„Inteligența artificială”, pe masa discuțiilor despre fonduri europene

Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, a demarat seria de consultări cu membrii comunității științifice, de cercetare și dezvoltare din România. Întâlnirea a avut loc ieri, 18 decembrie, în contextul pregătirii viitoarei perioade de programare 2021 – 2027, transmite MFE într-un comunicat de presă.

30,6 miliarde de euro este suma alocată ţării noastre prin Politica de Coeziune.

Tineri cercetători de top în inteligență artificială, rețele, sisteme de calculatoare și comunicare,  blockchain, digitalizare, localizare de mare precizie, tehnologii de recuperare medicală, dar și fondatori de start-ups în tehnologie s-au reunit la sediul Ministerului Fondurilor Europene. Aceștia au fost invitați să-şi exprime viziunea cu privire la modul în care viitoarele programe operaționale și banii alocați României pentru domenii de înaltă tehnologie vor putea răspunde provocărilor globale legate de economia digitală.

Unii dintre ei sunt cercetători la Universitatea Politehnica București, Academia Română și Universitatea din București, alţii activează în zona de antreprenoriat pe specializare inteligentă.

„Prin această inițiativă, doresc să transmit un mesaj clar de deschidere în ceea ce înseamnă valorificarea potențialului uman extraordinar pe care România îl are în domeniile de tehnologie și IT, în special al inteligenței artificiale dar nu numai și de încurajare a mediului academic și a celui de business – să participe la conturarea viitoarelor programe și bugete, pentru a genera împreună proiecte de anvergură pentru România”, a precizat ministrul Ioan Marcel Boloș.

Cercetătorii au propus ca, în următoarea perioadă de programare, prin intermediul fondurilor europene să se valorifice potențialul și calitatea umană, creativitatea și inovarea, care să poată produce, atât rezultate imediate, cât și beneficii cu extindere mai largă în societate, pe termen mediu și lung.

Ioan Marcel Boloș a prezentat planul ministerului, pe care l-a caracterizat ca fiind flexibil și ajustabil, astfel încât să răspundă ideilor și propunerilor cercetătorilor care doresc să se implice.

„Vom avea disponibile 8 miliarde euro pentru educație, cercetare și competitivitate. Din păcate, capacitatea României de a genera proiecte mari a rămas în urmă. Tocmai de aceea propun două tipuri de abordări: crearea unui institut de cercetare în cadrul căruia să construim proiecte de mare anvergură, concomitent cu asigurarea, la nivel individual, de proiecte solide create de antreprenori. Dorim să integrăm liniile de finanțare dedicate inteligenței artificiale în viitoarele programe operaționale”, a transmis ministrul Fondurilor Europene.

Marius Leordeanu, cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române și conferențiar la Universitatea Politehnica, a subliniat: „Suntem în pragul unei noi ere în tehnologie, declanșată de emergența inteligenței artificiale, care va schimba fundamental lumea, așa cum o știm. Exact așa cum inventarea motorului cu abur, a curentului electric, a avionului, a televiziunii sau a internetului au marcat decisiv societatea umană, tot așa inteligența artificială are potențialul de a transforma posibilitățile din viața noastră.

Inteligența artificială nu este o simplă unealtă, ci este despre a face în mod automat tehnologia de orice fel, în orice domeniu, să acționeze în cel mai inteligent mod, bazat atât pe date reale, concrete, din experiență, dar și pe o matematică eficientă și corectă. Inteligența este cel mai bun mod posibil de a folosi cât mai puține resurse și cu un efect cat mai mare. Dacă vom ști acum să profităm de această ocazie extraordinară în istorie și să dăm României impulsul corect în această direcție printr-o investiție înțeleaptă și curajoasă în factorul uman de valoare, dar și în echipamentele și datele necesare, atunci avem toate șansele sa ieșim în sfârșit la lumină, victorioși.”

Unii dintre participanți au declarat că au accesat și în trecut fonduri europene prin intermediul Programului Operațional Competitivitate (POC). Alţii au reclamat faptul că modul în care au fost create programele, lipsa flexibilității, dar și limitările excesive i-au descurajat să acceseze fondurile disponibile. Ei au recomandat să se angajeze evaluatori competenți, care să identifice proiectele cu adevărat valoroase și inovatoare.

De asemenea, cercetătorii îşi doresc un cadru eficient și permisiv care să permită inclusiv explorarea de idei îndrăznețe, de mare potențial și câștig, dar care pot avea și un risc înalt.

Ministrul Fondurilor Europene a precizat că o problemă pe care dorește să o rezolve este cea a debirocratizării, de aceea a venit cu ideea unei delimitări a cercetării propriu-zise de activitatea care presupune  birocrație.

Banii europeni dedicați inovării ar putea veni în România în câteva domenii: medicină, industrie spațială, agricultură, protecția mediului, tehnologia blockchain ş.a.