Instanța respinge cazul răpirii migranților de către Matteo Salvini: fapta nu există!

Judecătorul Nunzio Sarpietro din orașul sicilian Catania a respins cazul împotriva șefului partidului Lega, Matteo Salvini, în urma recomandărilor procurorului, salvând de rușine fața justiției italiene.

Salvini: „Stânga folosește sistemul judiciar pentru a câștiga alegerile”

Salvini s-a apărat cu fermitate în procesul-spectacol sicilian, spunând că și-a protejat țara în timp ce punea în operă așa-numita politică a „porturilor închise” pe fondul unui val de migranți care au ajuns pe țărmurile Italiei venind dinspre Africa.

„Dedic această sentință copiilor mei și, de asemenea, respectabililor italieni, dar mai ales polițiștilor care – în fiecare zi – duc bătălia cu mâinile goale. Sunt mulțumit de sentință pentru că a arătat că, în calitate de ministru de interne, mi-am făcut doar datoria și am apărat interesele italienilor”.

Acuzele aduse fostului ministru al Internelor sunt ridicole! În calitatea lui, Salvini s-a opus pătrunderii migranților ilegali pe teritoriul țării. Ceea ce nu împiedică acum sistemul, care a generat situația, să exploateze procesul-spectacol în propriul beneficiu.

Ceea ce afirmă Salvini nu este așadar tocmai lipsit de suport: stânga și presa obedientă colportează informația, trunchiat, vorbind doar despre faptul că liderul Lega este acuzat de „răpirea” migranților. Mai mult, pentru aceeași „faptă”, fostului vicepremier i s-au deschis două dosare separate!

Diferența dintre cele două dosare o reprezintă numele vaselor oprite să acosteze la țărmul Italiei cu migranți la bord. Astfel, primul dosar este numit „Open Arms”, iar al doilea, „Gregoretti”.

În clipa de față, potrivit sondajului de pe 11 mai, realizat de EMG/Agora, pe un eșantion de 1.488 de subiecți chestionați, Lega se află încă în frunte în opțiunile electorale, cu 22,2% (pierzând cca. 4 procente în ultimul an, înregistrând o creștere nesemnificativă de sub 1 procent de când a intrat la guvernare alături de Mario Draghi), iar Fratelli d’Italia (FdI) – singurul partid de opoziție în prezent, strânge 18,5%. Așadar, FdI, partidul condus de Giorgia Meloni, se află în plină creștere, recuperând propriu-zis tot ce a pierdut Salvini. Silvio Berlusconi (Forza Italia) contează, mai apoi, pe 6,9%, aceasta fiind propriu-zis posibila coaliție de dreapta care ar putea prelua frâiele Italiei după alegeri. Numai că, așa cum vedem, cele trei partide abia dacă adună laolaltă 47,6%.

Există însă o mare necunoscută aici: sănătatea lui Berlusconi, acum în vârstă de 84 de ani și care, în ultima perioadă, a suferit mai multe internări. Vicepreședintele partidului este Antonio Tajani, care nu se știe deocamdată în ce măsură ar fi decis să sprijine o coaliție dominată de Matteo Salvini. Sau de Giorgia Meloni.

Tajani a fost vicepreședinte PPE, comisar european, președintele Parlamentului European între 2017 și 2019, fiind apropiat establishmentului. Este membru al Convenției pentru viitorul Europei (vorbim despre viitorul federal!) și este unul dintre cei care a redactat draftul Constituției Europene (neintrat în vigoare). Fără procentele celor de la Forza Italia, accederea dreptei la putere ar depinde de compromisuri și înțelegeri cu independenți sau cu partide mărunte (de orientare stângistă preponderent).

Spre deosebire de Tajani, atât Meloni, cât și Salvini sunt mai curând suveraniști și nu văd cu ochi buni federalizarea în cadrele actuale.

De partea cealaltă, Partidul Democrat stă la 16,9%, iar Mișcarea 5 Stele la 18,4% (și continuă să scadă), restul fiind partide mărunte. Așadar, cele două partide de stânga importante, stau mai prost decât dreapta, nereușind să adune laolaltă decât abia 35%. Chiar în ipoteza că Forza Italia ar „defecta”, situația tot nu s-ar modifica semnificativ în beneficiul stângii.

Strădaniile de a lega „pietre de moară” judiciare de gâtul lui Salvini nu se opresc însă la încrengăturile din politica internă, ci vizează deopotrivă și relațiile Lega cu partidele Grupului de la Visegrád, adică PiS din Polonia și FIDESZ din Ungaria, alături de care, Salvini vrea să reconstruiască un pol de dreapta viabil pentru Europa dominată de stângiști.

