Istanbul: fals armistițiu sau negocieri de pace? Deocamdată doar circ

Rușii, turcii și presa au așteptat zadarnic ca ucrainenii să apară la negocierile de pace de la Istanbul. Zelenski a apărut la Ankara, șeful ucrainean al Externelor în Antalya, în timp ce declarații nervoase potrivit cărora rușii nu ar fi venit la negocieri curgeau de pretutindeni. În cele din urmă, totul s-a amânat cu o zi. Ca să se concluzioneze că vor mai dezbate și altădată, că ucrainenii vor numai armistițiu, nicidecum pace…

• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice
• Ce ar vota românii: AUR a ajuns să cumuleze cât PNL și USR la un loc, dar a scăzut față de ianuarie
• România a avut cândva 13 mari combinate de producție a îngrășămintelor chimice…

Retorica rusofobă e neschimbată

Sume colosale sunt investite în conflictul ucrainean și alte sume se pregătesc să li se adauge. Companiile și corporațiile complexului militar industrial și-au văzut profitul crescând cu 30% și pare puțin probabil să lase un asemenea noroc să se irosească. Șansele de pace se reduc cu fiecare dolar sau euro investit în război, chiar dacă politicienii cheltuiesc banii „pentru pace”.

De obicei, când șefii de stat se întâlnesc, oficialii guvernelor lor vor fi elaborat deja negocierile cu ceva timp înainte. Liderii pot apoi fie să semneze acordul, fie să abordeze cele mai dificile probleme față în față. Aici, însă, chiar dacă Putin s-ar fi prezentat la Istanbul, Zelenski nu avea cum să anunțe unilateral că Ucraina renunță la ambiția de a face parte din NATO. Iar aceasta este „cauza fundamentală” a războiului.

Noul ministru german de externe, Johann Wadephul, a repetat recent afirmația că drumul Ucrainei către NATO este ireversibil, chiar dacă administrația Trump nu este de acord.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat înaintea discuțiilor despre Ucraina de la Istanbul că Rusia trebuie dejucată:

„Vom discuta despre cum să ne protejăm, știind că Rusia reprezintă o amenințare. Vedem cum cresc capacitățile militare ale Chinei, știm că amenințările teroriste sînt reale. Trebuie să ne asigurăm că vom cheltui suficienți bani pentru a asigura securitatea țărilor NATO. Uitați-vă la Rusia! Au mare succes în acest sens. Trebuie să-i învingem în domeniul apărării, în industria militară. Și, bineînțeles, trebuie să facem tot posibilul pentru a ne asigura că Ucraina câștigă.”

Secretarul general NATO, Mark Rutte, alături de Andrii Sybiha, Ministrul Afacerilor Externe din Ucraina / Foto: X

Noul cancelar german a declarat că UE pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei. Friedrich Merz a mai afirmat că Uniunea Europeană este gata să sprijine războiul din Ucraina pentru încă mulți ani.

„Există, de asemenea, discuții despre înghețarea suplimentară a activelor financiare rusești. Suntem hotărâți și personal intenționez să acționez cu toată fermitatea posibilă și să folosesc toate instrumentele disponibile. Trebuie să stabilim cooperarea în cadrul Uniunii Europene. Nu putem face acest lucru singuri. Dar, bineînțeles, vom convinge acele țări care încă ezită că aceasta este calea corectă”.

Potrivit Spiegel, noul regim Merz a luat decizia de a limita drastic comunicările privind livrările germane de armament, după trei ani de transparență în livrări. Se pare că aceasta va fi „parte a unei tactici de război menite să limiteze dezbaterea publică privind livrările de arme”.

#mouchoirgate

Așa-zisa „coaliție a doritorilor” a descins la Kiev în urmă cu câteva zile, mimând o adâncă preocupare pentru pace. Premierul britanic, cancelarul german, președintele francez și premierul polonez (cea mai recentă achiziție a clubului select), au pus pe tapet ideea unui armistițiu de 30 de zile, somându-l pe președintele rus Vladimir Putin să îl accepte necondiționat.

