„Nici circumstanțele personale ale celor trei inculpați nu pot justifica revocarea măsurii preventive, lipsa antecedentelor penale fiind normală la persoane cu un astfel de statut, iar acest lucru nu îi transformă în infractori mai puțini periculoși.”, a motivat judecătorul Andrei Buliga, de la Curtea de Apel București, când a decis să păstreze măsura controlului preventiv în cazul generalilor Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, precum și în cel al avocatului Doru Trăilă. Q Magazine vă prezintă motivarea instanței și argumentele celor trei acuzați.
- Roman Gofman a devenit noul director al Mossad. Netanyahu: Ridică-te și strălucește!
- Prof. Mariana Badea revine cu „Bumerang de manele… lingvistice”
- Generalul Gheorghiță Vlad: Resping toate acuzațiile! Nu pot ignora faptul că afectarea imaginii conducerii instituției Statului Major al Apărării într-un asemenea moment produce efecte care depășesc persoana mea
- Sindicaliștii din TVR amenință cu greva generală. Adriana Săftoiu, acuzată că dorește eliminarea drepturilor angajaților
- Ștefan Avrămescu, AUR: Atâta vreme cât nu suntem parte a unui guvern, nu înţelegem de ce să-l votăm
În fața judecătorului de drepturi și libertăți, cei trei au evocat ca motive pentru obținerea libertății de mișcare de la chimioterapie, procedeu medical în tratarea cancerului (cazul generalului Dumitru Dumbravă), până la reputație și faptul că nu mai poate fi prezent la conferințe internaționale (cazul fostului director adjunct al SRI, Florian Coldea). Deloc impresionat, magistratul a respins cererea, a păstrat măsura controlului judiciar, apreciind „că în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală.”
În baza unui denunț făcut de omul de afaceri Cătălin Hideg, Florian Coldea, Dumitru Dumbravă și Doru Trăilă sunt acuzați de procurorii DNA că au format un grup infracțional organizat care „optimiza dosarele din justiție” lăsând impresia că pot interveni pe lângă judecători cu care aveau relații personale pentru obținerea unor pedepse diminuate sau chiar achitări. Cei trei, sub forma unor contracate de consultanță juridică a căror contravaloare a fost negociată de la 700.000 la 600.000 de euro, l-ar fi lăsat pe Cătălin Hideg, care avea pe rol un proces, să înțeleagă că poate obține atât ridicarea controlului judiciar, măsură care îl împiedica să se deplaseze în Emiratele Arabe Unite-unde avea afaceri-, cât și o condamnare cu suspendare.
Analizând acuzațiile care le sunt aduse, dar și apărările, judecătorul Andrei Buliga mai arată în motivarea deciziei sale: „Împrejurarea că sumele de bani au fost pretinse sub forma unui onorariu de avocat ce includea și contravaloarea unor servicii de consultanță, dar și faptul că sumele încasate sunt înregistrate în contabilitatea firmelor implicate, nu are aptitudinea de a certifica legitimitatea unor raporturi civile, ci reflectă un mod de operare utilizat pentru ascunderea folosului pretins ca obiect al infracțiunii de trafic de influență. Sub acest aspect, reținem că, aceste plăți nu au fost benevole, nu au reprezentat rezultatul negocierii unor servicii juridice, ci a unei cumpărări de influență, iar conform legii serviciile de asistență juridică nu pot fi prestate de persoane care nu au calitatea de avocat.
…Faptul că numitul Dumitru Dumbravă vorbește despre judecătorul de caz, despre relația dintre acesta și avocatul Doru Trăilă, afirmând în mod explicit că hotărârea pronunțată este rezultatul unui „compromis” și nu al unei deliberări pe bază de probe, un „compromis” în urma căruia s-a obținut maxim din ceea ce se putea obține, cu evidențierea faptului că judecătorul a creat o situație favorabilă firmei SC Sanimed International Impex SRL prin neblocarea conturilor societății și neinstituirea unor măsuri asiguratorii suplimentare, dovedesc că, la momentul încheierii contractelor de asistență juridică, numiții Dumbravă Dumitru și Trăilă Doru au promis martorului denunțător obținerea unor beneficii și i-au creat acestuia convingerea că au influență asupra judecătorului.
…Fără a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpații Coldea Florian, Dumbravă Dumitru, Trăilă Doru Florel, judecătorul de drepturi și libertăți arată că invocarea unei posibile influențe pe lângă magistrați aduce o severă atingere prestigiului justiției, contribuind în acest mod la scăderea încrederii populației în onestitatea actului de justiție, aspecte care întăresc gravitatea faptelor săvârșite.
Florian Coldea a explicat într-un Comunicat de presă, publicat de Q Magazine aici, că nu se face vinovat de nimic.
Redăm mai jos Motivarea instanței, cu precizarea că intertitlurile și sublinierile aparțin redacției.
Dosar nr. 4664/2/2024 (2450/2024), CURTEA DE APEL BUCUREŞTI – SECŢIA I PENALĂ
ÎNCHEIERE F/DL
Şedinţa din camera de consiliu din data de 06.08.2024
Curtea constituită din:
JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI: ANDREI BULIGA
GREFIER: GEORGE – DANIEL DUMITRU
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Naţională Anticorupţie este reprezentat prin procuror Popescu Irina.
Pe rol se află judecarea cauzei penale având ca obiect plângerea formulată de petenţii-inculpaţi Coldea Florian, Dumbravă Dumitru şi Trăilă Doru împotriva Ordonanţei emise la data de 15.07.2024 în dosarul penal nr. 52/1/P/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Naţională Anticorupţie.
La apelul nominal efectuat în şedinţa din camera de consiliu răspund:
• petentul-inculpat Coldea Florian, personal, aflat sub măsura controlului judiciar, asistat de apărătorul ales, avocat Şerban Alexandru, cu împuternicirea avocațială seria B, nr.6332603/17.07.2023, aflată la fila 23 din dosar,
• petentul-inculpat Dumbravă Dumitru, personal, aflat sub măsura măsurii controlului judiciar, asistat de apărătorul ales, avocat Şerban Alexandru, cu împuternicirea avocațială seria B, nr.6332603/17.07.2023, aflată la fila 23 din dosar.
• petentul-inculpat Trăilă Doru, personal, aflat sub măsura controlului judiciar, asistat de apărătorul ales, avocat Şerban Alexandru, cu împuternicirea avocațială seria B, nr.6332603/17.07.2023, aflată la fila 23 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nefiind ale chestiuni prealabile, judecătorul de drepturi şi libertăţi pune în discuție cererea de intervenție forțată formulată de Kovacs Denes, respectiv dacă se impune sau nu citarea acestuia în prezentul dosar.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, raportat la obiectul dedus judecății, apreciază că cererea formulată vădit inadmisibilă. Solicită să se constate că prin serviciul registratură s-a depus la dosar de către o terţă persoană, fără calitate în dosar, diverse înscrisuri, unele putând fi calificate drept plângeri, acestea putând fi înaintate autorităților judiciare competente dacă instanța va aprecia se impune.
Apărătorul ales al petenţilor – inculpaţi, având cuvântul, solicită respingerea cererii formulate, ca inadmisibilă, raportat la dispozițiile legale aplicabile privind procedura judecării cauzei ce face obiectul prezentului dosar.
Având în vedere dispozițiile art. 216, raportat la art. 2151 alin. 5 şi art. 213 alin. 2 C. proc. pen., din care rezultă fără putință de tăgadă că soluționarea plângerii împotriva ordonanței procurorului prin care s-a dispus prelungirea măsurii controlului judiciar pe cauțiune se soluționează doar cu citarea inculpaților, participarea procurorului, judecătorul de drepturi şi libertăţi respinge, ca inadmisibilă, prezenta cerere de intervenție și, pe cale de consecință, apreciază că nu se impune citarea numitului Kovacs Denes.
Sub aspectul înscrisurilor depuse la dosar, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată faptul că fără doar și poate acestea sunt câștigate cauzei, urmând a fi avute în vedere la pronunțarea soluției de pe fond. De asemenea, înscrisurile, mijloacele de probă încuviințate deja de completul anterior se vor însuși ca atare, acestea există şi sunt depuse la dosarul cauzei, urmând a fi avute în vedere la pronunțarea soluției, inclusiv înscrisul depus la dosar de către petentul – inculpat Dumbravă, de care s-a luat act, înscrisul fiind cu caracter confidențial, astfel cum s-a consemnat și în încheierea de ședință, regăsindu-se în dosarul distinct.
Apărătorul ales al petenţilor – inculpaţi, având cuvântul, arată că petentul-inculpat Coldea Florian doreşte să suplimenteze declaraţia dată anterior în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi procedează la audierea petentului – inculpat Coldea Florian, a cărui declaraţie a fost consemnată, semnată şi ataşată la dosarul cauzei.
La interpelarea judecătorului de drepturi şi libertăți, apărătorul ales al petenţilor – inculpaţi, sub aspectul probațiunii, nu are alte cereri de formulat sau alte cereri de probă pentru ceilalți doi inculpați, în afara înscrisurilor în circumstanțiere depuse la dosar la termenul anterior, care sprijină subsidiarul plângerilor.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, precizează că nu are cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de propus.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, judecătorul de drepturi și libertăți constată terminată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul în dezbateri.
CE A CERUT AVOCATUL CARE ÎI APĂRĂ PE COLDEA, DUMBRAVĂ ȘI TRĂILĂ
Av Alexandru Șerban Foto Luju
Apărătorul ales al petenţilor – inculpaţi, având cuvântul, precizează că va formula concluzii comune pentru toți cei trei inculpați, având în vedere că din modul cum sunt formulate acuzațiile, cea mai mare parte sau motivele principale de nelegalitate îi privesc în comun pe toți cei trei inculpați, iar situațiile particulare specifice fiecăruia se raportează mai degrabă la solicitarea subsidiară de ridicare a interdicției părăsirii României. Învederează că la termenul anterior a depus note scrise şi că la finalul pledoariei va depune un alt rând de note scrise, în completarea concluziilor de la acest termen. De asemenea, prezintă un exemplar al notelor scrise şi reprezentantului Ministerului Public.
Pe fonul cauzei, precizează că a solicitat prin prezenta plângere două capete de cerere.
Astfel, în principal, solicită desființarea ordonanțelor și revocarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune şi modificarea obligațiilor în sensul ridicării interdicției de a părăsi teritoriul României, în subsidiar.
Raportat la solicitarea principală, în opinia apărării, apreciază că măsura controlului judiciar pe cauțiune a fost dispusă și prelungită cu încălcarea dispozițiilor legale care reglementează această măsură preventivă. Din coroborarea dispozițiilor art. 216 alin. 1 C. proc. pen. şi art. 223 alin.1 şi 2 C. proc. pen., rezultă că măsura controlului judiciar pe cauțiune poate fi luată doar dacă sunt întrunite cumulativ mai multe condiții. Astfel, arată că prima condiție ar fi să existe probe care să confirme suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit fapta de care sunt acuzați. Pe lângă această primă condiție, în mod cumulativ, consideră că ar trebui ca cei trei inculpați sau vreunul dintre ei, pentru că măsura s-a instituit individual față de fiecare, să se afle în una din următoarele situații: a fugit ori s-a ascuns în scopul de a se sustrage de la urmărire penală, a încercat să influențeze sau să determine un alt participant, un martor sau expert la săvârșirea faptei ori să ascundă, distrugă sau să altereze probe, există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mișcare a acțiunii penale, vreunul dintre inculpați ar fi săvârșit sau s-ar fi pregătit să săvârșească o altă infracțiune. Învederează că ultima condiție ar fi ca inculpații să fi săvârșit o faptă penală pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 5 ani și să prezinte pericol concret pentru ordinea publică. În ceea ce privește prima condiție, arată că în cauză nu numai că nu există probe care să confirme suspiciunea rezonabilă a săvârșirii infracțiunilor, ci, din contră, au fost administrate chiar în timpul urmăririi penale mijloace de probă care înlătură o atare suspiciune.
Învederează că parchetul a dedus condiția existenței probelor necesare pentru control judiciar pe cauțiune în mod cvasiexclusiv din autodenunțul lui Hideg Robertino Cătălin, din înregistrări și declarații, fără a se observa însă că aceste declarații și înregistrări prezintă succesiv variante diferite ale acelorași evenimente, sunt oscilante și infirmate de înregistrarea unei convorbiri depusă de inculpatul Dumbravă Dumitru chiar cu ocazia declarației de suspect din seara zilei de 23 mai 2024.
Dumitru Dumbravă pleacă de la secția de poliție 11 unde a semnat controlul judiciar, în București, 3 iunie 2024. Inquam Photos / George Călin
Precizează că astfel, deși denunțătorul susține că cei trei inculpați ar fi pretins sau l-ar fi lăsat să înțeleagă că au influență asupra magistraților învestiți cu soluționarea dosarului său, înregistrarea depusă de inculpatul Dumbravă Dumitru dovedește exact contrariul. Precizează că întreaga convorbire se regăsește integral în volumul 5 al dosarului de urmărire penală între filele 2-28, iar extrasele relevante se regăsesc la filele 4,7,8,14 și 19. Învederează că inculpatul Dumbravă spune în convorbirile telefonice „vizavi de cum a spus, de plecat acolo, să vă mai aranjați businessurile și asta sunt proceduri, sunt reguli, sunt norme și există această posibilitate rară putem să o spunem, pentru că numai Dumnezeu știe când se va întâmpla”. În aceeași convorbire, dar ulterior, de asemenea, arată că inculpatul Dumbravă Dumitru spune „Eu știți ce văd ca idee? Nu vă poate nimeni și cu atât mai puțin să vă spun, da, adică o să fie în două săptămâni sau în 3 săptămâni sau într-o lună că o să plecați acolo, dar nu vă poate garanta nimeni sau, mă rog, eu nu pot să zic, peste o săptămână, două sau 3 poți să pleci sau data viitoare o să vă ridice, n-am cum să spun treaba asta, în primul rând că ar fi ilegal și doi ar fi și ilegal și imoral din partea mea să vă dau speranțe și să spun da, uite că eu am un control pe ceea ce…”.
Consideră că această înregistrare, depusă chiar în seara zilei de 23, face să nu existe condiția existenței probelor, întrucât, așa cum rezultă cu certitudine din cuprinsul convorbirii, niciodată nu s-a pretins sau s-a promis că s-ar influența vreun magistrat.
Pe de altă parte, solicită să se observe că în toate actele de acuzare inculpații sunt tratați ca o echipă şi că fiecare dintre aceștia a făcut anumite activități sau acțiuni prin intermediul celuilalt, astfel încât apreciază că această convorbire este acoperitoare pentru toți cei trei inculpați și infirmă teoria existenței unor probe pentru acest moment procesual şi nu pentru nivelul de probațiune necesar pentru o hotărâre judecătorească în fond.
În ce privește a doua condiție cumulativă, precizează că este limpede că niciunul dintre inculpați nu a fugit, nu s-a ascuns, nu a încercat să distrugă sau să altereze probe, să influențeze vreun martor și celelalte. Astfel, apreciază că în absența acestor situații prevăzute de situații normative prevăzute de textul de lege, ordonanțele de prelungire a controlului judiciar sunt nemotivate, întrucât niciuna dintre ipotezele factuale redate la art. 223 nu sunt nici măcar descrise în ordonanță și cu atât mai puțin probate.
De asemenea, întrucât cerințele impuse de măsura controlului pe cauțiune sunt cumulative, chiar și dacă s-ar aprecia că există un minim probatoriu necesar pentru acest moment procesual de instituire a unei măsuri preventive, apreciază că măsura tot nu este dispusă și prelungită în condiții de legalitate, întrucât nu este îndeplinită în mod cumulativ a doua condiție, și anume acele patru situații ipotetice prevăzute strict și limitativ de art. 223 C. proc. pen.
Totodată, învederează că justețea concluziilor și notelor formulate își au izvorul și într-o lucrare de doctrină recentă, și anume la Codul de Procedură Penală, la redactarea căruia a contribuit un colectiv de magistrați cu experiență solidă și reputație profesională consolidată, respectiv la comentariul pe articole publicat la editura C. H. Beck în anul 2015, iar aspectele relevante se găsesc la paginile 620 – 621 din Tratat, aceste aspecte fiind menționate în notele scrise.
În ce privește subsidiarul cererii, apreciază că, la acest moment procesual, judecătorul de drepturi și libertăți este îndrituit să asigure un just echilibru, pe de o parte, între imperativul bunei desfășurări a urmăririi penale și între respectarea drepturilor și libertăților consacrate și garantate de legea fundamentală, pe de altă parte. Astfel, întrucât primul deziderat este suficient îndeplinit prin interdicțiile impuse prin ordonanțele de prelungire a controlului, în principal, prin interdicția de a lua legătura cu alți participanți sau cu martorii din dosar, aspect câștigat cauzei, iar buna desfășurare a urmăririi penale este asigurată din start, precizează că, în schimb, faptul că inculpații au interdicția de a părăsi teritoriul țării creează un dezechilibru între imperativul bunei desfășurări a urmăririi penale și respectarea drepturilor și libertăților, respectiv libertatea de mișcare și dreptul la muncă.
Așa cum rezultă din înscrisurile depuse la termenul anterior, învederează că inculpatul Coldea Florian, în decursul anului 2023, a avut peste 30 de deplasări în străinătate, activitatea profesională a acestuia desfășurând-se preponderent în țări din Europa de Vest, unde participă frecvent la simpozioane și forumuri internaționale, în special pe domeniul de expertiză al acestuia, și anume securitatea. Învederează că un prim forum ar trebui să se desfășoare sau să confirme participarea pe 15 august 2024, fiind vorba de forumul de securitate desfășurat la Varșovia.
