2025, comparativ cu trimestrul II 2025 au fost revizuite de la 99,8% la 99,9%. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană”, se menționează în comunicatul INS.

Fondul Monetar Internațional estima în luna octombrie a anului trecut o creștere economică de până la 1% pentru România în 2025, în timp ce Banca Mondială preconiza în raportul din luna ianuarie 2026 un avans de 0,8% pentru 2025.

În ultimul raport publicat în luna noiembrie a anului trecut, Comisia Europeană a redus la 0,7% estimările privind avansul economiei românești. 

Reacții

Fostul premier Florin Cîțu consideră că situația relevată de INS e rezultatul unor politici proaste și afirmă că „avem nevoie, mai mult ca oricând, de guvernare cu măsuri liberale: taxe mai mici, reguli simple, stat mai puțin în economie și mai mult spațiu pentru sectorul privat”.

„Recesiune tehnică 2025 (trimestrul 4 scade cu 2%, enorm) si economia creste cu doar 0,6 (nici o surpriză pentru cititorii acestei pagini). Mai puțin decât în 2024. Ăsta e rezultatul guvernărilor cu măsuri socialiste, începute în 2022 și continuate de cele două guverne din 2025.

E momentul să scoatem statul din economie. Este momentul să revenim la o economie guvernată de măsuri liberale. Mai ales că în 2026 deficitul trebuie să scadă cu 16 miliarde lei (în 2025 a scăzut cu 6 miliarde lei).

Dar poate cel mai trist lucru din ultimele 6 luni e altceva: apariția unui nou grup de socialiști de ocazie. Până în vară urau taxele mari. Acum le susțin. Și ca să le justifice au înghițit retorica socialistă pe nemestecate: e „normal” să scadă economia, e normal să scadă consumul, e ok să suferim, tratamentul e dur dar o să fie bine.

Nu. Nu e normal. E rezultatul unor politici proaste.

Avem nevoie, mai mult ca oricând, de guvernare cu măsuri liberale: taxe mai mici, reguli simple, stat mai puțin în economie și mai mult spațiu pentru sectorul privat.

P.S.Datele revizuite arată recesiune tehnică și în 2024. Tot guvernare cu măsuri socialiste

P.P.S. 5 trimestre negative in 2024 si 2025.”, a scris Florin Cîțu pe Facebook.

Senatorul AUR Petrișor Peiu afirmă, într-o postare pe Facebook că suntem în al treilea an de stagflație și că reforma „vânturată” de guvern constă în „isterizarea publicului”.

Peiu critică guvernul Bolojan pentru numărul mare de ordonanțe de urgență prin care aruncă țara în haos.

„Românii au obosit de prea multă reformă, de fapt un haos administrativ , care ne apasă de foarte mulți ani. România este, oficial, în recesiune. Combinată cu inflația uriașă, recesiunea ne-a adus stagflație. Suntem în al treilea an de stagflație, asta se întâmplă în lumea reală!

Reforma vânturată de strivitoarea mașinărie de propagandă a guvernului este, de fapt, manifestarea pură a combinației mortale de neștiință și fudulie a guvernanților. Reforma este isterizarea publicului pentru a justifica încălcarea legilor și a Constituției și pentru uzurparea puterii de către o mână de oameni, baricadați în palatul Victoria.

Constituția României, ca și practica universal acceptată în statele democratice, este cât se poate de clară: guvernul administrează țara, iar parlamentul face legi. Ei bine, în numele reformei guvernul s-a decis să facă el legile, neglijând actul de administrare a treburilor curente.

Rezultatul: țara este catastrofal administrată, iar legile făcute, cu forța la guvern, sunt cât se poate de proaste.

Treaba guvernului ar fi fost cât se poate de simplă: să țină în frâu cheltuielile, să aibă grijă de copiii care merg la școală, să aibă grijă de bolnavii din spitale, să facă centrale electrice, drumuri și căi ferate, să aibă grijă să avem apă curentă, să lase antreprenorii să facă afaceri.

Numai că guvernul Bolojan se ambiționează să facă reforme: în fiecare săptămână adoptă un număr imens de ordonanțe de urgență prin care schimbă toate legile, aruncând țara în haos.

În vreme ce Bolojan și ceata lui schimbă legile cu mai mare ușurință decât dădea Ceaușescu decrete, copiii nu mai fac școală cum trebuie, bolnavii mor prin spitale, orașe întregi rămân fără apă curentă, bucureștenii dârdâie de frig, iar centralele electrice vechi se închid și în locul lor nu apare nimic!

În fiecare săptămână mai crește cota unui impozit, se mai adaugă altul, mai apare o normă birocratică în plus. În fiecare săptămână se mai blochează o rotiță în economie. Avem cea mai mare inflație din UE, combinată cu stagnare economică și cu șomaj în creștere. dar asta nu mai contează. Guvernul o dă înainte cu reforma. Ca un rezultat direct și palpabil al reformei din energie, electricitatea s-a scumpit cu peste 70% după plafonare, prețul gazului va exploda după încetarea plafonării, iar românii dârdâie de frig în case și tremură de fiecare dată de spaimă când citesc facturile.

Nemulțumirea strigată în gura mare de populație și de antreprenori se rezumă, simplu: Nu mai faceți nicio reformă, lăsați-ne să trăim și să respirăm normal.

Cuvântul reformă a fost adus în spațiul public de către Ion Iliescu, care era atât de îndrăgostit de cuvântul respectiv încât a scris și o carte (Revoluție și reformă) pe care n-a citit-o nimeni niciodată. Timp de 6 ani, între 1990 și 1997, de cum deschideai ziarele nu citeai decât despre reforme, care se succedau într-un ritm obositor. Rezultatul: în 1996, Iliescu a pierdut clar alegerile, împreună cu partidul domniei sale.

Neînțelegând nimic, după 1996, regimul Constantinescu a declanșat și el un val de reforme, care a extenuat populația atât de tare, încât PNȚCD nu a mai intrat în Parlament.

Au urmat doar opt ani de liniște (2001-2008), după care au venit alte reforme, ale lui Băsescu. și acestea terminate în 2012, după plecarea PDL de la putere, în uralele de fericire ale întregii națiuni.

Iarăși câțiva ani de liniște, până în 2016, când a fost plantat Cioloș să facă reforme. Și acest experiment s-a încheiat prost pentru echipa lui Cioloș, măturată la alegerile de la sfârșitul anului. Nepricepând chiar nimic, regimul nou instalat, Dragnea, a început și el cu reformele, motiv pentru care a eșuat lamentabil în 2019.

2021 a fost un an de reforme terminat într-un eșec lamentabil al guvernului PNL-USR. Ei bine, iată că, de la instaurarea guvernului Bolojan numai de reforme avem parte: pachet după pachet, orice schimbare de legislație este vândut ca o reformă necesară și urgentă. Ei bine, toată această isterie legislativă dezorganizată a obosit, la propriu, populația.”, a scris Peiu pe Facebook.