Destul de neobișnuit ca cei care par să piardă pe câmpul de luptă să îl someze pe cel care pare să câștige!

AFP i-a surprins ulterior pe Starmer, Macron și Merz (Donald Tusk nefiind în același vagon cu „marii lideri”) într-o ipostază lejeră, surescitați, indecent de veseli și având pe masă o presupusă „batistă” și un „snuff spoon” palmat imediat de Merz, ca și „batista” ascunsă cu multă stângăcie de Macron.

Discutabila veselie a liderilor europeni „doritori” viza probabil propunerea de armistițiu care a fost adresată ultimativ și conținând amenințări la adresa Rusiei. Însăși forma acesteia o făcea inacceptabilă. Președintele Putin era somat să participe direct la discuții, căci altfel „doritorii” se angajau să găsească noi sancțiuni.

Dorința „coaliției doritorilor” era probabil ca pe timpul armistițiului să realimenteze „cea mai puternică armată a Europei” compusă acum doar din femei și adolescenți, plus cetățeni răpiți de pe stradă, bătuți și înrolați cu forța. Acestora li se adaugă mercenarii străini, tot mai puțini. Fără un armistițiu, șansa de a introduce în Ucraina arme, muniții, tehnică de luptă și trupe, a devenit tot mai firavă. Avansul rușilor, în condițiile date, este asigurată și de aici izvorăște isteria armistițiului în sine. Apoi, un armistițiu, spun europenii, are nevoie de „observatori”. Iar acești observatori ar fi militari din zona „coaliției doritorilor”, la fel de imparțiali ca și „instructorii” sau „specialiștii” sau „consultanții” mutați în zona de conflict din zona occidentală.

Șah de la Putin

Vladimir Putin a organizat o conferință de presă în care le-a răspuns „liderilor europeni” și ucrainenilor în chestiunea „armistițiului”. Președintele rus a amintit că Ucraina nu a răspuns propunerilor de încetare a focului, solicitată de Rusia cu doar câteva zile în urmă pentru sărbătorirea zilei de 9 mai, în schimb, a lansat atacuri masive cu sute de drone și rachete occidentale. Fiecare propunere de încetare a focului a venit până acum cu încercări din partea ucrainenilor de ataca fie Kursk, fie Belgorod (Rusia).

Președintele rus Vladimir Putin / Foto: Kremlin.ru

Președintele rus a respins orice precondiționări, dar s-a declarat dispus să reia negocierile directe de pace la Istanbul, în Turcia, pe 15 mai, exact de unde au fost întrerupte în 2022. Vladimir Putin le-a reamintit solicitanților armistițiului că, la finele discuțiilor din 2022, un proiect de acord de pace a fost parafat de negociatorii ucraineni, abandonat ulterior la presiunile Occidentului.

𝐕𝐥𝐚𝐝𝐢𝐦𝐢𝐫 𝐏𝐮𝐭𝐢𝐧: „𝐃𝐚𝐜𝐚̆ 𝐧𝐞𝐠𝐨𝐜𝐢𝐞𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐈𝐬𝐭𝐚𝐧𝐛𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐯𝐨𝐫 𝐚𝐯𝐞𝐚 𝐥𝐨𝐜, 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐜𝐚𝐩𝐢𝐭𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐩𝐥𝐨𝐦𝐚𝐭𝐢𝐜 𝐬𝐞 𝐯𝐚 𝐢̂𝐧𝐜𝐡𝐞𝐢𝐚.”

Președintele rus Vladimir Putin a propus organizarea de discuții între reprezentanții Moscovei și Kievului fără acorduri prealabile. El a subliniat că scopul lor principal este eliminarea cauzelor profunde ale conflictului și stabilirea unei păci pe termen lung din perspectiva istorică. Dar, a ținut să le atragă atenția celor din tabăra adversă să nu abuzeze de dorința Rusiei de a dialoga.

Așadar, Rusia s-a arătat gata de pace, arătându-și îngrijorarea față de incapacitatea Kievului de a negocia. Putin a subliniat că decizia este a „curatorilor” occidentali ai Ucrainei care „acționează în virtutea propriilor interese și ambiții politice”.