De asemenea, în ceea ce îl privește pe inculpatul Dumbravă, precizează că au fost depuse înscrisuri din care rezultă că este administratorul unei societății cu sediul în Olanda şi că bunul mers al businessului ar face necesară posibilitatea prezenței acestuia în acea țară pentru a se asigura activitatea curentă a societății.
Pentru aceste considerente, în principal, solicită desființarea ordonanțelor și revocarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune şi, în subsidiar, modificarea obligațiilor în sensul ridicării interdicției de a părăsi teritoriul României.
Pe de altă parte, învederează că la termenul anterior de judecată s-a ridicat problema continuității completului de judecată, iar la acest termen nu şi-a putut face o opinie în privința acestui aspect, observând doar o rezoluție pe încheierea anterioară la care nu a avut acces. Arată că s-a invocat un act normativ intern de organizare al instanțelor pe care nu îl are şi nu l-a putut accesa în timpul scurt.
CE-A VRUT ACUZAREA
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, precizează că concluziile vor fi succinte, vor viza întâi motivele de contestație punctuale invocate de inculpatul Coldea Florian şi ulterior pentru ceilalți inculpați, care, într-o mare măsură, sunt comune cu ale inculpatului Coldea.
Astfel, solicită să se observe că s-a configurat o apărare centrată pe legături, fără semnificație, cu inculpatul Trăilă Doru și o întâlnire absolut întâmplătoare și de foarte scurtă durată cu denunțătorul Hideg, acesta fiind felul în care a debutat prima declarație în fața judecătorului de drepturi și libertăți, precizare care s-a făcut din nou aici în sală. Cu toate acestea, remarcă împrejurarea că din chiar modul cum a fost concepută executarea întregului ansamblu de fapte, ceea ce se urmărea nu era numai o aparență de legalitate a activităților desfășurate, ci și o discreție absolută a legăturilor dintre inculpați și firmele acestora.
De asemenea, solicită să se observe că la fila 5 din cuprinsul motivelor de contestație se acreditează ideea existenței unei înregistrări care ar fi fost trecută cu vederea în mod neloial de procurorul de caz și din a cărei analiză ar fi putut rezulta în mod cert nevinovăția inculpatului Coldea, și anume o discuție între denunțător și Tocaci Dan, pe care procurorul de caz ar fi ales să o treacă cu vederea, deși reprezenta în mod cert o probă de nevinovăție. În mod evident, în virtutea principiilor enunțate de a lungul timpului de Codul de procedură penală în vigoare, dar și de cel care ieșit din vigoare, învederează că organele de urmărire penală au obligația de a administra probe și în favoarea inculpatului, obligate fiind să respecte principiul aflării adevărului. Cu toate acestea, solicită să se urmărească până la capăt aserțiunile din cuprinsul celui de al 3-lea paragraf şi să se observe că ceea ce i se impută organului de urmărire este că nu a dat eficiență unei pretinse înregistrări care ar arăta că nu s-a promis ceva, că nu a existat o înțelegere și că nu a existat o influență. În combaterea acestui raționament logico – juridic, pe care îl apreciază ca fiind absolut deficitar, amintește că nu este admisibilă proba în ceea ce privește faptele negative sau pozitive nedeterminate, iar în acest caz particular, afirmația că procurorul nu a administrat o pretinsă probă, că nu s-a primit ceva, că nu s-a promis ceva, înseamnă că se reproșează procurorului că nu a aprobat un fapt negativ. Învederează că până la acest moment organele de anchetă și-au îndeplinit obligația de a proba, că s-a promis un deznodământ bun pentru situația juridică a denunțătorului Hideg, că s-a acreditat ideea unei influențe a inculpaților în justiție de către aceștia, de către unii mai subtil și mai voalat, de către unii mai direct, că nu a existat niciodată o respingere și o dezmințire clară a influenței din justiție.
În acest sens, punctează faptul că jurisprudența recentă și absența unei dezmințiri ferme a influenței echivalează cu traficul de influență atunci când din materialul probator administrat într-o cauză există alte indicii și probe că cineva s-a prevalat de o astfel de influență.
De asemenea, consecutiv acestei piedici de ordin logico- juridic, arată că procurorul nici nu mai era obligat să analizeze aptitudinea acelei înregistrări de a lămuri cauza sub vreun aspect și mai ales că o evaluare a materialului probator și în calitatea sa de unic titular al acțiunii penale, organul de urmărire nu a depășit niciun moment limitele loialității în administrarea probelor.
De asemenea, cu privire la eroarea materială privind data ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale invocate în cuprinsul motivelor scrise, învederează că s-a depus la dosarul cauzei un proces – verbal de îndreptare a erorii materiale, subliniind că la momentul la care s-a dispus punerea în mișcare inculpatul era asistat de avocat.
Cu privire la motivarea parchetului pentru toate cele trei ordonanțe de luare a măsurii controlului judiciar și ulterior de prelungire, precizează că jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, cât și jurisprudența internă, cristalizată ulterior, sunt în sensul în care obligația organului de urmărire este de a motiva satisfăcător, dar nu neapărat exhaustiv și nu redundant, precum și a instanței, când este sesizată cu luarea unei măsuri preventive.
Examinând ordonanțele criticate, se observă că acestea evocă atât faptele imputate, cât și mijloacele de probă și necesitatea prelungirii măsurii. Chiar dacă la finalul ordonanței este reluat textul de lege, pe care se întemeiază demersul procurorului de a prelungi măsura preventivă, învederează că întreaga ordonanță reprezintă o expunere de motive conturate prin expunerea situației de fapt, probele din care rezultă faptele imputate, activitățile investigate desfășurate, prefigurarea unor noi activități pe care procurorul nici nu era obligat să le evoce dat fiind principiul nepublicității urmăririi penale.
Mihaela Iorga Moraru, procurorul de caz Inquam Photos / George Calin
Cu privire la absența pericolului pentru societate punctată în motivele de contestație, precizează că, în mod evident, procurorul are obligația de a evoca justificări concrete aplicate la faptă, dar nu se poate face abstracție de faptele în sine.
Învederează că pericolul unui inculpat se raportează totuși și la fapta care face obiectul cercetării, sens în care solicită să se observe că sunt fapte cu limite de pedeapsă destul de mari, mai ales infracțiunea de grup infracțional organizat, că eșafodajul infracțional a fost unul complicat, menit încă de la momentul conceperii să asigure fie absența răspunderii penale, fie amânarea acesteia pe o perioadă lungă de timp.
În prezenta cauză, arată că pericolul rezidă în special din împrejurarea că în sarcina inculpaților, Ministerul Public a reținut existența unor foarte bune mecanisme de a disimula faptele și de a le oferi o aparență legală prin contracte de consultanță şi plăți, care nu au avut la bază activități care, în mod real, să se subsumeze acestui tip de contract, precum și pretinderea existenței unei influențe în sistemul judiciar, care a existat cândva în virtutea funcției funcțiilor deținute de inculpați și continuă să existe și după încetarea funcțiilor în virtutea prelungirii după momentul pensionării, ca urmare a construirii unei rețele de relații pe care inculpații Florian Coldea și Dumitru Dumbravă le-au cultivat și întreținut ulterior.
Totodată, punctează și riscul de fugă tot în accepțiunea Curții Europene, care se raportează la persoana inculpatului, veniturile, legăturile pe care le are cu o țară sau alta, frecvența deplasărilor, precum, fără a constitui un motiv suficient, dar este important, la pedepsele pe care le-ar risca un inculpat în dreptul intern prin raportare la faptele care îi sunt imputate.
În consecință, pentru buna desfășurare a procesului penal, apreciază că măsura controlului judiciar a fost prelungită în mod legal și temeinic cu privire la toți inculpații și se impune respingerea contestațiilor.
Cu privire la suspiciunea rezonabilă, apreciază că se menține și la momentul depunerii prezentelor plângeri.
Referitor la inculpatul Florian Coldea, învederează că, într-adevăr, așa cum s-a arătat la primul termen, s-au depus bilete de avion care atestă diverse plecări și invitații la diverse evenimente, însă, ce nu s-a dovedit, a fost participarea concretă la toate aceste evenimente. Învederează că nu contestă că măsura controlului judiciar ca orice altă măsură preventivă este o măsură intruzivă în dreptul la libertatea de mișcare și poate apărea și ca fiind o intruziune în dreptul la muncă.
Raportat la circumstanțele concrete ale speței, solicită să se observe că, până la acest moment, măsura este proporțională și necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, motiv pentru care apreciază că se impune respingerea contestațiilor formulate.
Cu privire la criticile primelor ordonanțe prin care s-a instituit controlul, arată că, la acest moment, motivele de contestație care ar fi fost formulate la acel moment, dar care nu au fost formulate și nu a existat o contestație, apreciază că o parte din acestea nici nu ar putea fi avute în vedere pentru că acele ordonanțe de control ar fi trebuit contestate la acel moment. În cazul în care se acceptă că prin iradiere și reînnoire măsura de prelungire a controlului ar fi afectată de motivele ce ar fi existat la momentul emiterii ordonanțelor, precizează că și pe acestea le consideră legale și temeinice.
Apărătorul ales al petenţilor – inculpaţi, având cuvântul, cu privire la raționamentul reprezentantului Ministerului Public cu iradierea, apreciază că din economia textelor care reglementează controlul judiciar pe cauțiune și cu trimitere la control judiciar tipic, trebuie să se mențină temeiurile și cu ocazia prelungirii, acestea fiind comune.
Precizează că s-a arătat, pe măsură ce s-a avansat cu urmărirea penală, că unele probe sau condiția existenței faptelor a fost chiar infirmată de-a dreptul.
Pe de altă parte, cu privire la susținerea reprezentantului Ministerului Public că urmărirea penală este o fază nepublică a procesului penal, iar parchetul nu ar fi obligat să motiveze și să arate în motivarea prelungirii controlului judiciar, învederează că și această ședință este nepublică și cu toții avem obligația păstrării secretului profesional. Astfel, dacă nu se invocă și nu se arătă ce acte de urmărire penală și investigații urmează să fie făcute în timpul urmăririi penale, consideră că instanța este pusă în situația de a nu putea cenzura în niciun fel oportunitatea și necesitatea instituirii sau prelungirii, după caz, a controlul judiciar.
COLDEA, ÎNTRE STATUL DE DREPT PE CARE L-A APĂRAT ȘI STATUL PARALEL PE CARE L-AR FI CREAT
Florian Coldea părăsind sediul DNA în noapte în care a fost pus sub acuzare Foto Octav Ganea, Inquam
Petentul-inculpat Coldea Florian, având ultimul cuvânt, constată o întrepătrundere a două perspective în acest dosar, şi anume prima perspectivă a statului de drept pe care l-a servit și l-a apărat, în care crede și că se află în faţa instanţei ca reprezentant al unei instituții fundamentale a statului de drept, care administrează probe și vorbește despre fapte, iar a doua perspectivă a statului paralel în care nu crede, pe care a desființat-o categoric, în niciun caz așa aluziv, care, în schimb, având ultimul cuvânt, este susținută agresiv și cointeresat, așa cum a susținut și public şi care analizează doar percepții, profund subiective și știri senzaționale.
Arată că, practic, prin evocarea ca o certitudine cu valență axiomatică, nici nu mai trebuie să demonstreze, că așa spune mass-media, a unor lucruri, că se folosește de aceste alegații, de aceste denigrări, să comită, fiind o profundă jignire, dincolo de absolut orice. Învederează că suportă acest lucru de peste 15 ani, să i se spună că se foloseşte de el, considerând-o ca fiind o inadvertență.
Mai arată că este absolvent de psihosociologie, că a condus operațiunile Serviciului Român de Informații atâția ani și a răspuns de amenințări hibride, de dezinformări și de minciuni.
Mai arată că predă studenților astăzi la conferințe internaționale care sunt publice, în care arată cum în lumea post adevăr și în societatea post adevăr în care trăim, adevărul și realitatea este înlocuită de știri senzaționale şi de neadevăruri promovate intens, care generează și întrețin percepții false, pe care noi le invocăm ca fiind axiomatice, adevărate.
Astfel, precizează că nu dorește să repete ce a spus media, de la faptul că oricine are o altă părere împotriva a ceea ce se întâmplă împotriva sa, a domnului Mitică, care suntem desemnați ca chintesența statului paralel, fiind practic linșat.
În esență, consideră că i-a fost afectat dreptul sacrosanct la apărare, în care crede, prin tot ce s-a întâmplat, precum și accesul și tergiversarea nejustificată la un dosar, prin faptul că i-a fost afectat dreptul la viață privată, fiind dat public.
Contrar susținerilor reprezentantului Ministerului Public, care susține că nu ar trebui să fie în faza publică, precizează că totul este public, citește totul din presă, ce urmează să se întâmple. Precizează că vede, practic, în dosar, cu titlu de metaforă, „un martor cu identitate protejată”, percepția, care este folosită cu valență de adevăr. Precizează că îi afectează dreptul la viața privată, dându-se în integralitate ordonanța de control judiciar.
Mai arată că a fost afectată securitatea sa și a familiei sale, securitate care o are instituită în sistem datorită funcției pe care a avut-o. Totuși, arată că a luptat cu teroriștii, cu spioni şi nu crede că trebuie să fie afectată viața familiei.
Precizează că a învățat că pentru a trăi trebuie să muncească, sens în care i-a fost afectat dreptul la muncă. Precizează că a renunțat la Academia Națională de Informații, la patru universități cu renume din România, la plecări în străinătate, la o serie de conferințe din care face parte şi că a pierdut contracte sensibile cu guverne, dar nu s-a gândit nimeni.
Mai învederează că pentru a munci trebuie să te miști, iar acestora le-a fost îngrădit dreptul la mișcare. Arată că aceștia caută muncă în exterior, unde activitatea le este apreciată, că pierd toți clienții, fiind linșați mediatic şi sunt întrebaţi cine sunt şi așa mai departe. Precizează că acestea le-a trăit personal, cu probe, nu sunt percepții.
Învederează că ideea cea mai sfântă a unui militar, că fuge din fața responsabilității, este una falsă, profund jignitoare la adresa din mintea lor, că militarul fuge de responsabilitate. Învederează că pleacă, muncesc şi revin, fiind responsabili pentru ceea ce fac.
DUMITRU DUMBRAVĂ A CERUT LIBERTATE DE MIȘCARE PENTRU A PUTEA FACE CHIMIOTERAPIE
Dumitru Dumbravă sosește la secția de poliție 11 pentru a semna controlul judiciar, în București, 3 iunie 2024. Inquam Photos / George Călin
Petentul-inculpat Dumbravă Dumitru, având ultimul cuvânt, precizează că nu intenționa să ia neapărat cuvântul şi că este întru totul de acord cu ceea ce a spus coinculpat Florian Coldea.
În completare, precizează că are de adăugat doar câteva elemente vizavi de acea înregistrare depusă de acesta la dosar și pe care se aștepta să o regăsească în ordonanța care a fost făcută publică în noaptea zilei de 23 – 24 mai împreună, așa cum s-a spus aici cu datele sale personale, inclusiv cu codul numeric personal. Învederează că în acea înregistrare, care nu a apărut în ordonanță, dincolo de faptul că de 5, 6 ori respinge ideea că ar avea vreo influență, că ar putea să facă ceva sau că are o baghetă magică prin care ar putea să influențeze vreun complet de judecată ca să ia o decizie favorabilă domnului Hideg Cătălin, face referire, aceasta fiind a doua discuție pe care a avut-o cu domnul Cătălin, în două rânduri, la prima discuție pe care a avut-o cu domnul Cătălin Hideg înainte de a recomanda să îl trimită la domnul avocat Trăilă în care a crezut cu claritate că i-a spus exact același lucru, că pentru solicitările acestuia și pentru îmbunătățirea situației juridice pe care o considera, la acel moment, și pe care o consideră și la acest moment destul de gravă, în eventualitatea în care nu o să apeleze la acel celebru art. 19, sunt proceduri, sunt reguli și sunt avocați buni care pot să-i susțină cauza și să îi îmbunătățească situația juridică.
Referitor la motivele pentru care a solicitat să se ridice partea din imperativele controlului judiciar, învederează că sunt două rațiuni, una din acestea este legată, de care nu ar vrea să se facă caz și nu ar vrea să se audă în exterior, pentru că sunt rude apropiate, inclusiv părinții săi care nu știu care este situația sa, precum şi faptul că nu ar vrea să aibă surpriza să regăsească iarăși, cum ar fi în spațiul public, diverse lucruri legate de starea sa de sănătate.
Învederează că este bine, stă bine cu gândirea, cu mintea, şi că merge înainte, având şi convingerea că instanțele, organele statului vor ajunge la o concluzie favorabilă în această speță, care speră să nu dureze 10 ani ca în cazul Dreyfus, pentru că nu știe dacă avem, în aceste timpuri, atâta răbdare.
Revenind, precizează că sunt două motive, unul este legat de starea sa de sănătate, iar la acest moment este într-o situație nu foarte bună, perspectivele nu sunt foarte bune. Precizează că echipa medicală care se ocupă de acesta are corespondență cu două centre medicale, care, din nefericire, unul este în Tel Aviv, în spațiul non-UE, iar celălalt, din fericire, în Strasbourg, pe teritoriul Uniunii Europene, unde ar urma ca, în perioada următoare, să se deplaseze pentru diverse valori și pentru a se lua niște decizii legate de starea sa de sănătate.