Și aici avem însă variabila Antonio Tajani. În clipa de față, Forza Italia se află în PPE, în bună măsură datorită geometriei inițiale a grupării politice, dar lucrurile s-au modificat substanțial de atunci. Odată ce Angela Merkel va părăsi funcția de cancelar în toamna acestui an, iar Verzii au șanse mari să își adjudece această funcție în urma alegerilor, este de așteptat ca rolul CSU-CDU să scadă și în interiorul PPE, iar PPE să își piardă poziția actuală în Parlamentul European. Situație în care, Forza Italia se va regăsi într-o familie de partide orientate către stânga, aliniate probabil politicilor dictate de Verzi. Iar în această situație, fără Berlusconi la cârmă, partidul ar avea de ales între a vira tot spre stânga sau, urmând modelul FIDESZ, să își caute un loc pe dreapta. Cu Tajani la cârmă, mai probabilă ar fi prima versiune.

Cazul „Gregoretti”

Dar să ne întoarcem la procesul propriu-zis! Pe 27 iulie 2019, nava de patrulare a Gărzii de coastă italiene – Gregoretti, transporta 135 de migranți – preponderent sudanezi. Vasul Gregoretti a cerut Centrului de coordonare a gărzii de coastă din Roma permisiunea de a intra într-un port.

Centrul de coordonare a apelat la cei de la Interne. Ministrul de atunci, Matteo Salvini, a refuzat accesul navei cu persoane ilegale la bord să acosteze în porturile italiene.

Salvini considera că navele operate de ONG-uri, specializate în „salvări” pe Marea Mediterană au ca efect atragerea a tot mai mulți migranți ilegali. Scandalurile orchestrate de ONG-uri și de presa corporatistă au izbucnit imediat! Au fost „descoperiți” nu mai puțin de 15 „minori neînsoțiți” la bord, care erau în general adulți care își negau vârsta biologică. Apoi, presa și ONG-urile au descoperit și 29 de migranți care aveau râie, iar una care suferea de tuberculoză. Toate fiind boli infecțioase. Aceștia, plus o gravidă cu doi copii, au ajuns la țărm pentru a beneficia de asistență.

Restul migranților au mai petrecut 5 zile pe vas, până când mai multe țări europene și-au declarat dorința de a-i prelua. De îndată ce statele UE și-au arătat disponibilitatea de a primi migranții, Salvini a ordonat Gregoretti să acosteze.

Totuși, a fost ulterior acuzat de „răpirea” migranților! Apărătoarea lui Salvini, avocata Giulia Bongiorno, a susținut, pe de o parte, incontestabilitatea deciziilor politice și, pe de altă parte, că acestea au fost luate în mod colectiv, de guvern. Ceea ce, cu foarte mult tupeu, fostul premier Giuseppe Conte, a negat.

Din punct de vedere legal, cazul se învârtea în jurul conceptului de „loc sigur”. Persoanele salvate pe mare trebuie duse la cel mai apropiat loc sigur, în conformitate cu legislația maritimă internațională, iar în mod normal, aceasta înseamnă: cel mai apropiat port. Din punct de vedere legal, „răpirea” începe, conform rechizitoriului, în momentul în care un astfel de loc este refuzat.

Dar procurorul a constatat că nava însăși, Gregoretti, ar putea fi considerată drept un loc sigur. Pentru că migranții au primit asistență socială și asistență medicală. Procuratura a urmat, de asemenea, raționamentul lui Salvini conform căruia decizia fusese a guvernului.

Procurorii din Catania i-au cerut judecătorului să nu-l trimită pe Salvini în judecată. Aceștia au susținut că decizia sa nu încalcă tratatele internaționale și nu trebuie considerată o răpire. Judecătorul Nunzio Sarpietro a fost de aceeași părere și a respins dosarul.

Cazul „Open Arms”

La Palermo, în schimb, Matteo Salvini este acuzat tot de răpire și abuz în funcție pentru că a refuzat să permită unui număr de 164 de migranți ilegali să părăsească nava operată de organizația spaniolă Open Arms timp de șase zile, în august 2019. Prima audiere în acest caz va avea loc pe 15 septembrie.

“Dacă nu a fost găsită nicio răpire în Catania, nu știu de ce ar trebui să existe vreuna în Palermo”, a spus Salvini după decizia judecătorului de a închide cel de-al doilea dosar.

Italia se află în prezent, din nou, expusă fluxului de migranți care sosesc cu miile din Tunisia și Libia.

Ce cred italienii despre migrația ilegală și noul val care a lovit țara?

Majoritatea italienilor – 57,6% – susțin pozițiile exprimate de Lega și de Matteo Salvini (controlul granițelor) cu privire la problema imigrației și la noul val de debarcări în Italia, potrivit sondajului realizat de Affaritaliani.it și Lab2101 din Roma.

Italienii au puține îndoieli. 63,8% din eșantion spun că vina pentru situația existentă este a Uniunii Europene. Abia 36,2% pun valul de migrație ilegală de acum în sarcina guvernului italian. În cele din urmă, 58,5% dintre italieni spun că sunt împotriva blocadei navale propusă de Fratelli d’Italia și de Giorgia Meloni. În favoare ar fi 41,5% din eșantion.