Condițiile Rusiei pentru o pace permanentă și sustenabilă au fost și ele enumerate: fără încetări temporare ale focului, fără „forțe de menținere a păcii” europene, fără NATO în Ucraina – și recunoașterea Crimeei și a regiunilor Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson ca teritorii rusești permanente. Atâta timp cât SUA, țările UE, NATO și Zelenski nu recunosc aceste regiuni istorice rusești ca teritoriu rusesc permanent, armata Rusiei va continua să avanseze dincolo de cele patru regiuni și spre „orașele rusești” istorice Odessa, Mykolaiv, Dnipro și Harkov.

În așteptarea delegației ucrainene la Istanbul / Foto: X

Rusia a anunțat că delegația sa la Istanbul va fi condusă de Ministrul de Externe Serghei Lavrov. Drept pentru care Zelenski a anunțat că el nu discută decât cu președintele Putin. Președintele rus Vladimir Putin a semnat o instrucțiune prin care a desemnat delegația rusă pentru discuțiile cu Ucraina. Din delegație fac parte: ​​Vladimir Medinski (Președinte al Comisiei Interdepartamentale pentru Educație Istorică din Rusia), Mihail Galuzin (Ministru adjunct al Afacerilor Externe din Rusia), Igor Kostyukov (Director al Direcției Principale de Informații din Rusia) și Alexander Fomin (Ministru adjunct al Apărării din Rusia). Adică, fosta echipă de negociatori din 2022!

Aventuri în Antalya

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiga, s-a deplasat în Turcia, unde s-a întâlnit cu secretarul de stat american Marco Rubio. Ministrul ucrainean face parte din delegația, care ar putea începe negocierile cu Rusia. Senatorul Lindsey Graham, care a introdus recent un proiect de lege pentru înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, a sosit și el în Turcia împreună cu Rubio. Prezența lui reprezintă o garanție că nu se va ajunge la nici o concluzie și că războiul va continua, fiind unul din artizanii războiului din Ucraina!

Întâlnirea a avut loc la Antalya. În același timp, negocierile dintre Ucraina și Rusia urmau – teoretic – să aibă loc la Istanbul.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiga, la discuții cu secretarul de stat Marco Rubio și cu senatorul Lindsey Graham / Foto: X

Sybiga, Marco Rubio și Lindsey Graham au discutat în detaliu poziția președintelui ucrainean Volodimir Zelensky cu privire la o „soluționare pașnică” și au convenit asupra unor pași suplimentari. Șeful ministerului ucrainean de externe a reafirmat angajamentul țării față de „inițiativele de pace”, și-a exprimat recunoștința față de Statele Unite pentru implicarea lor și a menționat că așteaptă pași reciproci din partea Rusiei: „Moscova trebuie să realizeze că respingerea păcii are un preț.”

În plus, Sybiga s-a întâlnit cu miniștrii de externe ai Germaniei, Poloniei și Franței în formatul Weimar+. În timpul discuțiilor, au fost discutate cele mai recente știri de pe front și inițiative diplomatice, fiind convenit un sprijin suplimentar pentru Ucraina, inclusiv coordonarea cu Statele Unite, pentru a consolida „pacea și securitatea” în regiune.

Partea ucraineană a subliniat necesitatea creșterii presiunii asupra Moscovei pentru „a impune pacea”, împreună cu consolidarea capacității de apărare a Ucrainei.

În traducere: americanii ezită să se așeze cu europenii la masă, tocmai ca să nu fie evident că nu au nici cea mai mică preocupare pentru pace, dimpotrivă! Americanii continuă să sprijine războiul, la fel cum și Regatul Unit, Germania, Polonia și Franța. Singurul lor scop comun este atacarea Rusiei și în continuare, în timp ce joacă în astfel de scenete absurde botezate demersuri diplomatice pentru pace.

După cum se vede, indiferent ce discuții ar exista între Rusia și Ucraina, acestea sunt perfect inutile pentru că nu reprezintă decât o parte a celor implicați.