Cu privire la imperativele controlului judiciar, învederează că într-o lună de zile va fi nevoit ca 10 – 12 zile să facă chimioterapie, cu o anumită cadență de care nu are cum să scape, adică la două săptămâni, la 3 săptămâni, în funcție de parametrii fiziologici. Astfel, precizează că nu ar avea nici să vrea să fugă, nu ar putea să fugă din țară sau să rămână în altă parte în afara relaționări strânse cu echipa de medicii care s-au ocupat de acesta.
Al doilea aspect, pentru că s-a vorbit despre dreptul la muncă, învederează că tot acest coșmar pe care îl trăiește și cu care încă nu este obișnuit mental să îl accepte, adică s-a prăvălit așa dintr-o dată, de unde era extrem de liniștit, în 23 mai, și avea convingerea că se va face o investigație in rem, se va ajunge la niște concluzii și se va lămuri lumea cu privire la cine este domnul Cătălin Hideg şi cine sunt şi ce au făcut ei.
Învederează că după ce a explodat acest scandal public, întreținut de nişte televiziuni prietene, efectul distructiv asupra activității sale şi a firmei sale a fost unul dramatic, așa cum a subliniat și antevorbitorul său.
Învederează că afacerile au fost profund afectate, partenerii au început să pună întrebări, parteneri care îi cunoșteau, unii dintre ei au plecat, alții au continuat activitatea. Precizează că în perioada aceasta și ca mod de distragere a atenției de la problemele principale, dar și pentru a reabilita ceea ce trebuie reabilitat prin ritm de muncă, va trebui un efort suplimentar în așa fel încât să țină lucrurile pe linia de plutire și să ducă angajamentele luate la bun sfârșit, în raport cu niște parteneri externi.
Precizează că nu știe dacă va fi în stare sau dacă va trebui să plece. Mai mult, e o chestiune de principiu, să poată călători dacă se impune și să le poată spune partenerilor săi că da, mâine sau poimâine poate să fie la Tholen, la unul din sediile partenerilor săi din Olanda, pentru a lua niște decizii legate de investițiile din România.
În final, arată că s-a creat în mod fals în mass-media, arondată de documentele Direcției Naționale Anticorupție, că principala sa activitate, cu grupul infracțional organizat din care face parte, ar fi această traficare de influență și acest mod de a tranzacționa dosare, de a optimiza dosare.
Arată că s-a inventat deja această sintagmă, care alături de câmpul tactic, o să fie probabil legată, într-un fel, mulți ani de zile, de persoana sa, cu optimizarea juridică a dosarelor, ceea ce, în esență, este specificic oricărui avocat de pe planetă, care cu asta se ocupă, cu optimizarea situației juridice a clienților.
Astfel, învederează că această presiune mediatică asupra sa îi afectează relațiile personale, relațiile în moduri pe care nu și le poate imagina o persoană, cum ar fi, de exemplu, viața personală a copilului său, care a fost ținut departe de activitatea sa profesională, pe care nu a cunoscut-o vreodfată, până când a terminat clasa a VIII-a, când a aflat cu ce se ocupă, ce face, din presă, că în casă televizoarele nu au fost ținute pe știri și l-a ținut într-o bulă, însă, dintr-o dată, pentru că are o vârstă la care poate să caute pe internet, nu a mai putut să îl protejeze. Mai arată că acesta a avut în acest an examenul de capacitate şi a făcut niște eforturi disperate în această perioadă pentru a-l consilia personal psihologic și a-i explica niște lucruri, că nu este chiar un demon, așa cum a titrat presa. Învederează că i-a reușit această comunicare cu el și a trecut cu bine examenul de capacitate.
AVOCATUL TRĂILĂ ARATĂ CĂ 10% DIN MAGISTRAȚI I-AU FOST STUDENȚI
Avocatul Doru Trăilă Foto Octav Ganea, Inquam
Petentul-inculpat Trăilă Doru, având ultimul cuvânt, în primul rând, arată că este de acord cu tot ce a susținut apărătorul său privind aspectele de procedură categoric.
În plus, în primul rând, învederează că primul lucru care i se impută direct este acela că i-ar fi indus domnului Hideg, denunțătorul din dosar, ideea că are şi acesta o influență directă în actul de justiție, întrucât judecătorul de la fond i-a fost student. Învederează că predă din anul 2000, că în fiecare an, de când a început să lucreze în facultate, îi trec cel puțin două din trei serii, că este și tutore la ID de cel puțin 10 ani.
Astfel, precizează că cel puțin 400 de studenți ai facultății de drept de la stat trec pe la acesta. Arată că predă civil – contracte, succesiuni, proprietate intelectuală şi că la una dintre acestea, sigur, trec pe la el și că 10 % dacă intră în magistratură, înseamnă 40 de magistrați, judecători, procurori, care i-au fost studenți, precum şi grefieri, notari și executori, de toate. Arată că lunile trecute s-a trezit cu o grefieră, de la Curtea de Apel Bucureşti, de la o secție civilă şi i-a spus că i-a fost profesor şi a recunoscut-o. Învederează că acesta are o problemă, nu ține minte numele şi figura deodată, plus că fizionomia se modifică în timp. Arată că acest lucru s-a întâmplat şi aici în dosar.
Arată că cu domnul Hideg crede că s-a întâlnit prima dată prin august 2023, când avea deja încheieri de cameră preliminară, cu numele judecătorului. Arată că s-a uitat, nu i-a sărit nimic în ochi şi nu i-a zis nimic, de niciun fel, că nu i-a sunat cunoscut numele judecătorului respectiv. Ulterior, la 13 noiembrie, la primul termen, la tribunal, învederează că nu a fost acesta, ci un coleg.
Arată că la 27 noiembrie a intrat în sală și când l-a văzut pe judecător i s-a lipit numele de figură, dar nu a zis nimic, a ieșit din sală și i-a spus „am încredere, judecătorul ăsta mi-a fost student, este un băiat super deștept, are încredere, ştie carte, deşi penalist” și atât. Învederează că acesta episod a fost la 27 noiembrie, la ieșirea din sală, iar discuția a avut-o cu dânsul în august, negocierea contractului a fost purtată în august, a dispărut vreo două luni de zile, s-a întors prin septembrie – octombrie, a semnat contractul în octombrie și cu firma în noiembrie că a cerut dânsul să fie și firma client. Precizează că se terminase orice chestiuni de discuții pe tema asta.
Învederează că dacă ar fi fost să-i promită ceva, nu trebuia să se prindă înainte, adică cumva să îi spună „vedeți, studentul meu o să facă minuni pentru că o să mă duc și îi spun să se dea peste cap, să facă un lucru”, dar a aflat abia după toate aceste momente şi dânsul știe lucrul acesta. Solicită să se analizeze denunțul domnului Hideg, acela de trei pagini, primul, unde spune „ulterior, domnul Trăilă mi-a spus că”, ceea ce este adevărat, că în 27 noiembrie i-a spus că studentul acela i-a fost student și că e judecător la tribunal. Precizează că aceasta este toată prima poveste.
Astfel, învederează că nu vede relevanța penală pentru că, orice ar fi un trafic de influență, dacă voia să-l facă, trebuia să îl facă înainte de a semna contractul, ca să-l convingă, să aibă ceva asupra lui, să îi spună „da, domnule, uite, semnează cu mine pentru că eu cunosc oameni”, dar nu s-a întâmplat asta.
În al doilea rând, învederează că se reține că nu a negat şi că reprezentantul Ministerului Public susţine că în situații de trafic de influență nu numai să nu dai de înțeles, dar să negi categoric, dar aceasta se întâmplă când te prinzi. Cu privire la acest aspect, învederează că o să rezulte din probe și din administrarea de probe suplimentare. În acest sens, precizează că există o înregistrare din 18 martie cu acesta la telefon şi cu domnul Hideg, dar este jumătate din aceasta, aspect pe care i l-a adus la cunoștință reprezentantului Ministerului Public că lipsește prima jumătate de înregistrare şi i s-a promis că face expertiză, dar nu s-a dispus încă.
Precizează că speră să se facă şi o să vadă toată lumea că, așa cum spuneau antevorbitorii săi, citeşte din ziar ce o să i se întâmple, nemaifiind vorba de nepublic, ci totul este public.
Învederează că ordonanța aceea celebră a citit-o din presă şi reprezentantul Ministerului Public a refuzat să îi comunice un exemplar al ordonanţei, spunându-i că nu este publică și nu îi dă acum acces, dar a doua zi a citit-o.
Arată că i-a spus reprezentantului Ministerului Public că speră să se facă expertiză, că speră să rezulte că este și cealaltă jumătatea a înregistrării, în care dându-şi seama că domnul Hideg „crede în Moș Crăciun și că semănă cu Moș Crăciun”, că de fapt, aceasta este ceea ce îl acuză domnul Hideg că seamănă cu personaje fantastice, i-a spus „stați un pic, v-am promis eu vreodată ceva?”, iar acesta i-a spus „nu, domnule avocat, nu mi-ați spus niciodată nimic”, dar a tăiat înregistrarea. Solicită analizarea acelor telefoane că sunt niște telefoane descărcate de parchet și transcrise înregistrările, sunt 22 de fișiere ale unui număr de cel mult șapte întâlniri înregistrate. Învederează că domnul Hideg le-a mutat dintr-un telefon în altul prin whatsapp, editându-le, unul fiind mare, altul mai mic, unul are mai puțini mega, ceea ce rezultă din document. Mai arată că și fișierul despre care a făcut vorbire, din 18 martie 2024, este tăiat la jumătate de domnul Hideg, bănuiesc sau de aceia care îl consultă acum sau îi dau optimizări pentru că este optimizat maxim.
Ulterior, în al treilea rând, învederează că se dă soluția de fond, se declară, imediat în termen, apel nemotivat pentru că abia venise hotărârea. Precizează că aşa cum rezultă de pe portal, se vede clar că s-a declarat de două ori pentru a fi siguri că se înregistrează şi vine domnul Hideg la acesta în birou, care înregistra, aspect pe care l-a realizat după tot ce s-a întâmplat. Învederează că s-au întâlnit la acesta în birou unde lucrează, pentru că bordul era ocupat de cineva.
Astfel, arată că domnul Hideg vine la acesta în birou și pe mutește deschide o poşeţică/agenduţă, scoate din aceasta un post-it galben (episod pe care i l-a relatat doamnei procuror), îi arată așa cu degetul, fără să scoată un cuvânt, neînțelegând ce vrea, şi-a dat ochelarii jos fiind și miop pentru că trebuie să dea ochelarii jos ca să citească, se uită şi vede că erau două nume de doamne judecător, scrise de domnul Hideg de mână, pentru că i-a recunoscut scrisul de mână din declarațiile pe care le-a dat la parchet, era același scris cu creion pe un post-it galben.
Învederează că l-a întrebat pe domnul Hideg ce este cu cele două nume, acesta făcea semne, nu vorbea pentru că știa că înregistrează, a spus ceva de genul „la apel”, înregistrare pe care nu a dat-o la dosar, probabil pentru că nu i-a plăcut ce s-a auzit.
Învederează că l-a întrebat pe domnul Hideg ce să facă cu numele, acesta i-a răspuns „păi, știți că ele…”, iar acesta i-a spus „nu mă interesează, pentru că eu ți-am propus, ca avocat, 3 chestii: 1.circumstanțe personale, mi-a adus două bibliorafturi, deci circumstanțe personale care sunt opționale, o să-ți dea o reducere, dacă reține instanța, 2. procedura simplificată obligatoriu 1/3 reducere de pedeapsă și 3. plata prejudiciului integral 1/3 din pedeapsa”.
Învederează că i-a spus aceste lucruri, neavând relevanță cine este acolo. Precizează că îl frapează chestiunea, pe care i-a spus-o şi reprezentantului Ministerului Public, şi anume că pe raționamentul din dosar de până la acest moment, acesta era acela care vindea influența, cum se poate explica cum vine cumpărătorul de influență la acesta și îi spune înainte ca acesta să știe cine e judecătoarea din apel, ceea ce este absurd. Astfel, învederează că acest lucru înseamnă că, de fapt, domnul Hideg niciodată n-a cumpărat de la acesta influență și de la nimeni din acest dosar, domnul Hideg însuși având, fără a cunoaște de unde, acces la acele informații, pe care i le dădea și acestuia.
Precizează că este lipsit de logică, de ce i-ar fi plătit lui ceva ca influență, dacă domnul Hideg obținuse informații care lui i se păreau relevante, iar acestuia nu, pentru că indiferent cine stă pe scaunul de judecător, dacă merge cu cele două obligatorii se dă jos 2/3 din pedeapsă, ceea ce i-a spus din prima zi.
Precizează că i-a spus domnului Hideg că „luptăm, contestăm tot, ne judecăm 5 ani de zile, dar sunt la 10 ani cu executare sau recunoașteți, plătiți prejudiciu și vezi luat 1/3 şi 1/3, a calculat 2 ani și 4 luni şi iese până în 3 ani”, iar domnul Hideg a spus „păi, mergem pe procedura asta”, după ce semnase contractul și după ce l-a trimis acasă, i-a spus să nu ia decizia acum, ci „veniți înapoi, vă gândiți, dormiţi, ne vedem după o săptămână”.
Cătălin Hideg face declarații de presă la sosirea la sediul DNA, în București, 29 mai 2024. Inquam Photos / Octav Ganea
Învederează că domnul Hideg, când a venit la acesta ca avocat, trecuse prin patru firme de avocatură, din care trei au lucrat împreună o perioadă şi cu care s-a dus la parchet și a făcut cerere de acord de recunoaștere, respinsă de parchet pentru că domnul Hideg voia suspendarea executării și parchetul a spus nu, vrem cu executare și atunci și-a retras cererea, care este la dosar.
Mai arată că, fără a putea explica cum, domnul Hideg a făcut acord de recunoaștere și parchetul l-a acceptat, fiind martor în dosarul respectiv, iar la acest moment domnul Hideg vine la televizor şi spune că nu a făcut fapta, având în vedere că a făcut cerere de acord de recunoaștere, respinsă de parchet și ulterior a semnat în deplină cunoștință de cauză cererea de procedură simplificată, cunoscând care este efectul legal.
Învederează că reprezentantul Ministerului Public a făcut o mică pauză când i-a povestit cu bilețelul, că poate ştia de la inculpatul Dumbravă, dar nu este aşa pentru l-a rugat pe acesta să îi spună inculpatului Dumbravă cine este în complet, dar de ce să îi spună pentru că nu îl interesează şi nu îi interesează. Arată că acesta este domnul Hideg, o să se rezolve la un moment dat şi o să se lămurească toate aceste chestiuni.
Reiterează că nu i-a vândut niciodată nicio speranță, faptul că domnul Hideg și-a dat seama ulterior rezultă chiar din diferențele substanțiale de declarații pe care le dă în timp, în funcție de cine îl consilia, urmând a se observa că denunțul din 12 aprilie sună într-un fel, suplimentul are alte nuanțe, declarația numărul unu alte nuanțe. Mai arată că domnul Hideg a făcut o declarație olografă, care, după ce a fost transcrisă la calculator, are de trei ori mai multe cuvinte pe care nu le-a spus, dar aceasta este altă poveste. Precizează că o să se vadă în timp că domnul Hideg și-a dat seama că dacă schimbă povestea și o face din ce în ce mai fantastică, în mod evident va obține un rezultat și bănuiește că este evident pentru toată lumea ce urmărește domnul Hideg ca martor denunțător.
În esență, arată că nu i-a dat niciodată vreo speranță, nu i-a vândut speranțe, ci dimpotrivă soluții legale, în al doilea rând, chiar și povestea cu studentul este ulterioară unei eventuale consumări și în al treilea rând, domnul Hideg venea la acela căruia îi vânduse influență să îi vândă informații din dosar, adică să i le dea acestuia înapoi, ceea ce este absurd. Învederează că în martie domnul Hideg încă nu se gândise că a cumpărat influență de la acesta, ci în aprilie sau ulterior acelui moment.
Dezbaterile declarându-se închise, reţinând cauza în pronunţare, spre soluţionare,
JUDECĂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI,
Deliberând asupra plângerii de faţă, din actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Ordonanţele de prelungire a măsurii controlului judiciar pe cauţiune din data de 15.07.2024, în dosarul penal nr. 52/1/P/2024, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a corupției, procurorul de caz a dispus următoarele:
I. 1. Prelungirea măsurii controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpatul Coldea Florian, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, pe o durată de 60 de zile, începând cu data 22.07.2024, ora 02,40 și până la data de 19.09.2024, ora 02,40.
2. Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Coldea Florian trebuie să respecte următoarele obligaţii:
a). să se prezinte la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupției şi la Poliția or. Voluntari ori de câte ori este chemat;
b). să informeze de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupției şi Poliția or. Voluntari cu privire la schimbarea locuinţei;
c). să se prezinte la Poliția or. Voluntari, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.
d). să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului competent;
e). să nu se apropie de ceilalţi inculpaţi/alţi participanţi la comiterea infracţiunii (Trăilă Doru Florel, Dumbravă Dumitru, Tocaci Dan Victor ) și de martorii din dosar (Hideg Robertino – Cătălin, Neidoni Bogdan, Yan Wang, Cocoru Dumitru, Filip Robert Dorin, Adamescu Bogdan Alexander) precum, şi de alte persoane a căror implicare va rezulta din cercetări şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale.
Inculpatului Coldea Florian i s-a atras atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
3. Supravegherea respectării de către inculpatul Coldea Florian a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar va fi realizată de IPJ Ilfov – Poliția or. Voluntari.
4. Copia ordonanţei s-a comunicat inculpatului Coldea Florian, precum şi următoarelor instituţii: IPJ Ilfov – Poliția or. Voluntari, Serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor – Sector 1, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Române, Inspectoratul General al Poliției Române, Direcția Generală de Pașapoarte, în vederea asigurării respectării de către inculpat a obligaţiei ce îi revine şi pentru darea inculpatului în consemn la punctele de trecere a frontierei.
II. 1. Prelungirea măsurii controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpatul Dumbravă Dumitru (cetăţenia română, profesia – jurist, studii superioare, cu domiciliul în mun. București), pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, pe o durată de 60 de zile, începând cu data 22.07.2024, ora 01,50 și până la data de 19.09.2024, ora 01,50.
2. Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Dumbravă Dumitru trebuie să respecte următoarele obligaţii:
a). să se prezinte la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupției şi la Secţia 11 Poliţie Bucureşti ori de câte ori este chemat;
b). să informeze de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupției şi Secţia 11 Poliţie Bucureşti cu privire la schimbarea locuinţei;
c). să se prezinte la Secţia 11 Poliţie Bucureşti, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.
d). să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului competent;
e). să nu se apropie de ceilalţi inculpaţi/alţi participanţi la comiterea infracţiunii (Coldea Florian – Tocaci Dan Victor, Trăilă Doru Florel) și de martorii din dosar (Hideg Robertino – Cătălin, Neidoni Bogdan, Yan Wang, Cocoru Dumitru, Filip Robert Dorin, Adamescu Bogdan Alexander) precum, şi de alte persoane a căror implicare va rezulta din cercetări şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale.
Inculpatului Dumbravă Dumitru i s-a atras atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
3. Supravegherea respectării de către inculpatul Dumbravă Dumitru a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar va fi realizată de Secţia 11 Poliţie Bucureşti.
4. Copia ordonanţei s-a comunicat inculpatului Dumbravă Dumitru, precum şi următoarelor instituţii: Secţia 11 Poliţie Bucureşti, Serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor – Sector 1, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Române, Inspectoratul General al Poliției Române, Direcția Generală de Pașapoarte, în vederea asigurării respectării de către inculpat a obligaţiei ce îi revine şi pentru darea inculpatului în consemn la punctele de trecere a frontierei.
III. 1. Prelungirea măsurii controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpatul Trăilă Doru Florel (cetăţenia română, profesia – avocat, studii superioare, cu domiciliul în mun. București…), pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, pe o durată de 60 de zile, începând cu data 22.07.2024, ora 03,50 și până la data de 19.09.2024, ora 03,50.
2. Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Trăilă Doru Florel trebuie să respecte următoarele obligaţii:
a). să se prezinte la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupției şi la Secţia 17 Poliţie Bucureşti ori de câte ori este chemat;
b). să informeze de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupției şi Secţia 17 Poliţie Bucureşti cu privire la schimbarea locuinţei;
c). să se prezinte la Secţia 17 Poliţie Bucureşti, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.
d). să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului competent;
e). să nu se apropie de ceilalţi inculpaţi/alţi participanţi la comiterea infracţiunii (Coldea Florian, Tocaci Dan Victor, Dumbravă Dumitru) și de martorii din dosar (Hideg Robertino – Cătălin, Neidoni Bogdan, Yan Wang, Cocoru Dumitru, Filip Robert Dorin, Adamescu Bogdan Alexander) precum, şi de alte persoane a căror implicare va rezulta din cercetări şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale.
Inculpatului Trăilă Doru Florel i se atrage atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
3. Supravegherea respectării de către inculpatul Trăilă Doru Florel a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar va fi realizată de Secţia 17 Poliţie Bucureşti.
4. Copia prezentei ordonanţe se comunică inculpatului Trăilă Doru Florel, precum şi următoarelor instituţii: Secţia 17 Poliţie Bucureşti, Serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor – Sector 1, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Române, Inspectoratul General al Poliției Române, Direcția Generală de Pașapoarte, în vederea asigurării respectării de către inculpat a obligaţiei ce îi revine şi pentru darea inculpatului în consemn la punctele de trecere a frontierei.
În cuprinsul ordonanţelor anterior menţionate, procurorul de caz a prezentat, mai întâi, modul de sesizare şi infracţiunile cu privire la care se desfăşoară urmărirea penală, expunând apoi consideraţii cu privire la starea de fapt, astfel:
Prin ordonanţele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a corupției din data de 24.05.2024 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de numiţii Coldea Florian, Dumbravă Dumitru și Trăilă Doru Florel pentru săvârşirea, în coautorat, a infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, reţinându-se următoarele:
1. Faptele numitului Coldea Florian, care în calitate de „șef” al unei „echipe” ce pretindea că poate influența actul de justiție și chiar să îl controleze și în condițiile în care, încă din anul 2019, a fundamentat împreună cu ceilalți coautori un mod de operare, prin încheierea unui contract cadru de consultanță între S.C.P. „Doru Trăilă și Asociații” și SC Wise Line Consulting SRL (fostă Intell Cube Consulting SRL) și a unui contract de consultanță generală între SC Wise Line Consulting SRL (societate controlată de către Dumbravă Dumitru) și SC Strategic Sys SRL (societate controlată de către Coldea Florian) pentru a ascunde legătura între beneficiarul serviciilor pretins a fi de asistență juridică și numiții Coldea Florian și Dumitru Dumbravă, a executat următoarele acțiuni:
– profitând de imaginea publică pe care o avea raportat la funcțiile însemnate exercitate în decursul timpului alături de Dumbravă Dumitru în instituții importante ale statului, fiind percepuți de comunitate ca oameni puternici și cu influență asupra magistraților, a creat martorului denunțător Hideg Robertino – Cătălin convingerea că are influență asupra judecătorilor și că împreună cu „echipa” sa îi va oferi sprijinul necesar în justiție pentru obținerea unor hotărâri favorabile în cauza în care este trimis în judecată,
– în perioada august – noiembrie 2023, prin intermediul numiților Dumitru Dumbravă și Trăilă Doru – Florel, în baza înțelegerii prealabile cu aceștia, a pretins de la martorul denunțător suma de 700.000 de euro și a acceptat promisiunea sumei de 600.000 de euro, determinându-i pe numiții Trăilă Doru – Florel și Hideg Robertino Cătălin să semneze contracte de asistență juridică prin care să disimuleze suma pretinsă/promisă sub forma unor onorarii de avocat în cuantum de 600.000 euro + T.V.A. ,
– în perioada august – noiembrie 2023, prin intermediul numiților Dumbravă Dumitru, Trăilă Doru – Florel și Tocaci Dan – Victor a promis numitului Hideg Robertino – Cătălin că îi va determina pe magistrații din cadrul Tribunalului București și respectiv din cadrul Curții de Apel București, învestiți să judece dosarul nr. 27485/3/2022 și dosarele asociate având ca obiect verificarea măsurii preventive a controlului judiciar, să pronunțe hotărâri favorabile martorului denunțător,
– în perioada noiembrie 2023 – februarie 2024 a încasat de la martorul denunțător o parte din suma pretinsă împreună cu numiții Dumbravă Dumitru și Trăilă Doru – Florel pentru exercitarea influenței asupra magistraților, tranzacțiile financiare fiind disimulate prin încheierea celor două contracte de asistență juridică cu martorul denunțător și a contractelor de consultanță între societatea de avocatură și firma SC Wise Line Consulting SRL (controlată de către numitul Dumbravă Dumitru), pe de o parte, și între firma SC Wise Line Consulting SRL și SC Strategic Sys SRL (controlată de Coldea Florian) pe de altă parte, facturile fiscale emise între societățile implicate, în baza acestor contracte atestând servicii de consultanță fictive,
– în perioada octombrie 2023 – aprilie 2024, prin intermediul numitului Tocaci Dan – Victor, în baza înțelegerii cu numiții Dumbravă Dumitru și Trăilă Doru – Florel, în mod repetat, a efectuat presiuni asupra martorului denunțător pentru respectarea promisiunii de plată a sumelor de bani pretinse, respectiv pentru efectuarea plăților restante înregistrate în baza celor două contracte de asistență juridică încheiate în vederea ascunderii naturii reale a plăților, aceea de folos pretins pentru exercitarea influenței,
– în perioada februarie – aprilie 2024, prin intermediul numiților Dumbravă Dumitru și Trăilă Doru – Florel, i-a lăsat de înțeles martorului denunțător că echipa sa îi poate reduce „cu voioșie” pedeapsa aplicată de către judecătorul de la fond, îi poate determina pe judecătorii de la Curtea de Apel să stabilească o pedeapsă cu suspendarea executării și îi poate obține aprobarea părăsirii teritoriului României pentru o deplasare în spațiul Uniunii Europene în vederea semnării tranzacției cu oamenii de afaceri din emiratele arabe, pentru rezolvarea problemelor financiare și plata sumei de 600.000 de euro convenită, toate acestea în condițiile în care pentru faza apelului, între martorul denunțător și S.C.P. „Doru Trăilă și Asociații” nu mai exista contract de asistență juridică,
– pentru a-i crea martorului denunțător convingerea că actul de justiție este sub controlul echipei pe care o coordonează, iar nerespectarea promisiunii de plată a sumei de 600.000 de euro îi va afecta libertatea și afacerile, prin intermediul numiților Dumbravă Dumitru, Trăilă Dorul Florel și Tocaci Dan – Victor, a efectuat acte de constrângere psihică asupra martorului denunțător, prin punerea acestuia în situația de a alege între a suporta posibile repercusiuni din partea unor persoane cu privire la care pretind că au controlul asupra justiției și îndeplinirea pretențiilor privind plata sumelor stabilite prin contract.
2. Faptele numitului Dumbravă Dumitru, care în calitate de membru al unei „echipe” ce pretindea că poate influența actul de justiție și chiar să îl controleze și în condițiile în care, încă din anul 2019, a fundamentat împreună cu ceilalți coautori un mod de operare, prin încheierea unui contract cadru de consultanță între S.C.P. „Doru Trăilă și Asociații” și SC Wise Line Consulting SRL (fostă Intell Cube Consulting SRL) și a unui contract de consultanță generală între SC Wise Line Consulting SRL (societate controlată de către Dumbravă Dumitru) și SC Strategic Sys SRL (societate controlată de către Coldea Florian) pentru a ascunde legătura între beneficiarul serviciilor pretins a fi de asistență juridică și numiții Coldea Florian și Dumitru Dumbravă, a executat următoarele acțiuni:
– profitând de imaginea publică pe care o avea raportat la funcțiile însemnate exercitate în decursul timpului alături de Coldea Florian în instituții importante ale statului, fiind percepuți de comunitate ca oameni puternici și cu influență asupra magistraților, a creat martorului denunțător Hideg Robertino – Cătălin convingerea că are influență asupra judecătorilor și că împreună cu „echipa” sa îi va oferi sprijinul necesar în justiție pentru obținerea unor hotărâri favorabile în cauza în care este trimis în judecată,
– în perioada august – noiembrie 2023, în mod direct și prin intermediul numitului Trăilă Doru – Florel, în baza înțelegerii prealabile cu numiții Coldea Florian și Trăilă Doru – Florel, a pretins de la martorul denunțător suma de 700.000 de euro și a acceptat promisiunea sumei de 600.000 de euro, determinându-i pe numiții Trăilă Doru – Florel și Hideg Robertino Cătălin să semneze contracte de asistență juridică prin care să disimuleze suma pretinsă/promisă sub forma unor onorarii de avocat de 600.000 euro + T.V.A. ,
– în perioada august – noiembrie 2023, în mod direct și prin intermediul numiților Trăilă Doru – Florel și Tocaci Dan – Victor, în baza unei înțelegeri prealabile cu aceștia și cu numitul Coldea Florian, a promis martorului denunțător că îi va determina pe magistrații din cadrul Tribunalului București și respectiv din cadrul Curții de Apel București, învestiți să judece dosarul nr. 27485/3/2022 și dosarele asociate având ca obiect verificarea măsurii preventive a controlului judiciar, să pronunțe hotărâri favorabile martorului denunțător,
– în perioada noiembrie 2023 – ianuarie 2024 a încasat de la martorul denunțător o parte din suma pretinsă împreună cu numiții Coldea Florian și Trăilă Doru – Florel pentru exercitarea influenței asupra magistraților, tranzacțiile financiare fiind disimulate prin încheierea celor două contracte de asistență juridică cu martorul denunțător și a contractelor de consultanță între societatea de avocatură și firma SC Wise Line Consulting SRL (controlată de către numitul Dumbravă Dumitru), pe de o parte, și între firma SC Wise Line Consulting SRL și SC Strategic Sys SRL (controlată de Coldea Florian) pe de altă parte, facturile fiscale emise între societățile implicate, în baza acestor contracte atestând servicii de consultanță fictive,
– în perioada octombrie 2023 – aprilie 2024, prin intermediul numitului Tocaci Dan – Victor, în baza înțelegerii cu numiții Coldea Florian și Trăilă Doru – Florel, în mod repetat, a efectuat presiuni asupra martorului denunțător pentru respectarea obligației de plată a sumelor de bani pretinse, respectiv pentru efectuarea plăților restante înregistrate în baza celor două contracte de asistență juridică încheiate în vederea ascunderii naturii reale a plăților, aceea de folos pretins pentru exercitarea influenței,
– în perioada februarie – aprilie 2024, în mod direct și prin intermediu numitului Trăilă Doru – Florel, în baza înțelegerii cu numitul Coldea Florian, i-a lăsat de înțeles martorului denunțător că echipa sa îi poate reduce „cu voioșie” pedeapsa aplicată de către judecătorul de la fond, îi poate determina pe judecătorii de la Curtea de Apel să stabilească o pedeapsă cu suspendarea executării și îi poate obține aprobarea părăsirii teritoriului României pentru o deplasare în spațiul Uniunii Europene în vederea semnării tranzacției cu oamenii de afaceri din emiratele arabe, pentru rezolvarea problemelor financiare și plata sumei de 600.000 de euro convenită, toate acestea în condițiile în care pentru faza apelului, între martorul denunțător și S.C.P. „Doru Trăilă și Asociații” nu mai exista contract de asistență juridică,
– pentru a-i crea martorului denunțător convingerea că actul de justiție este sub controlul echipei pe care o coordonează, iar nerespectarea promisiunii de plată a sumei de 600.000 de euro îi va afecta libertatea și afacerile, în mod direct și prin intermediul numiților, Trăilă Dorul – Florel și a numitului Tocaci Dan – Victor, a efectuat acte de constrângere psihică asupra martorului denunțător, prin punerea acestuia în situația de a alege între a suporta posibile repercusiuni din partea unor persoane cu privire la care se pretinde că au controlul asupra justiției și îndeplinirea pretențiilor privind plata sumelor stabilite prin contract.