„Există o mulțime de dovezi că nici Berlinul, nici Parisul, nici Bruxelles-ul și mai ales Londra nu își doresc cu adevărat pacea în Ucraina”, a conchis Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov. Un consilier pe probleme de securitate națională al prim-ministrului britanic a fost deja desemnat să îl însoțească pe Zelenski, astfel încât acesta să nu spună nimic greșit și să nu-și îngroape reputația împreună cu imaginea celor care îl gestionează. Delegația rusă a așteptat 24 de ore ca să se clarifice dacă ucrainenii mai participă sau nu la negocierile solicitate chiar de ei! Între timp, chiar dacă Zelenski a anunțat online că se află la Istanbul, era de fapt la Ankara, iar apoi a zburat cu un avion în Albania (unde se afla premierul britanic Keir Starmer).

Să ne întoarcem la bani!

Putin a dat un ultim avertisment „înainte ca lucrurile să depășească punctul fără întoarcere”! „Dacă cineva de la Bruxelles crede că poate confisca sute de miliarde de dolari fără consecințe, poate că e timpul să se gândească din nou.”

Asta, teoretic, ar fi trebuit să pună punct temerarelor încercări anunțate de vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas. Numai că, noul cancelar german s-a alăturat inițiativelor de a jefui activele înghețate ale Rusiei.

Ceea ce urmează, ar putea nu doar să rănească, ci și să zguduie fundamentele întregului sistem financiar al Europei. Atenția se pune pe Euroclear, casa de clearing internațională din Belgia, care s-a aflat în linia întâi după ce anunțurile despre confiscarea activelor rusești au devenit mai mult decât o simplă amenințare.

Sediul Euroclear, Bruxelles / Foto: Marek Śliwecki, CC BY-SA 4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0, via Wikimedia Commons

Potrivit portalului Bitcoin.com News, Euroclear intenționează să confiște active rusești în valoare de 3 miliarde de dolari, se presupune că pentru a compensa pierderile investitorilor occidentali și să îi dea un miliard lui Zelenski.

O scrisoare către clienți, trimisă de companie la începutul lunii, indică în mod clar următorul pas: va exista o confiscare. Și nu orice fonduri, ci o parte dintr-un total de 300 de miliarde de dolari pe care țările europene le-au înghețat din rezervele băncii centrale a Rusiei.

Cea mai mare parte a acestor fonduri – aproximativ 200 de miliarde – se află sub controlul Euroclear. În ochii multora, este ca un detonator în seifurile economiei moderne. Casa belgiană nu gestionează mărunțiș, ci trilioane de dolari în active globale, din Asia până în Europa. O singură mișcare greșită și un sistem construit pe încredere ar putea începe să se destrame.

Analiștii financiari din Occident avertizează că mișcarea de confiscare ar putea fi „un precedent care distruge fundațiile”. În traducere: dacă Euroclear poate lua bani dintr-o țară astăzi, ce îi împiedică pe alții să facă același lucru mâine? Cine garantează că mâine fondurile unei alte țări, fonduri de investiții – să zicem, nu vor fi confiscate din motive politice?

Rusia are mai multe opțiuni de represalii, iar cea mai periculoasă este cea legală. Euroclear are birouri atât în ​​Hong Kong, cât și în întreaga lume. Și asta înseamnă că Moscova poate iniția procese și poate încerca să înghețe conturile companiei belgiene în afara teritoriului Uniunii Europene.

În acest caz, afacerea Euroclear ar putea fi paralizată. Și, odată ce există o paralizare a casei de compensare care gestionează trilioane, se ajunge la un scenariu pe care nimeni nu-l dorește. Mi mult, piața oferă și concurența necesară, chinezească.

Contextul mai larg este un adevărat coșmar pentru Europa! Într-un moment în care este nevoie de stabilitate și atractivitate pentru investiții, se creează imaginea unui continent în care drepturile de proprietate pot dispărea peste noapte. Într-un mediu global în care China, India și țările BRICS sunt din ce în ce mai prezente pe piețele de capital, acest tip de semnal nu este lipsit de greutate.