3. Faptele numitului Trăilă Doru – Florel, care în calitate de avocat asociat coordonator al S.C.P. „Doru Trăilă și Asociații” și de membru al unei „echipe” ce pretindea că poate influența actul de justiție și chiar să îl controleze și în condițiile în care, încă din anul 2019, a fundamentat împreună cu ceilalți coautori un mod de operare, prin încheierea unui contract cadru de consultanță între S.C.P. „Doru Trăilă și Asociații” și SC Wise Line Consulting SRL (fostă Intell Cube Consulting SRL) și a unui contract de consultanță generală între SC Wise Line Consulting SRL (societate controlată de către Dumbravă Dumitru) și SC Strategic Sys SRL (societate controlată de către Coldea Florian) pentru a ascunde legătura între beneficiarul serviciilor pretins a fi de asistență juridică și numiții Coldea Florian și Dumitru Dumbravă, a executat următoarele acțiuni:
– profitând de imaginea publică pe care o au numiții Dumbravă Dumitru și Florian Coldea raportat la funcțiile însemnate exercitate în decursul timpului în instituții importante ale statului, fiind percepuți de comunitate ca oameni puternici și cu influență asupra magistraților, în baza înțelegerii cu aceștia, precum și prin prezentarea judecătorului de caz ca pe unul dintre foștii săi studenții săi, a creat martorului denunțător Hideg Robertino – Cătălin convingerea că are influență asupra judecătorilor și că împreună cu „echipa” sa îi va oferi sprijinul necesar în justiție pentru obținerea unor hotărâri favorabile în cauza în care este trimis în judecată,
– în perioada august – noiembrie 2023, în baza înțelegerii prealabile cu numiții Coldea Florian și Dumbravă Dumitru, a pretins de la martorul denunțător pentru sine și pentru ceilalți doi membrii ai „echipei”, Coldea Florian și Dumbravă Dumitru, suma de 700.000 de euro și a acceptat promisiunea sumei de 600.000 de euro, iar în baza înțelegerii cu membrii echipei l-a determinat pe numitul Hideg Robertino Cătălin să semneze contracte de asistență juridică prin care să disimuleze suma pretinsă/promisă sub forma unor onorarii de avocat de 600.000 euro + T.V.A. ,
– în perioada august – noiembrie 2023, în mod direct și prin intermediul numiților Dumbravă Dumitru și Tocaci Dan – Victor, în baza unei înțelegeri prealabile cu aceștia și cu numitul Coldea Florian, a promis martorului denunțător că îi va determina pe magistrații din cadrul Tribunalului București și respectiv din cadrul Curții de Apel București, învestiți să judece dosarul nr. 27485/3/2022 și dosarele asociate având ca obiect verificarea măsurii preventive a controlului judiciar, să pronunțe hotărâri favorabile martorului denunțător,
– în perioada noiembrie 2023 – ianuarie 2024, prin intermediul S.C.P. „Doru Trăilă și Asociații” a încasat de la martorul denunțător o parte din suma pretinsă împreună cu numiții Coldea Florian și Trăilă Doru – Florel pentru exercitarea influenței asupra magistraților, 438.000 de lei și 20.000 de euro, tranzacțiile financiare fiind disimulate prin încheierea celor două contracte de asistență juridică cu martorul denunțător și a contractelor de consultanță între societatea de avocatură și firma SC Wise Line Consulting SRL (controlată de către numitul Dumbravă Dumitru), pe de o parte, și între firma SC Wise Line Consulting SRL și SC Strategic Sys SRL (controlată de Coldea Florian) pe de altă parte, facturile fiscale emise între societățile implicate, în baza acestor contracte atestând servicii de consultanță fictive,
– în perioada octombrie 2023 – aprilie 2024, prin intermediul numitului Tocaci Dan – Victor, în baza înțelegerii cu numiții Coldea Florian și Dumbravă Dumitru, în mod repetat, a efectuat presiuni asupra martorului denunțător pentru respectarea promisiunii de plată a sumelor de bani prin efectuare plăților restante înregistrate în baza celor două contracte de asistență juridică încheiate în vederea ascunderii naturii reale a plăților, aceea de folos pretins pentru exercitarea influenței,
– în perioada februarie – aprilie 2024, în mod direct și prin intermediu numitului Trăilă Doru – Florel, în baza înțelegerii cu numitul Coldea Florian, i-a lăsat de înțeles martorului denunțător că echipa sa îi poate reduce „cu voioșie” pedeapsa aplicată de către judecătorul de la fond, îi poate determina pe judecătorii de la Curtea de Apel să aplice o pedeapsă cu suspendarea executării și îi poate obține aprobarea părăsirii teritoriului României pentru o deplasare în spațiul Uniunii Europene în vederea semnării tranzacției cu oamenii de afaceri din emiratele arabe, pentru rezolvarea problemelor financiare și plata sumei de 600.000 de euro convenită, toate acestea în condițiile în care pentru faza apelului, între martorul denunțător și SCP „Doru Trăilă și Asociații” nu mai exista contract de asistență juridică,
– pentru a-i crea martorului denunțător convingerea că actul de justiție este sub controlul echipei pe care o coordonează, iar nerespectarea promisiunii de plată a sumei de 600.000 de euro îi va afecta libertatea și afacerile, în mod direct și prin intermediul numitului Tocaci Dan – Victor, a exercitat acte de constrângere psihică asupra martorului denunțător, prin punerea acestuia în situația de a alege între a suporta posibile repercusiuni din partea unor persoane care pretind că au controlul asupra justiției și îndeplinirea pretențiilor privind plata sumelor stabilite prin contract.
Totodată, prin Ordonanţele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a corupției din data de 15.07.2024, s-a dispus extinderea urmăririi penale și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de inculpaţii:
– Trăilă Doru – Florel pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1, 3 și 6 din Codul penal, în modalitatea constituirii grupului infracțional organizat, urmată de săvârșirea unor infracțiuni de corupție și spălare a banilor, cu referire la infracțiunile de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 ce au fost comise în legătură cu dosarele vizându-i pe numiții Hideg Robertino Cătălin și Filip Robert Dinu și spălare a banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, reținută în sarcina SC WISE LINE CONSULTING SRL și SC STRATEGIC SYS SRL, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.
– Dumbravă Dumitru pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență prev. de art.291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1, 3 și 6 din Codul penal, în modalitatea constituirii grupului infracțional organizat, urmată de săvârșirea unor infracțiuni de corupție și spălare a banilor, cu referire la infracțiunile de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 ce au fost comise în legătură cu dosarele vizându-i pe numiții Hideg Robertino Cătălin și Filip Robert Dinu și spălare a banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, reținută în sarcina SC WISE LINE CONSULTING SRL și SC STRATEGIC SYS SRL, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.
– Coldea Florian pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență prev. de art.291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1, 3 și 6 din Codul penal, în modalitatea constituirii grupului infracțional organizat, urmată de săvârșirea unor infracțiuni de corupție și spălare a banilor, cu referire la infracțiunile de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 ce au fost comise în legătură cu dosarele vizându-i pe numiții Hideg Robertino Cătălin și Filip Robert Dinu și spălare a banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, reținută în sarcina SC WISE LINE CONSULTING SRL și SC STRATEGIC SYS SRL, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.
Astfel, la prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune, procurorul de caz a apreciat că sunt în continuare îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru dispunerea acestei măsuri, respectiv dispoziţiile art. 211 alin. 1 Cod procedură penală, coroborat cu dispoziţiile art. 212 Cod procedură penală, raportat la art. 202 alin. 1 şi 4 lit. b Cod procedură penală.
S-a apreciat, pe baza mijloacelor probatorii administrate în cauză (astfel cum au fost redate pe larg în ordonanţele de prelungire a măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune), respectiv audieri de martori (Wang Yan – 28.05.2024, Neidoni Bogdan – 30.05.2024, Neidoni Bogdan – 31.05.2024, Filp Robert Dorin – 13.06.2024, Glăman Ionel – Viorel – 13.06.2024, Wang Yan – 12.06.2024, Dan Rareș – Constantin – 12.07.2024, Cruceru Andrei – 12.07.2024, Anastasescu Cristian – 12.07.2024), solicitări de înscrisuri (26.06.2024, 02.07.2024, 05.07.2024, 05.07.2024), redarea convorbirilor înregistrate în baza mandatelor de supraveghere și a celor puse la dispoziție de către părți, analiza financiară a tranzacțiilor efectuate prin conturile entităților implicate (procese verbale de redare din datele de 25.04.2024, 24.04.2024, 13.05.2024, 13.05.2024, 22.05.2024, 10.06.2024), percheziții informatice (11.06.2024, 10.06.2024, 29.05.2024, 21.05.2024), că se conturează suspiciunea rezonabilă a săvârşirii infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor, iar măsurile sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, raportat la faptul că persoanele care urmează a fi audiate pentru stabilirea corectă a situaţiei de fapt sunt persoane din cercul relaţional, precum şi în scopul împiedicării sustragerii inculpaţilor de la urmărirea penală, că nu există nicio cauză care împiedică exercitarea acţiunii penale, precum şi faptul că măsura controlului judiciar este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse inculpaţilor.
Prin plângerile înregistrate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I penală, la data de 17.07.2024, sub nr. 4664/2/2024, petenţii inculpați Coldea Florian, Dumbravă Dumitru și Trăilă Doru Florel au solicitat revocarea măsurilor preventive ale controlului judiciar pe cauţiune dispuse prin Ordonanţele de prelungire a acestei măsuri în dosarul penal nr. 51/1/P/2024, din data de 15.07.2024.
În motivarea plângerilor, (astfel cum au fost expuse în scris în cuprinsul cererilor ataşate la filele 26-40 şi 200-2010 din dosar şi susţinute oral în dezbaterile desfăşurate la prezentul termen de judecată, consemnate în practicaua prezentei, prin intermediul apărătorului ales), au arătat că ordonanţele sunt atât nelegale, cât şi netemeinice.
Referitor la nelegalitatea ordonanţelor atacate, au arătat că acestea nu cuprind o motivare concretă, procurorul de caz enumerând doar formal motivele care ar justifica prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune.
Totodată, s-a arătat că raportările la practica Curţii EDO reţinute în ordonanţele atacate, potrivit cărora condiţiile esenţiale pentru prelungirea măsurilor preventive ar consta exclusiv în constatarea persistenţei suspiciunilor rezonabile că persoana acuzată a comis o infracţiune şi a atitudinii active a autorităţilor, se situează în flagrantă opoziţie cu jurisprudenţa constantă a Curţii EDO în materia arestului preventiv, aplicabilă în mod identic, în raport de trimiterea expresă la măsura arestului preventiv a dispoziţiilor legale referitoare la controlul judiciar pe cauţiune.
Suplimentar criticilor de nelegalitate, s-a arătat că ordonanţa procurorului de prelungire a controlului judiciar pe cauţiune este şi netemeinica, încălcând prevederile art. 202 alin. l şi art. 223 alin. l şi 2 Cod procedură penală, întrucât nu este îndeplinită condiţia privind suspiciunea rezonabilă că inculpaţii ar fi săvârşit vreo infracţiune, apreciind că nu este satisfăcută condiţia probei, care impune existenţa probei directe (fapte principale) sau probei indirecte (fapte probatorii), din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că s-ar fi săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina lor, iar simplele indicii nu justifică luarea acestei măsuri.
Inculpaţii Dumbravă Dumitru și Trăilă Doru Florel, prin motivele depuse la termenul acordat în cauză din data de 06.08.2024, în completarea motivelor depuse de inculpatul Coldea Florian, şi susţinute şi prin formularea concluziilor orale la acelaşi termen, au arătat, în esenţă, că pe lângă nelegalitatea ordonanţelor de prelungire a măsurilor preventive ale controlului judiciar pe cauţiune motivată de lipsa probelor ori a indiciilor săvârşirii infracţiunilor reţinute în sarcina lor, au solicitat modificarea obligaţiilor stabilite, în sensul încetării obligaţiei de a părăsi teritoriul României, apreciind că trebuie să asigure un just echilibru între imperativul asigurării bunei desfăşurări a urmăririi penale şi respectarea unor drepturi şi libertăţi consacrate şi garantate de legea fundamentală, cum ar fi dreptul la muncă, dreptul la ocrotirea sănătăţii sau libera circulaţie.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi, analizând legalitatea şi temeinicia ordonanţelor nr. 52/1/P/2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, emise la data de 15.07.2024 privind prelungirea măsurii controlului judiciar pe cauțiune cu privire la inculpații Coldea Florian, Dumbravă Dumitru și Trăilă Doru Florel, în raport de motivele invocate și de dispozițiile legale aplicabile, apreciază că plângerile sunt nefondate, pentru considerentele care urmează:
În drept, potrivit art. 216 rap. la art. 2151 alin. 2 C.proc.pen.: „în cursul urmăririi penale, controlul judiciar pe cauțiune poate fi prelungit de procuror, prin ordonanţă, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depăşească 60 de zile.”
Potrivit art. 202 alin. 1 C.proc.pen: „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni, iar potrivit alin. 3 Orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.”
Totodată, conform art. 223 alin. 1 C.proc.pen.: „măsura controlului judiciar pe cauțiune poate fi luată numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una din situaţiile prev. 223 alin. 1 şi 2 C.proc.pen.”
Potrivit art. 223 alin. 1 C.proc.pen.: „măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale (…) numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii:
a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;
b) inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;
c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta;
d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.”
De asemenea, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, „Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de droguri, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracţiune privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive, trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”.
Această măsură restrictivă trebuie examinată şi în raport de dispoziţiile art. 2 din protocolul nr. 4 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, potrivit cărora, oricine se găseşte în mod legal pe teritoriul unui Stat are dreptul să circule în mod liber şi să-şi aleagă în mod liber reşedinţa sa. Alin. 3 al acestui articol stabileşte situaţiile în care se pot aduce restrângerii dreptului la liberă circulaţie: „exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea naţională, siguranţa publică, menţinerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora”.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că libertatea de mişcare, aşa cum este garantată de art. 2 Protocol 4, este reglementată pentru a asigura oricărei persoane libertatea de deplasare pe teritoriul unui stat şi să părăsească acest teritoriu, ceea ce implică dreptul de a pleca în orice alt stat doreşte şi care îl primeşte (Peltonen vs. Finlanda, hotărârea Comisiei din 20.02.1995). Libertatea de mişcare interzice orice măsură de natură a aduce atingere acestui drept sau exerciţiului său fără a îndeplini condiţiile de a fi necesară într-o societate democratică, în vederea atingerii unuia dintre scopurile legitime enumerate limitativ in paragraful 3 (Baumannv. Franţa).
Pe de altă parte, Curtea a precizat că limitarea libertăţii de circulaţie pentru nevoile unei proceduri penale în curs nu pune în sine o problemă pe terenul art. 2 Protocol 4 dacă acesta este proporţională cu scopul legitim urmărit Fedorov şi Fedorova vs. Rusia, Antonenkov ş.a. vs. Ucraina, Petre vs. România).
Analizând măsura dispusă în prezenta cauză, judecătorul de drepturi și libertăți constată că aceasta este prevăzută de lege în art. 216 C. proc. pen. Totodată, Curtea a stabilit că statele membre pot să aplice preventiv măsuri restrictive de libertate unui acuzat în vederea asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, mergând până la privarea de libertate, astfel încât judecătorul apreciază că măsura prev. de art. 216 C. proc. pen. urmăreşte un scop legitim: menţinerea ordinii publice şi prevenirea infracţiunilor.
Măsura prin care se aduce atingere libertăţii de mişcare trebuie să fie necesară într-o societate democratică, astfel încât ingerinţa să nu depăşească ceea ce este necesar pentru atingerea scopului, cu alte cuvinte potrivit testului proporţionalităţii măsura restrictivă trebuie să fie necesară şi suficientă pentru realizarea funcţiei sale de protecţie (Bartik vs. Rusia). Doar durata măsurii restrictive nu poate fi luată singură în considerare pentru a verifica dacă a fost menţinut echilibrul între interesul general de asigurarea a bunei desfăşurări a instrucţiei penale şi interesul personal al acuzatului de a se bucura de libertatea de mişcare. Acest echilibru este evaluat în raport de circumstanţele speciale ale fiecărei cauze. Restricţia poate fi justificată într-un caz concret dacă există indicii cu privire la un interes general care să depăşească interesul individual la exercitarea libertăţii de mişcare (Hajibeyli vs Azerbaijan).
Interpretând dispoziţii legale antereferite, judecătorul de drepturi și libertăți învestit cu soluționarea plângerii poate revoca măsura controlului judiciar pe cauţiune dacă au fost încălcate dispoziţiile legale care reglementează condiţiile de prelungire a acesteia, respectiv să verifice dacă subzistă temeiurile pentru care a fost luată măsura, ori dacă au apărut temeiuri noi.
În raport de aceste considerente, precum și față de apărările celor 3 inculpați, în sensul că nu există probe pentru punerea în mișcare a acțiunii penale/luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune/prelungirea măsurii preventive antereferite, judecătorul apreciază că în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, iar măsura controlului judiciar pe cauțiune este necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal și al prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 202 alin. 1 C. proc. pen, cel puțin la acest moment procesual.
Astfel, în sarcina inculpaților s-a reținut săvârșirea următoarelor fapte:
În perioada martie 2023 – aprilie 2024, numiții Coldea Florian, Dumbravă Dumitru și Trăilă Doru – Florel, acționând ca membri ai unei echipe ce pretinde că poate influența actul de justiție și chiar să îl controleze, sens în care au fundamentat încă din anul 2019 un mod de operare prin încheierea unui contract cadru de consultanță între S.C.P. „Doru Trăilă și Asociații” și SC Wise Line Consulting SRL (fostă Intell Cube Consulting SRL, societate controlată de către Dumbravă Dumitru), și ulterior prin încheierea unui contract de consultanță generală între SC Wise Line Consulting SRL și SC Strategic Sys SRL (societate controlată de către Coldea Florian), ambele având ca scop ascunderea legăturii între beneficiarul serviciilor de asistență juridică și numiții Coldea Florian și Dumitru Dumbravă, beneficiind și de sprijinul numitului Tocaci Dan – Victor, au pretins de la numitul Hideg Robertino – Cătălin suma de 700.000 de euro pentru a-și exercita influența asupra magistraților din cadrul Tribunalului București și respectiv ai Curții de Apel București în vederea pronunțării unor hotărâri favorabile martorului denunțător, în dosarul nr. 27485/3/2022. Pretinderea a fost urmată de acceptarea promisiunii sumei de 600.000 de euro și de încasarea efectivă a sumei de 438.000 de lei și 20.000 de euro.
Pentru încasarea diferenței până la suma de 600.000 de euro și pentru a-l determina pe martorul Hideg Robertino – Cătălin să renunțe la demersurile judiciare de denunțare a faptelor de corupție au exercitat acte de constrângere psihică asupra acestuia și au declanșat procedura de executare silită atât împotriva sa ca persoană fizică, cât și împotriva firmei SC Sanimed Internațional Impex SRL.
Astfel, cunoscând problemele judiciare cu care se confrunta numitul Hideg Robertino – Cătălin, dar și potențialul financiar al acestuia și al firmelor pe care le controlează, la începutul anului 2023, numitul Tocaci Dan -Victor i-a propus acestuia să îl pună în legătură cu numiții Coldea Florian și Dumitru Dumbravă, sens în care i-a pretins suma de 2.000 de euro pentru o deplasare la Monaco în scopul unor discuții cu Bogdan Neidoni, persoană ce le putea intermedia o astfel de întrevedere.
Numitul Tocaci Dan – Victor i-a prezentat pe numiții Coldea Florian și Dumbravă Dumitru ca fiind fondatorii „statului paralel”, persoane puternice, cu influență asupra magistraților, creându-i martorului denunțător convingerea că sunt singurii care te pot salva atunci când „intri în malaxor”.
Așa cum a afirmat în cadrul întâlnirilor cu martorul denunțător, numitul Tocaci Dan – Victor în calitate de apropiat al lui Walter Florian, cunoștea modul cum pot fi rezolvate astfel de probleme, precum și persoanele de contact ale decidenților.
Declarația martorului denunțător în sensul că numitul Coldea Florian și persoanele din echipa acestuia i-au fost prezentați ca fiind singurii în măsură să îl ajute să își păstreze libertatea și să își desfășoare în continuare activitatea comercială se coroborează cu discuțiile înregistrate în mediul ambiental.
În luna iulie 2023, în timp ce se afla la o terasă din municipiul București, martorul Hideg Robertino – Cătălin a fost prezentat de către un om de afaceri numitului Coldea Florian, împrejurare în care acesta i-a spus că are cunoștință despre problemele judiciare cu care se confruntă, l-a întrebat dacă mai rezistă și i-a lăsat de înțeles că îl va sprijini pentru rezolvarea acestora întrucât a fost rugat de mai mulți prieteni comuni.
La acest moment martorul susține că nu a discutat în concret despre ajutorul ce i-ar putea fi acordat și nici despre condițiile în care ar putea beneficia de acest sprijin, însă în cadrul discuțiilor ulterioare, numiții Dumbravă Dumitru și Trăilă Doru – Florel au făcut permanent referire la „șeful cel mare”, fapt ce i-a creat numitului Hideg Robertino – Cătălin convingerea că atât promisiunile făcute de Coldea Florian, cât și suma pretinsă erau discutate și decise de cei trei, iar influența asupra magistraților era una a „echipei”, în cadrul căreia acesta din urmă deținea poziția de lider.
La scurt timp după întrevederea de la terasă, Tocaci Dan – Victor l-a contactat din nou pe martorul Hideg Robertino – Cătălin și i-a spus că numitul Coldea Florian și-a exprimat acceptul pentru ca ei să se întâlnească cu „echipa sa”, respectiv cu Dumbravă Dumitru și cu Trăilă Doru Florel.
Astfel, la începutul lunii august 2023, martorul denunțător împreună cu Tocaci Dan – Victor, s-au deplasat la biroul lui Dumbravă Dumitru din București, Bld. Națiunile Unite nr. 4. În cadrul acestei întâlniri numitul Dumbravă Dumitru i-a făcut martorului denunțător o prezentare a serviciilor pe care le ofereau, a posibilităților de investigare și de supraveghere operativă pe care le aveau, după care i-a prezentat situația sa juridică ca fiind una gravă, dându-i de înțeles că știe în amănunt obiectul dosarului penal și că șansele de a primi o condamnare cu suspendare sunt foarte mici.
În același context numitul Dumbravă Dumitru i-a precizat că „există o rază de speranță și că se va gândi cum să optimizeze lucrurile” pentru ca soluția finală să îi fie favorabilă și să nu ajungă la închisoare, precizându-i că serviciile lor nu sunt ieftine.
În contextul discuțiilor privind prețul serviciilor, martorul denunțător susține că a abordat și problema controlului judiciar, arătând că asumarea plății sumei pretinse a avut loc doar în contextul în care i s-a promis că măsura preventivă nu va mai fi menținută. De altfel, martorul Hideg Robertino – Cătălin a declarat că principalul motiv pentru care a semnat contractul cu echipa lui Florian Coldea l-a constituit promisiunea că până la 30 octombrie 2023 „va fi liber” și faptul că i s-a creat convingerea că „era o problemă pe care ei o puteau rezolva”.
Referitor la noțiunea de „optimizare judiciară” și modalitatea în care aceasta se putea realiza, martorul Hideg Robertino – Cătălin a precizat că la prima întâlnire cu Dumbravă Dumitru nu a obținut detalii, în această etapă fiindu-i oferite doar asigurări că poate obține o soluție favorabilă, deși situația era apreciată ca fiind foarte gravă.
Percepția martorului cu privire la expertiza lui Dumbravă Dumitru și a echipei sale a fost aceea de trafic de influență, întrucât a fost asigurat că vor avea grijă de el, că va rămâne cu familia și că își va derula afacerile liniștit.
În perioada următoare, martorul denunțător a primit de la numitul Dan Tocaci – Victor numărul de telefon al avocatului Trăilă Dorul – Florel, pe care l-a contactat și cu care, în luna august 2023, s-a întâlnit de mai multe ori pentru a stabili termenii colaborării. Acesta i-a precizat că a avut o discuție cu ceilalți doi colaboratori, respectiv cu Dumbravă Dumitru și Coldea Florian, și că au stabilit un onorariu de 700.000 de euro plus T.V.A.
Martorul a mai precizat că atunci când vorbea despre Dumitru Dumbravă și Florian Coldea, avocatul Trăilă folosea termeni precum ,,prietenul nostru” (cu referire la Dumitru Dumbravă) și ,,șefu´” sau ,,FC-ul” (cu referire la Florian Coldea).
Întrucât suma pretinsă cu titlu de onorariu de avocat i s-a părut foarte mare, iar o altă condiție impusă de susnumiții era aceea de a renunța la toți avocații pe care îi avea la acel moment, asumându-și, în schimb, prestarea unor servicii definite precar, numitul Hideg Robertino – Cătălin susține că a încercat să negocieze cuantumul sumei pretinse pentru a mai trage de timp, spunându-le că nu ar putea suporta un onorariu mai mare de 500.000 de euro.
La următoarea întâlnire, după discuțiile cu Dumbravă Dumitru și Coldea Florian, Trăilă Doru – Florel i-a comunicat martorului denunțător că suma acceptată de echipa sa nu poate fi mai mică de 600.000 de euro + T.V.A.
La data de 26.10.2023, martorul denunțător și avocatul Trăilă Doru – Florel au purtat primele discuții referitoare la clauzele contractului de asistență juridică, soluția convenită fiind aceea de a încheia două contracte de asistență juridică, unul cu Hideg Robertino – Cătălin pentru un onorariu de 100.000 de euro și unul cu SC Sanimed Internațional Impex SRL pentru suma de 500.000 de euro.
Din expunerea făcută de Dumbravă Dumitru și avocatul Trăilă Doru – Florel cu privire la serviciile pe care le ofereau martorul susține că a înțeles „că de fapt este vorba despre relaționare, despre șantaj cu magistrații care nu le fac jocurile”, precizând că nu a avut nici o discuție tehnică, care să privească faptele și infracțiunile pentru care este certat.
Potrivit art. 1 din Contractul cu S.C.P. „Doru Trăilă și Asociații”, asistența juridică viza „reprezentarea la Tribunalul București în vederea soluționării dosarului nr. 27485/3/2022 și a dosarelor de verificare măsuri preventive, inclusiv a dosarului 27485/3/2022/a5”.
Prin Anexa la contract, S.C.P. „Doru Trăilă și Asociații” și-a rezervat dreptul de a angaja un consultant pe care să îl plătească din onorariile stabilite, iar în ceea ce privește plata onorariilor s-a stabilit ca aceasta să fie efectuată atât de către Hideg Robertino – Cătălin, cât și de către SC Sanimed International Impex SRL în trei tranșe, prima în termen de 45 de zile de la semnarea contractului de asistență juridică, a doua la pronunțarea hotărârii de fond și cea de a treia la rămânerea definitivă a hotărârii de fond, inclusiv în ipoteza formulării unui apel în cauză.
Clauza privind dreptul societății de avocatură de a angaja un consultant constituie, potrivit actelor de urmărire penală efectuate în prezentul dosar, o dovadă a faptului că acest mecanism de ascundere a adevăratei naturi a sumelor de bani pretinse/încasate, aceea de folos necuvenit obținut din săvârșirea unei infracțiuni de corupție, reprezintă un fapt prestabilit ca mod de operare, prin încheierea unui contract cadru de consultanță între S.C.P. „Doru Trăilă și Asociații” și SC Wise Line Consulting SRL, precum și a unui contract de consultanță între SC Wise Line Consulting SRL și SC Strategic Sys SRL.
Cu referire la momentul semnării celor două contracte de asistență juridică cu S.C.P. „Doru Trăilă și Asociații” din cercetările efectuate au rezultat următoarele aspecte:
– contractul de asistență juridică cu numitul Hideg Robertino – Cătălin a fost semnat la data de 26.10.2023 și viza printre altele dosarul asociat nr. 27485/3/2022/a5, având ca obiect verificare măsuri preventive, în care era stabilit termen la Tribunalul București pentru data de 30.10.2024, iar la Curtea de Apel București pentru data de 08.11.2023, fapt ce vine în susținerea afirmațiilor martorului denunțător în sensul că una dintre promisiunile făcute de către avocatul Dorul Trăilă și colaboratorii săi a vizat ridicarea măsurii controlului judiciar;
– contractul de asistență juridică cu firma SC Sanimed International Impex SRL a fost încheiat la data de 07.11.2023, în condițiile în care pe data de 08.11.2023 se judeca la Curtea de Apel București contestația la hotărârea Tribunalului București privind menținerea măsurii controlului judiciar pentru Hideg Robertino Cătălin, iar asistența juridică în dosarele asociate privind verificarea măsurilor preventive a fost inclusă și în obiectul contractului încheiat de persoana juridică.
Semnarea contractului dintre S.C.P. „Doru Trăilă și Asociații” și Hideg Robertino – Cătălin a avut loc după ce, la termenul din data de 04.10.2023, Tribunalul București a constat legalitatea măsurilor asiguratorii, dispunând restrângerea măsurilor în ceea ce privește trei imobile aparținând firmei SC Sanimed Internațional Impex SRL, iar la termenul din data de 18.10.2023, Curtea de Apel București a dispus respingerea ca nefondată a contestației declarate de numitul Hideg Robertino – Cătălin împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București din data de 16.02.2023 și în contextul în care la data de 30.10.2023 urma să fie verificată legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispusă față de martorul denunțător.
Faptul că inițial i s-a solicitat martorului denunțător să semneze un contract de asistență juridică pentru un onorariu de 600.000 de euro + T.V.A., pe persoană fizică (client – Hideg Robertino – Cătălin), iar ulterior au fost încheiate două contracte de asistență juridică, unul pe persoană fizică pentru un onorariu de 100.000 de euro + T.V.A. și altul de 500.000 de euro + T.V.A., denotă că încheierea celor două contracte a reprezentat doar o modalitate de disimulare a adevăratei naturi a sumelor de bani pretinse, neexistând nicio posibilitate de corelare a sumei pretinse cu serviciile de asistență juridică ce ar fi trebuit prestate și clientul care le-a contractat.
Martorul Hideg Robertino – Cătălin susține că nu a respectat graficul privind efectuarea plăților, stabilit prin anexa la Contractul de asistență juridică, fapt ce i-a nemulțumit pe avocatul Trăilă Doru – Florel și colaboratorii acestuia, astfel că, în cadrul unei întâlniri ce a avut loc ulterior termenului din data de 08.11.2023 de la Curtea de Apel București (având ca obiect contestație formulată cu privire la încheierea privind verificarea măsurii preventive), acesta i-a reproșat nerespectarea obligației și i-a atras atenția că atât „domnul Dumbravă” cât și ,,FC-ul” sunt supărați și îi recomandă să întrerupă colaborarea cu el.
Declarația martorului denunțător în sensul că nerespectarea promisiunii privind plata sumelor de bani pretinse a fost determinată de nerespectarea de către echipa numitului Coldea Florian a obligației de a-i obține ridicarea măsurii controlului judiciar până la sfârșitul lunii octombrie 2023, se coroborează cu discuțiile înregistrate în mediu ambiental în cuprinsul cărora avocatul Trăilă Doru – Florel susține că ei sunt cei care nu au fost de acord ca martorul să părăsească țara pentru a se deplasa la Abu Dhabi, întrucât le-a fost teamă că nu se mai întoarce.
Din probele administrate rezultă că, pentru a-l determina să efectueze plata sumelor pretinse, avocatul Trăilă Doru – Florel a utilizat pe de o parte acte de constrângere psihică a martorului denunțător, prin punerea acestuia în situația de a alege între a suporta posibile repercusiuni din partea unor persoane cu privire la care se pretindea că ar controla actul de justiție și îndeplinirea pretențiilor privind plata sumelor stabilite prin contract, iar pe de altă parte a procedat la întreținerea convingerii martorului Hideg Robertino – Cătălin că echipa din care face parte are influență asupra magistraților, sens în care l-a prezentat pe judecătorul de caz ca pe o persoană asupra căreia are un anumit ascendent ca urmare a relației profesor – student și pe care ar putea să o determine să pronunțe o hotărâre favorabilă în cadrul dosarului penal.
Martorul denunțător susține că acesta a fost unul dintre argumentele care l-au convins să accepte procedura simplificată propusă de către avocat în urma discuțiilor cu cei doi colaboratori ca variantă de „optimizare” a rezultatului, ceea ce în opinia sa implica „compromisul” cu judecătorul de caz la care a făcut ulterior referire și numitul Dumbravă Dumitru.
Anterior termenului din luna februarie 2024, pe fondul presiunilor exercitate asupra sa pentru efectuarea plăților, martorul denunțător i-a solicitat numitului Tocaci Dan – Victor să îi înlesnească o nouă întrevedere cu Dumbravă Dumitru, arătând că se simțea înșelat raportat la prelungirea măsurii controlului judiciar. Discuțiile au fost purtate în prezența numitului Tocaci Dan – Victor și în cadrul acestora Dumitru Dumbravă i-a reproșat martorului denunțător că nu și-a respectat obligațiile, spunându-i că îi reproșează acest aspect ,,FC-ul”, că este într-o situație dificilă față de avocat și că nu li s-a întâmplat niciodată așa ceva.
Martorul Hideg Robertino – Cătălin susține că i-a amintit numitului Dumbravă Dumitru despre înțelegerea privind înlăturarea controlului judiciar pe care nu au respectat-o, situație care îl punea în imposibilitatea finalizării negocierilor cu oamenii de afaceri arabi pentru efectuarea plăților, răspunsul primit fiind în sensul că le-a fost teamă că nu va mai reveni în țară și că le va crea probleme.
În aceste împrejurări martorul a declarat că, fiind în imposibilitatea de a efectua plata sumei pretinse, pe fondul temerii că s-ar putea răzbuna pe el, determinată de faptul că, în cadrul discuțiilor, i se spunea tot timpul că ,,FC-ul” nu acceptă astfel de chestiuni, i-a propus numitului Dumbravă Dumitru închiderea contractului de asistență juridică și renunțarea la suma de 100.000 de euro pe care o achitase.
Într-un final, Dumbravă Dumitru i-a spus că o să vorbească cu ,,FC-ul” și cu avocatul Trăilă Doru – Florel pentru a-i mai acorda un răgaz, urmând ca ei să facă demersuri pentru a rezolva problema ridicării controlului judiciar.
După pronunțarea hotărârii de condamnare din data de 16.02.2024, martorul denunțător l-a contactat pe numitul Tocaci Dan – Victor și i-a solicitat să îi înlesnească o nouă întrevedere cu numitul Dumbravă Dumitru. Întâlnirea a avut loc la sfârșitul lunii februarie 2024 la biroul numitului Dumbravă Dumitru, discuțiile dintre acesta, martorul denunțător și Tocaci Dan – Victor fiind înregistrate și puse la dispoziția organelor de urmărire penală.
În cadrul acestor discuții numitul Dumbravă Dumitru i-a explicat martorului denunțător că judecătorul a făcut tot ceea ce se putea face și că au obținut maximul din ceea ce se putea obține, lăsând de înțeles că orientarea pedepsei spre minim și soluția în ceea ce privește firma SC Sanimed Internațional Impex SRL sunt rezultatul influenței pe care au exercitat-o asupra judecătorului de caz, magistrat cu privire la care a reiterat faptul că a fost elevul avocatului Trăilă Doru – Florel și a făcut „un compromis absolut rezonabil”.
Numitul Dumbravă Dumitru i-a reproșat martorului Hideg Robertino – Cătălin faptul că nu a efectuat plățile asumate și că l-a pus într-o situație „nasoală” față de avocat, precizându-i în mod repetat că e prima dată când i se întâmplă așa ceva și că „FC-ul” este supărat.
Fără a nega existența unei înțelegeri anterioare privind asigurarea posibilității de a părăsi țara pentru deblocarea situației financiare și pentru efectuarea plăților, numitul Dumitru Dumbravă i-a lăsat de înțeles numitului Hideg Robertino – Cătălin că situația se poate rezolva la Curte de Apel București, dar că pentru aceasta ar trebui efectuată atât plata prejudiciului, cât și plata sumelor datorate sub formă de onorariu avocat:
„(…) D.D: Deci asta-i una cu acoperirea prejudiciului și doi, să rezolvați problema cu asta. Deci și FC-ul are o problemă cu asta…și…și…
H.R.C.: Păi, eu nu v-am spus că …[neinteligibil]…
T.D.V.: Păi și…[neinteligibil]…până la urmă?
H.R.C.: Eu am…
D.D: Nu-mi reproșează mie că nu suntem în relația asta. Dar cumva mă simt eu nasol. Pentru că e prima dată când se întâmplă așa ceva. Lucrez din 2018 cu el și nu s-a mai întâmplat.
H.R.C.: Aici am vorbit la început v-am spus.
D.D: Mda!
H.R.C.: Că eu nu pot aici. După aia întrebam. Mă duceam la țigani, mă împrumutam. Am zis… Ă… Zice:„Nu!”.