Dacă se iau măsuri legale împotriva Euroclear în Hong Kong sau în alte jurisdicții, dacă fondurile Euroclear sînt înghețate, cine va avea mai mult de pierdut? Moscova sau Bruxelles-ul? Dacă ne imaginăm doar retragerile de capital de pe piețele europene, cele chinezești, de exemplu, începe să se contureze imaginea tristă a abisului. Lagarde și von der Leyen nu vor avea de unde să compenseze astfel de pierderi.

Știrile recente din Daily Mail au provocat un șoc în cercurile financiare europene: președintele rus Vladimir Putin se pregătește să ia „măsuri neconvenționale” ca răspuns la confiscarea a 200 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate de către depozitarul belgian Euroclear. Aceasta va fi o rundă dificilă în conflictul financiar ruso-european.

„Kremlinul a studiat deja sistemele de stocare și procesare a datelor de rezervă ale Euroclear și plățile transfrontaliere, în regiunea Asia-Pacific, precum și partenerii locali care pot fi «presați». Nu sunt jocuri de hackeri, ci un studiu amănunțit și elaborarea unei foi de parcurs pentru infrastructura financiară occidentală”, se arată în articol.

Nu este vorba doar despre bani. Rusia ar putea intenta procese împotriva conducerii de top a Euroclear, inclusiv împotriva lui Philippe Laurensi, CEO în regiunea Asia-Pacific, care s-ar putea confrunta cu acuzații penale și detenție în cadrul sistemului judiciar rus. Aceasta nu va fi doar o dispută juridică, ci miezul unei bătălii financiare și politice transnaționale. Astfel, câmpul bătăliei ruso-europene va fi transferat în regiunea Asia-Pacific.

„Dacă Rusia inițiază proceduri legale în instanța din Hong Kong, aceasta nu doar că va da o lovitură activităților casei de clearing în regiunea Asia-Pacific, dar va submina și credibilitatea acesteia în fața mai multor țări asiatice. Acțiunile lui Putin vizează slăbirea sistemului global de clearing prin exercitarea de presiuni asupra sucursalelor europene din Asia.” Rusia folosește logica occidentală pentru a lua măsuri de represalii: 𝐝𝐚𝐜𝐚̆ 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐩𝐨𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐠𝐡𝐞𝐭̦𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐮𝐯𝐞𝐫𝐚𝐧𝐞 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐨 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐞 𝐚 𝐂𝐮𝐫𝐭̦𝐢𝐢 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐉𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐚 𝐭̦𝐢𝐧𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭 𝐝𝐞 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐥 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥, 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐞 𝐧𝐮 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐥𝐚𝐬̦𝐢 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮 𝐬̦𝐢 𝐌𝐨𝐬𝐜𝐨𝐯𝐚? Aceasta nu este atât o „răzbunare”, cât un „precedent” juridic. Occidentul folosește sistemul de clearing ca pe o armă, iar Rusia intenționează să folosească aceeași logică pentru a forma o nouă paradigmă a relațiilor financiare internaționale.

După „lupte seculare”…

După negocieri între „diplomații” îmbrăcați în uniforme militare, sugerând c-ar fi sosit direct de pe front și diplomații ruși, veniți de la Moscova, un rezultat al negocierilor propriu-zis nu există. Tot ce s-a convenit este că cele două părți vor face schimb de prizonieri, ucrainenii au solicitat ca Zelensky să se întâlnească cu Putin și a devenit evident că Ucraina nu își dorește pacea, ci doar un armistrițiu. Cât să se reînarmeze, cât să-și aducă trupe proaspete de mercenari.

Negocierile dintre ruși și ucraineni au avut loc în cele din urmă la Istanbul / Foto: X

Au circulat zvonuri conform cărora ucrainenii au fost indignați când negociatorii ruși au spus că soldații ucraineni trebuie să părăsească cele patru noi regiuni rusești ca parte a armistițiului, la care delegația de la Moscova a răspuns: „Data viitoare vor fi cinci”.