D.D: …[neinteligibil, vorbește în același timp cu H.R.C.]… dar nu trebuia cumva să… adică din… de la prima nu trebuia să mai semnați cu el ceva, nu știu.
H.R.C.: Păi, i-am zis: „Uite…!” Eu i-am zis: „Dacă vrei, ți-i aduc aici!” El zice: „Nu! Pe factură.” „Păi n-am, omule, bani. De unde?”
D.D: Nu, nu.. Nu se fac… niciodată așa ceva.
H.R.C.: Păi, vedeți!? Dar credeți-mă…
D.D: Gândiți-vă că e într-un circuit. Păi vă spun că noi… Ați văzut ce… e colegul luat.
H.R.C.: Nu știu.
D.D: Și eu sunt la rândul meu subiect pe multe… adică se uită lumea să vadă… m-ar… în piața publică m-ar spânzura, să vadă că am ceva cu cash, cu bani negri cu nu știu ce. Deci, eu nu… Încă o dată, îmi iau din banii mei apă, d-asta am și stabilit… Nici… Am plecat acum, am stat o săptămână în Emirate. Totul a fost pe card personal și pe banii mei. Nu vreau să vină ANAF-ul sau cine știe, trimis de nu știu cine, să mă întrebe: „Da’ hai, ce-ai făcut? Cum ai făcut?”
H.R.C.: Și în schimb eu… eu am fost foarte prompt și cinstit de la început cu problema asta. Deci cu toată lumea.
D.D: Nu-i problemă, numai v-am spus.
H.R.C.: I-am spus și avocatului, lu’ DORU, lu ’domnul… că eu i-am spus: „Vezi că asta e problema mea, ajută-mă!” Octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie.
D.D: Însă…
H.R.C.: S-a întâmplat. Eu n-am reușit deloc-deloc. Și acuma am toate alea blocate, patru conturi. Am o proprietate, care deja am acuma client la ea, vrea să o cumpere, dar dacă nu îi semnez actele, că vrea… vreau să vând o casă, tot în ideea să-mi deblochez… că și firma are probleme. De abia am avut bani de salarii în 15…
D.D: Vă cred, că…”.
Tot în contextul hotărârii de condamnare pronunțate de Tribunalul București, numitul Hideg Robertino – Cătălin a avut mai multe întâlniri cu avocatul Trăilă Doru – Florel. În preambulul discuțiilor din data de 05 martie 2024 de la biroul avocatului din sediul Facultății de Drept, martorul Hideg Robertino – Cătălin și avocatul Trăilă Doru – Florel au discutat despre întâlnirea dintre martor și Dumbravă Dumitru, precum și despre discuțiile dintre acesta din urmă și avocat. Numitul Trăilă Doru – Florel i-a precizat martorului denunțător că șeful domnului Dumbravă (referindu-se în acest mod la Coldea Florian) a fost cel mai supărat și că i-ar fi transmis că este un fraier și că „nu se fac așa afaceri”.
Numitul Trăilă Doru – Florel nu a negat faptul că angajamentul de plată asumat de martorul denunțător a fost condiționat de ridicarea măsurii controlului judiciar, reiterând faptul că ei s-au opus să plece din țară pentru că le-a fost teamă că nu se mai întoarce.
Relevant este faptul că avocatul Trăilă Doru Florel vorbește despre ei ca despre cei care au decis menținerea măsurii preventive și care pot dispune cu privire la aceasta, subliniind faptul că tot ei ar avea la îndemână pârghiile pentru a-l aduce înapoi în situația în care s-ar sustrage:
„(…) T.D.F.: Fiți atent! O încercăm să facem, să avem …[neinteligibil]… acuma Curtea de Apel clar ă… va decide. Sper să fie clarificat cât de repede posibil și să… să… să… Mie mi-a fost frică și eu i-am transmis ă… șefului, așa. Mie mi-a fost frică o perioadă și d-aia v-am tot bătut la cap, că dacă plecați în perioada aia nu mai veniți înapoi. Și atunci ă…
H.R.C.: Asta am mai vorbit, mi-ați mai zis despre…
T.D.F.: Cred că v-am spus de vreo 4 ori.
H.R.C.: Dar eu v-am spus că nu aveam motive. În al doilea rând, uite, DAN a zis că merge cu mine.
T.D.F.: Îhm!
H.R.C.: Adică DAN e prietenu’ lu’ BOGDAN care… Prin BOGDAN nu știu cum au ajuns ei acolo…
T.D.F.: V-am spus teama… teama, pe care noi am văzut-o, asta a fost, pentru că, la mijloc de an…
H.R.C.: … discuții. Și… cumva și prietenu’ lui ă… a promis că suntem oameni sănătoși la cap.
T.D.F.: Și vă întoarceți.
H.R.C.: Și ne întoarcem. …[râde]…
T.D.F.: Eu în locul dumneavoastră aș face așa: mă duc, stau două-trei zile, îmi rezolv niște …[neinteligibil]…, vin înapoi. Două-trei zile. Plec din nou la ăia, știți?
H.R.C.: Păi, da, dar dacă pe mine nu m-au lăsat nici… 2 zile, da’ 3 zile.
T.D.F.: Dumneavoastră dați mesaju’ că sunteți de încredere.
H.R.C.: Păi, și nu le-am…
T.D.F.: Pentru că oamenilor le-a fost frică că plecați și că nu mai veniți înapoi.
H.R.C.: Nu există chestia asta pentru că…
T.D.F.: Pentru că vă zic ce a fost.
H.R.C.: …pe mine acum nu mă apără nimeni, ca să știți. Deci, în condițiile…
T.D.F.: Mie mi-a zis persoana respectivă, că eu i-am zis așa: „Fii atent! Dacă chiar face chestia asta și el pleacă și nu mai vine înapoi, există soluții să-l aducem fără probleme!”.
H.R.C.: Păi, vedeți. Eu nu sunt conștient că lu… lucrurile s-ar fi agravat mai tare.
T.D.F.: Asta e, deci…”.
Tot numitul Trăilă Doru – Florel i-a precizat martorului denunțător că la Curtea de Apel există posibilitatea să rămână fără control judiciar, însă a ținut să sublinieze și importanța implicării numitului Coldea Florian în obținerea acestui beneficiu și a rezolvării problemei financiare:
„(…)T.D.F.: Da’… eu știu, da’ eu v-am spus, că eu îl știu pe GENERALUL COLDEA, da’ nu atât de bine încât să… Cum să zic? Să-i spun ceva sau să-i cer o chestie, pe care să nu…
H.R.C.: Bine, ăia au vopsit imaginea mea foarte prost și din păcate ne-au făcut de căcat acolo.(…)”.
În cadrul unei alte discuții cu martorul denunțător, numitul Trăilă Doru – Florel a precizat că au găsit o soluție care să îl avantajeze la instanță dar că „șeful” este supărat pentru că nu a efectuat plățile și că în situația care nu își respectă obligațiile asumate ar putea să nu mai beneficieze de ajutorul lor, subliniind faptul că numitul Coldea Florian este o persoană categorică, obișnuită să dea dispoziții:
„(…)T.D.F.: Reacția domnului celălalt a fost destul de categorică. El e o persoană, așa, mai dintr-o bucată și care e obișnuit să dea dispoziții, din ce m-am prins eu și…
H.R.C.: Da.
T.D.F.: Ele trebuie executate. Cam așa vede lucrurile.
H.R.C.: Și…
T.D.F.: Că dacă ești șef toată viața…
H.R.C.: Asta este… mă execută …[râde]…
T.D.F.: Nu, nu. Dispozițiile să fie executate, nu oamenii. …[râde]…
H.R.C.: Da, da’ sunt…
T.D.F.: Ce simpatic sunteți!
H.R.C.: Deci…[neinteligibil]… v-a zis să mă lăsați în pace.
T.D.F.: Ă… cumva, dar …ă… el e un om cum v-am spus. E un om… e un om care e dintr-o bucată și așa e el învățat. Structurile militare sunt pe tema asta de …[neinteligibil]…
H.R.C.: Nu cred că puteam să nimeresc o perioadă atât de proastă. Și ă… Să zicem, am o casă de vânzare și nu o cumpără nimeni de… peste un an. Am conturile blocate acolo, am și acolo o proprietate, vreau și pe asta s-o pun, da’ trebuie să fac niște procuri speciale. …[oftează]… Cu ăștia… îmi promit că vin și uite, că m-au încurcat, că dacă ei nu spunea că nu vin, cu banu’…
T.D.F.: Îhî!”.
În acest context, pentru a-i asigura posibilitatea efectuării plăților, numitul Trăilă Doru Florel i-a propus martorului denunțător să facă cerere pentru a i se permite o deplasare la Paris unde să se întâlnească cu oamenii de afaceri arabi și să perfecteze afacerile legate de SC Sanimed Internațional Impex SRL, exprimându-și temerile cu privire la posibilitatea ca el să nu se mai întoarcă sau să părăsească spațiul Uniunii Europene și să se deplaseze la Abu Dhabi, fapt ce le-ar putea crea probleme și ar putea să le atragă „răspunderea în sistem”:
„(…)T.D.F.: Fiți atent ce facem! Mâine mă lămuresc. Și într-o variantă de mijloc, facem cererea nu pe ABU-DABI, că-i speriem. Șeic, familie regală, contacte… Pleacă domnu’ HIDEG și nu mai vine înapoi. Ați văzut-o pe procuroare, ați văzut-o pe instanță, când mi-a trântit-o: „Ce caută familia regală?”, mai avea un pic și vă făcea împăratul Constantinopolului.
……………………………………………………………………………………………………………………..
T.D.F.: Dar, dacă am organiza plecare și cerem acte pentru a pleca într-o țară europeană, n-ar fi mai O.K.?
H.R.C.: Păi, și ce să facă ăștia …[neinteligibil]…
T.D.F.: Nu vin ei aici?
H.R.C.: Nu vin.
T.D.F.: Pe de altă parte mi-e frică dacă noi cerem aprobare pe Paris și dumneavoastră luați avion din Paris, vă duceți acolo și se află… ne facem …[neinteligibil]…
.R.C.: …[neinteligibil]…mai rău. Eu de venit, oricum vin înapoi. Imaginați-vă, că nu am avut discuție …[neinteligibil]… Dar e o teamă, care, într-adevăr, eu… Și știți cum e?
T.D.F.: Nu o poți controla. Pentru că e o chestie de răspundere în sistem.
H.R.C.: Mi se pare, mi se pare …[neinteligibil]…
T.D.F.: Ei după aia o să dea cu subsemnatu’, să explice de ce au dat O.K.-u’ să plece, când erau semne, că pleacă și că nu mai vine înapoi. Mă înțelegeți ce vreau să spun?(…)”.
În cadrul unei convorbiri telefonice ulterioare acestor discuții, numitul Trăilă Doru – Florel i-a adus la cunoștință martorului denunțător că a discutat cu numiții Coldea Florian și Dumbravă Dumitru despre posibilitatea de a formula o cerere de a părăsi țara, lăsând de înțeles că aceștia urmează să discute cu alte persoane (neidentificate) dacă o astfel de cerere ar avea șanse și în funcție de răspunsul primit să îi comunice rezultatul, creând o suspiciune rezonabilă că discuțiile ar viza persoane din sistemul judiciar:
„(…)T.D.F.: A… Așa. Deci, am vorbit ă… Am discutat-o cu dumneavoastră, a zis că verifică săptămâna viitoare, întreabă dacă e O.K. și dacă o astfel de cerere ar avea ă… șanse și… Asta aflăm, repet, undeva săptămâna viitoare, o să ne spună exact când și cum o depunem și o să vă zic eu dacă… ce nevoie de documente aș avea. Dar asta… Deci, eu am transmis solicitarea, rămâne să aflăm răspunsul săptămâna viitoare, da?
H.R.C.: Da, da, da, ca să știu și eu ce am de făcut, că…
T.D.F.: Exact!
H.R.C.: …momentan sunt într-o…
T.D.F.: Exact și vă sun. Imediat ce am ceva, vă sun și vă spun cum procedăm, da?
(…)”.
Relevante sub aspectul înțelegerii dintre numitul Hideg Robertino – Cătălin și echipa Coldea Florian – Dumbravă Dumitru – Trăilă Doru Florel sunt și discuțiile dintre martorul denunțător și Tocaci Dan – Victor. Acesta din urmă îi prezintă pe numiții Coldea Florian și Dumitru Dumbravă drept creatorii statului paralel și cei care controlează justiția, recunoscând că a fost cel care a venit la Hideg Robertino – Cătălin pentru a-și oferi sprijinul, care a intervenit la Bogdan Neidoni pentru a-i pune în legătură cu Florian Coldea și care s-a rugat de ei să îl ajute pe Hideg Robertino – Cătălin să obțină o hotărâre favorabilă.
Numitul Tocaci Dan – Victor recunoaște că martorul denunțător a semnat contractul de asistență juridică pentru că i s-a promis că i se va obține ridicarea controlului judiciar și o condamnare cu suspendarea executării pedepsei.
Tot el i-a atras atenția martorului denunțător că cei trei sunt puternici și influenți și că persoanele care au apelat la ajutorul lor și-au rezolvat problemele penale și nu au pățit nimic.
În contextul în care a aflat despre existența unor înregistrări ale discuțiilor cu Dumbravă Dumitru și Trăilă Dorul – Florel, numitul Tocaci Dan – Victor a efectuat presiuni asupra martorului denunțător pentru a se opri din demersurile sale judiciare, lăsându-i de înțeles că nu îi va fi bine la Curtea de Apel întrucât foarte mulți oameni se vor simți deranjați și atrăgându-i atenția că oamenii au vrut să îl ajute.
Imaginea publică a numiților Coldea Florian și Dumbravă Dumitru, care, exercitând de-a lungul timpului funcții însemnate în instituții importante ale statului, au fost percepuți ca oameni puternici și influenți, fiind considerați în comunitate ca având influență asupra magistraților, este un factor de natură a crea în mod real convingerea cumpărătorului de influență că aveau posibilitatea de a influența actul de justiție.
În condițiile în care numiții Tocaci Dan – Victor, Trăilă Doru – Florin, Dumbravă Dumitru și chiar Florian Coldea au întreținut această reprezentare, lăsând să se creadă că au influență asupra judecătorului, prezentat ca fost student al avocatului Trăilă, este îndeplinită condiția esențială cerută de art. 291 alin. 1 din Codul penal.
Elementul material al infracțiunii este realizat prin acțiunea numiților Coldea Florian, Dumitru Dumbravă și Trăilă Doru – Florel de a pretinde suma de 700.000 de euro, urmată de acceptarea promisiunii sumei de 600.000 de euro și încasarea efectivă a sumei de 438.000 de lei și 20.000 de euro, disimulată sub forma unui onorariu de avocat, cu scopul de a-și exercita influența asupra magistraților în vederea obținerii unor hotărâri judecătorești favorabile numitului Hideg Robertino – Cătălin, în sensul de a nu i se mai prelungi măsura controlului judiciar și de a i se aplica o pedeapsă cu suspendarea executării în dosarul nr. 27485/3/2022.
Împrejurarea că sumele de bani au fost pretinse sub forma unui onorariu de avocat ce includea și contravaloarea unor servicii de consultanță, dar și faptul că sumele încasate sunt înregistrate în contabilitatea firmelor implicate, nu are aptitudinea de a certifica legitimitatea unor raporturi civile, ci reflectă un mod de operare utilizat pentru ascunderea folosului pretins ca obiect al infracțiunii de trafic de influență. Sub acest aspect, reținem că, aceste plăți nu au fost benevole, nu au reprezentat rezultatul negocierii unor servicii juridice, ci a unei cumpărări de influență, iar conform legii serviciile de asistență juridică nu pot fi prestate de persoane care nu au calitatea de avocat.
Faptul că numitul Dumitru Dumbravă vorbește despre judecătorul de caz, despre relația dintre acesta și avocatul Doru Trăilă, afirmând în mod explicit că hotărârea pronunțată este rezultatul unui „compromis” și nu al unei deliberări pe bază de probe, un „compromis” în urma căruia s-a obținut maxim din ceea ce se putea obține, cu evidențierea faptului că judecătorul a creat o situație favorabilă firmei SC Sanimed International Impex SRL prin neblocarea conturilor societății și neinstituirea unor măsuri asiguratorii suplimentare, dovedesc că, la momentul încheierii contractelor de asistență juridică, numiții Dumbravă Dumitru și Trăilă Doru au promis martorului denunțător obținerea unor beneficii și i-au creat acestuia convingerea că au influență asupra judecătorului.
Mai mult, în contextul în care obiectul contractului îl constituie asistența juridică și reprezentarea martorului denunțător și a firmei SC Sanimed International Impex SRL la Tribunalul București, continuarea discuțiilor cu privire la strategia din apel, expunerea posibilităților de reducere a pedepsei și schimbare a modalității de executare a pedepsei, constituie dovada faptului că promisiunile vizând așa zisa „optimizare” juridică și obținerea încuviințării de a părăsi țara pentru câteva zile au ca scop determinarea martorului denunțător la efectuarea plății sumelor de bani pretinse, disimulate sub forma onorariului de avocat.
Extrem de relevante sub aspectul naturii reale a serviciilor prestate de Florian Coldea, Dumbravă Dumitru și Trăilă Doru – Florel, aceea de trafic de influență atât în legătură cu justiția, cât și în legătură cu mediul de afaceri și administrația publică, sunt discuțiile dintre martorul denunțător și Dumitru Dumbravă:
„(…)D.D: Acum eu vă mai spun o chestiune. Orice am putea să facem, să aranjăm acum, în perioada asta …[neinteligibil]… e sfârșit de epocă. Se va schimba, se vor schimba multe în administrație. Se vor schimba adică…credeți-mă! Două, trei luni de zile, mai strângeți din dinți. O să mai… se ducă la vale. După ce se stabilizează lucrurile pe administrație, după aia știm cu cine vorbești: ministru, secretar de stat. E altă treabă. Credeți-mă!
H.R.C.: Bun! Și atunci…
D.D: În administrația locală… altfel… vorbim acuma… Deci eu vă spun că am văzut filmul. Vorbim acuma pe nișa asta, batem palma, facem, primim promisiuni că nu știu ce.
T.D.V.: Nu se face …[neinteligibil]…
D.D: Și după ce se termină alegerile și se reface structura, osatura statului… trebuie să o luăm fix de la zero și avem un mare hanicap, pentru că venim: „A! Păi voi ați fost cu… ăialalții!”.
T.D.V.: Exact! (…)”
Ca atare, la acest moment există probe suficiente pentru prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune, pentru care este cerut un nivel probator inferior celui necesar a conduce instanța la concluzia dovedirii acuzației dincolo de orice îndoială rezonabilă, impus pentru pronunțarea unei soluții de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, astfel cum impun dispozițiile art. 103 alin. 3 C. proc. pen.
Faptele care suscită bănuieli nu au același nivel de certitudine cu cele care permit inculparea și, cu atât mai puțin, cu cele care permit condamnarea, respectiv că rezultă indicii de natură a convinge un observator obiectiv că este posibil ca inculpații să fi săvârșit infracțiunile de care sunt acuzați.
De asemenea, în cauza Calejja v. Malta s-a arătat că faptele probatorii care ar putea da naştere unei bănuieli legitime nu trebuie să fie de acelaşi nivel cu cele necesare pentru a justifica o condamnare. În acest sens, judecătorul apreciază că prezintă relevanţă mijloacele de probă aflate la dosarul de urmărire penală.
În opinia judecătorului, coroborarea proceselor verbale de redare a convorbirilor interceptate şi înregistrate în cauză cu actele ataşate dosarului, înscrisurile, declarațiile martorului denunțător, declarațiile celorlalți martori audiați și declarațiile inculpaților/suspecților sunt suficiente pentru a genera, în actualul moment procesual, indicii în sensul existenţei presupusei activități infracționale, fiind astfel nefondate apărările inculpaților privind lipsa probelor.
NU AU INTERVENIT PROBE CARE SĂ CONTRAZICĂ ACUZAȚIILE
De altfel, judecătorul de drepturi și libertăți, contrar celor invocate de inculpați menţionează că, la acest moment procesual, evaluarea judecătorului este limitată la aparențe/suspiciuni rezonabile, acesta urmărind să determine, într-o procedură întemeiată pe dispoziţiile art. 213 Cod procedură penală, nu dacă probele administrate au forța necesară pentru a justifica o soluţie de condamnare ori a fundamenta o acuzaţie, ci dacă acestea au aptitudinea de a convinge, în mod plauzibil, un observator obiectiv, că este posibil ca inculpații să fi săvârşit faptele de care sunt acuzați [hotărârile Murray contra Regatului Unit, 14310/88; Varga c. României, 7395/01; Fox, Campbell şi Hartley c. Regatului Unit, 30.08.1990].
Ba mai mult, de la momentul luării măsurii controlului judiciar pe cauțiune nu s-au administrat probe noi care să răstoarne suspiciunea rezonabilă de săvârșire a acestor infracţiuni, acest aspect intrând într-o putere de lucru judecat relativă.
În plus, prin ordonanța din data de 15.07.2024 s-a dispus extinderea urmăririi penale și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții:
– Trăilă Doru – Florel pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență prev. de art.291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1, 3 și 6 din Codul penal, în modalitatea constituirii grupului infracțional organizat, urmată de săvârșirea unor infracțiuni de corupție și spălare a banilor, cu referire la infracțiunile de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 ce au fost comise în legătură cu dosarele vizându-i pe numiții Hideg Robertino Cătălin și Filip Robert Dinu și spălare a banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, reținută în sarcina SC WISE LINE CONSULTING SRL și SC STRATEGIC SYS SRL, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.
– Dumbravă Dumitru pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență prev. de art.291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1, 3 și 6 din Codul penal, în modalitatea constituirii grupului infracțional organizat, urmată de săvârșirea unor infracțiuni de corupție și spălare a banilor, cu referire la infracțiunile de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 ce au fost comise în legătură cu dosarele vizându-i pe numiții Hideg Robertino Cătălin și Filip Robert Dinu și spălare a banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, reținută în sarcina SC WISE LINE CONSULTING SRL și SC STRATEGIC SYS SRL, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.
– Coldea Florian pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență prev. de art.291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1, 3 și 6 din Codul penal, în modalitatea constituirii grupului infracțional organizat, urmată de săvârșirea unor infracțiuni de corupție și spălare a banilor, cu referire la infracțiunile de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 ce au fost comise în legătură cu dosarele vizându-i pe numiții Hideg Robertino Cătălin și Filip Robert Dinu și spălare a banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, reținută în sarcina SC WISE LINE CONSULTING SRL și SC STRATEGIC SYS SRL, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.
– Tocaci Dan – Victor, pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1, 3 și 6 din Codul penal, în modalitatea aderării la grupul infracțional constituit de către numiții Coldea Florian, Dumbravă Dumitru și Trăilă Doru Florel și respectiv a sprijinirii, prin acte materiale (racolarea ca și client a martorului Hideg Robertino Cătălin) a grupului infracțional, urmate de săvârșirea unor infracțiuni de corupție și spălare a banilor, cu referire la infracțiunile de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 comise în legătură cu dosarul vizându-l pe numitul Hideg Robertino Cătălin și spălare a banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, reținută în sarcina SC WISE LINE CONSULTING SRL și SC STRATEGIC SYS SRL.
Pe de altă parte, pentru a se dispune revocarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune sau modificarea conținutului obligațiilor atașate măsurii preventive este necesar să intervină temeiuri noi de natură să contrabalanseze justeţea argumentelor expuse în mod definitiv cu ocazia luării măsurii preventive.
În aceste coordonate, judecătorul constată că de la momentul luării măsurii controlului judiciar pe cauțiune, respectiv de la data de 24.05.2024, nu a intervenit o situaţie de schimbare a temeiurilor ce au stat iniţial la baza luării măsurii preventive, iar în continuare măsura este necesară pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. (1) C. proc. pen., respectiv buna desfășurare a procesului penal și al prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.
Totodată, în cazul unor infracţiuni de corupție, însăşi instanţa de contencios european a admis existenţa unui risc însemnat de tulburare a ordinii publice şi persistenţa acestuia chiar după trecerea unor intervale lungi de timp, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă, dată fiind durata arătată a măsurii (a se vedea mutatis mutandis hotărârile BarNote c. Franţei, 07.09.1999 şi Eliano Guala c. Franţei, 04.05.2004).
În ceea ce priveşte legalitatea prelungirii acestei măsuri, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că aceasta s-a dispus în mod legal, fiind respectate astfel dispoziţiile art. 216 rap. la art. 2151 alin. 2 C.proc.pen și la art. la 212 alin.1, 2, 3 C.proc.pen, inculpații fiind audiați în prezenţa apărătorului ales, durata totală a măsurii preventive a controlului judiciar pe cauțiune, în cursul urmăririi penale, nu a depășit limita legală maximă de 2 ani (conform art.2151 alin.6 C.proc.pen.) şi nu a depășit un termen rezonabil, având în vedere complexitatea cauzei care este una deosebită faţă de numărul destul de mare de participanți şi de infracţiuni.
Referitor la motivarea ordonanţei de prelungire a controlului judiciar pe cauțiune, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că acesta nu lipseşte, astfel cum susţine apărarea, procurorul făcând ample referiri la situaţia de fapt şi la probatoriul administrat pentru inculpați, extrăgând din întreaga situaţia de fapt numai aspectele care conduc la suspiciunea rezonabilă de săvârșire a infracţiunilor de inculpați, iar concluziile şi încadrarea în drept a acesteia sunt expuse în rezumat, astfel încât, chiar dacă istoricul faptelor este unul amplu, orice observator obiectiv poate înțelege motivele care au condus la această soluţie adoptată de procuror.
Așadar, contrar susţinerilor inculpatului Florian Coldea, ordonanţa din data de 15.07.2024 relevă, într-o formă succintă, dar suficient de clară, argumentele pe care s-a grefat dispoziţia procurorului de prelungire a măsurii controlului judiciar pe cauţiune, argumente legate esenţial de contribuţia concretă a inculpatului în desfăşurarea activităţii infracţionale ce face obiectul anchetei, gravitatea faptelor pentru care este cercetat, dar şi de particularităţile activităţilor infracţionale desfăşurate de acesta, astfel cum se conturează în această fază a anchetei, precum şi de necesitatea preîntâmpinării oricărui aspect de natură să împiedice aflarea adevărului în cauză.
Cu privire la eventuale aspecte de nelegalitate ale ordonanței de luare a măsurii controlului judiciar pe cauțiune invocate de același inculpat, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că aceasta s-a dispus în mod legal, fiind respectate astfel dispoziţiile art. la 212 alin.1, 2, 3 C. proc. pen, inculpații fiind audiați în prezenţa apărătorului ales, iar faptul că inculpatul Coldea Florian a ales să-şi menţină declaraţiile date în calitate de suspect echivalează cu audierea acestuia, inculpatul având dreptul la tăcere reglementat de dispoziţiile legale.
În ceea ce privește faptul că măsura controlului judiciar pe cauţiune ar putea fi luată doar după depunerea de către inculpaţi a cauţiunii stabilite de procuror, judecătorul apreciază că astfel cum s-a reţinut şi în practica judiciară – I.C.C.J, secţia penală, încheierea nr. 286 din 06.04.2016, contrar celor invocate de inculpatul Florian Coldea, măsura controlului judiciar pe cauţiune ar putea fi luată şi fără depunerea prealabilă a cauţiunii, acceptând implicit că inculpatul s-ar putea afla sub puterea acestei măsuri chiar dacă o cerinţă esenţială nu a fost îndeplinită. Lipsa depunerii cauţiunii, în această situaţie ar fi avut drept consecinţă înlocuirea măsurii cu o altă măsură mai severă.
Totodată, pe de o parte, toate aspectele de nelegalitate care privesc ordonanța de luare a măsurii controlului judiciar pe cauțiune invocate de inculpatul Florian Coldea nu sunt fondate, iar pe de altă parte trebuiau invocate în calea de atac prevăzută de lege împotriva ordonanței de luare a măsurii controlului judiciar pe cauțiune.
În plus, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că atât măsura preventivă, cât și obligațiile contestate sunt proporționale cu gravitatea acuzației (față modalitatea în care ar fi săvârșit faptele, complexitatea cauzei, numărul de persoane angrenate în desfăşurarea activităţii infracţionale), raportat la circumstanțele personale ale inculpaților, fiind suficientă o limitare a libertății de mișcare pentru atingerea scopului prev. de art. 202 alin. (1) C.proc.pen.
Judecătorul de drepturi și libertăți consideră, din această perspectivă, că revocarea controlului judiciar pe cauţiune sau modificarea obligațiile impuse inculpaților Coldea Florian, Dumbravă Dumitru, Trăilă Doru Florel nu poate avea loc anterior lămuririi împrejurărilor esenţiale legate de ramificaţiile şi amploarea activităţilor presupus ilicite în contextul în care există indicii temeinice și probe în cauză cu privire la încercarea de compromitere a rezultatului cercetărilor penale cu privire la martorul denunțător (exercitarea de influență pe lângă magistrații Tribunalului București/Curții de Apel București).
Prin urmare, nefiind încă lămurită cauza penală sub toate aspectele sale,prelungirea măsurii în discuţie, în conţinutul iniţial, se justifică, fiind necesară, după cum deja s-a arătat, pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal.
Fără a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpații Coldea Florian, Dumbravă Dumitru, Trăilă Doru Florel, judecătorul de drepturi și libertăți arată că invocarea unei posibile influențe pe lângă magistrați aduce o severă atingere prestigiului justiției, contribuind în acest mod la scăderea încrederii populației în onestitatea actului de justiție, aspecte care întăresc gravitatea faptelor săvârșite.
Nici circumstanțele personale ale celor trei inculpați nu pot justifica revocare măsurii preventive, lipsa antecedentelor penale fiind normală la persoane cu un astfel de statut, iar acest lucru nu îi transformă în infractori mai puțini periculoși.
Judecătorul de drepturi și libertăți subliniază că în acest moment procesual cauza se află încă în faza de urmărire penală, instrucția penală nefiind finalizată, astfel încât se apreciază că se impune menținerea unei astfel de limitări pentru buna desfășurare a procesului penal, având în vedere stadiul în care se află cauza, pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, dar și pentru a preveni influențarea celorlalți participanți din prezenta cauză, de natură a îngreuna aflarea adevărului în cauză.
Faţă de scopul măsurilor preventive prevăzut de art. 202 Cod de procedură penală şi de celelalte aspecte invocate anterior, judecătorul apreciază că măsura controlului judiciar pe cauţiune oferă garanţii necesare pentru buna desfăşurare a procesului penal, în condiţiile respectării obligaţiilor impuse.
Prin urmare, menţinerea unui echilibru firesc între interesele justiţiei şi cele ale inculpatului implică în mod necesar menţinerea unui control minim asupra conduitei acestuia.
Se mai apreciază că perioada măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune nu a depăşit termenul rezonabil, astfel încât aceasta să devină nejustificată, şi din acest punct de vedere se ţine seama de complexitatea cauzei determinată de numărul inculpaţilor din cauză, de volumul impresionant al înscrisurilor aflate la dosarul de urmărire penală, numărul martorilor, cazuistica pusă în discuţie, perioada de timp în care s-a derulat presupusa activitate infracţională fiind necesar un efort conjugat al organelor de anchetă pentru descoperirea întregii reţele infracţionale.
În continuare, judecătorul de drepturi și libertăți reține că nu se impune înlăturarea obligației de a nu părăsi teritoriul României, având în vedere că această măsură are ca scop asigurarea unei bune supravegheri a comportamentului inculpaților, prevenirea săvârșirii unor noi infracțiuni, asigurarea participării inculpaților la procesul penal desfăşurat împotriva lor și nu acela de a-i restrânge dreptul la muncă, inculpații putând desfăşura activităţi lucrative pe teritoriul României pentru a-şi întreţine familiile.
În plus, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că potrivit dispoziţiilor legale, această obligaţie impusă inculpaţilor, poate fi ridicată temporar, în condiţii strict determinate, de organul judiciar care a dispus măsura, atunci când circumstanţele excepţionale impun depăşirea acestor limite şi nu pun sub semnul întrebării temeiurile măsurii preventive.
Restricţia de a nu părăsi teritoriul tării este una dintre cele mai importante garanţii ale măsurii controlului judiciar pe cauțiune, iar nerespectarea dreptului la circulaţie poate fi asigurată prin încuviinţarea deplasărilor temporare în străinătate, justificate în mod rezonabil.
Faţă de considerentele expuse anterior, în temeiul art. 216 rap. la art. 215 ind. 1 alin. 5 din C. proc. pen. şi art. 213 din C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, plângerile formulate de inculpaţii CODLEA FLORIAN, DUMBRAVĂ DUMITRU şi TRĂILĂ DORU FLOREL, împotriva ordonanţelor nr. 52/1/P/2024 din data de 15.07.2024, emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.N.A. – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Corupţiei, prin care s-a prelungit măsura controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpaţi.
Va respinge, ca neîntemeiate, cererile inculpaţilor CODLEA FLORIAN, DUMBRAVĂ DUMITRU şi TRĂILĂ DORU FLOREL de înlăturare a obligaţiei prevăzute de art. 215 alin. 2 lit. a C. proc. pen. de a nu depăşi limita teritorială a României.
În temeiul art. 275 alin.2, 4 din C. proc. pen., va obliga pe inculpaţii Coldea Florian, Dumbravă Dumitru şi Trăilă Doru Florel la plata a câte 300 lei, fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D I S P U N E
În temeiul art. 216 rap. la art. 215 ind. 1 alin. 5 din C. proc. pen. și art. 213 din C. proc. pen respinge ca nefondate plângerile formulate de inculpaţii CODLEA FLORIAN, DUMBRAVĂ DUMITRU şi TRĂILĂ DORU FLOREL, împotriva ordonanţelor nr. 52/1/P/2024 din data de 15.07.2024, emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.N.A. – Structura Centrală – Secţia de Combatere a Corupției, prin care s-a prelungit măsura controlului judiciar pe cauțiune faţă de inculpaţi.
Respinge, ca neîntemeiate, cererile inculpaților CODLEA FLORIAN, DUMBRAVĂ DUMITRU şi TRĂILĂ DORU FLOREL de înlăturare a obligaţiei prevăzute de art. 215 alin. 2 lit. a C. proc. pen de a nu depăşi limita teritorială a României.
În temeiul art. 275 alin.2, 4 din C. proc. pen obligă pe inculpaţii Coldea Florian, Dumbravă Dumitru şi Trăilă Doru Florel la plata a câte 300 lei, fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunţată în cameră de consiliu azi, 06.08.2024.
| JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI, Andrei Buliga | GREFIER, George – Daniel Dumitru |
Articole Similare
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
