Federația Rusă nu a fost salvată de noi sancțiuni în cadrul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, liderii europeni concentrându-se asupra unor concluzii care să reflecte voința tuturor celor 28 și care să arate Moscovei că Uniunea Europeană nu este de acord cu abordarea din Siria, a explicat Klaus Iohannis la finalul Summitului european în care s-au discutat relațiile cu Rusia, politica comercială și acordurile în acest sens și migrația.
”Discuția a fost una profundă și principială despre Rusia, despre implicarea Rusiei în Donbass, în Siria, despre ce trebuie să facem noi. Însă, în niciun fel, nu au existat certuri și, în niciun fel, nu au existat forțări din partea unuia sau altuia dintre membrii Consiliului European. Am citit ceva foarte ciudat, că unii ar fi vrut să aplicăm sancțiuni Rusiei și cineva i-a salvat pe ruși. Nici n-a fost vorba de așa ceva. A fost vorba despre formulări în concluzii și toată discuția a mers încolo, încât formulările din concluzii să fie ferme, să reflecte voința tuturor celor 28 și să fie foarte clar pentru Rusia că nu suntem de acord cu această abordare. Orice altă interpretare este exagerată și nu corespunde realității”, a declarat președintele, făcând aluzie la informațiile apărute în presă, conform cărora Italia s-a opus acestor sancțiuni, scrie caleaeuropeana.ro.
Consiliul European a avut o discuție foarte amplă despre modul în care Federația Rusă încearcă să influențeze mecanismele Uniunii Europene, a arătat președintele.
Siria-Rusia
Situația din Siria, însă, a fost punctul de atracție în jurul relațiilor cu Rusia. ”Am ajuns foarte repede și la discuția despre Siria, o evoluție pe care cu toții o regretăm și am convenit, am reconvenit să ne implicăm mai puternic în a promova soluții diplomatice pentru pacea în Siria. Dar, un accent deosebit evident că a trebuit pus pe situația din orașul Alep, unde civilii suferă. Ca de obicei, populația civilă este victima acestor acțiuni militare, care, de multe ori, sunt de o natură greu de înțeles. E foarte greu de înțeles de ce cineva trebuie să bombardeze un cartier de 300.000 de civili cu motivația că, pe undeva, sunt câțiva teroriști acolo. Am condamnat cu toții împreună acțiunile nesăbuite care au avut acolo și am atras atenția că acțiunile Rusiei sunt eronate”, a declarat Iohannis.
În ceea ce privește migrația, liderii europeni au discutat despre consolidarea controlului la granițele exterioare ale Uniunii Europene, inclusiv chestiuni precum Codul frontierelor Schengen, Poliția de Frontieră și Coasta de Gardă sau ETIAS.
Despre problema migrației
”Am discutat migrația cu accent pe țările de origine și pe țările de tranzit. Am discutat cum trebuie să acționăm pentru a ajuta aceste țări să îngrădească ele migrația, ce măsuri trebuie să luăm pentru a îngrădi noi migrația. Aici este evident că vorbim despre întărirea controlului la granițele exterioare al Uniunii. Iar, dacă vorbim de țările de origine, atunci toată lumea a fost de acord, și eu, la rândul meu, am subliniat punctul de vedere al României, că trebuie să ajutăm aceste țări să-și construiască state puternice, să-și construiască economii funcționale și, în acest fel, să oprească migrația în mod natural. Am discutat, pe scurt, dar, totuși am discutat și înțelegerea cu Turcia, care, după părerea noastră, a fost o înțelegere corectă, a fost un fair deal, și rezultatele obținute sunt în continuare bune. Ruta balcanică este și rămâne ca și închisă”, a declarat președintele.
Procedurile de Brexit
Premierul britanic, Theresa May, aflată la prima sa participare la un Consiliu European, și-a informat colegii de la summit despre cum își dorește ca procedurile de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană să se desfășoare.
Aceasta a spus “că va activa Articolul 50 cel târziu la sfârșitul lui martie, că își dorește o negociere eficientă, în parametri onești, în așa fel încât să se producă o pagubă minimală sau chiar un câștig, dacă acest lucru este posibil, câștig pentru ambele părți”.
Vize pentru Canada
România a ajuns la o înțelegere cu Canada cu privire la liberalizarea vizelor pentru cetățenii români, ceea ce determină Bucureștiul să nu își mai manifeste rezerve sau obiecțiuni față de acordul comercial UE-Canada, însă înțelegerea comercială între cele două parți, care ar trebui aplicată provizoriu în viitorul apropiat, este blocată de parlamentul Valonie, o regiune federală a Belgiei.
”În ce privește CETA, lucrurile au fost destul de clare, CETA fiind înțelegerea cu Canada, a mai rămas, și sper că se rezolvă, o negociere care privește o regiune din Belgia, Valonia. Tot restul sunt de acord cu documentul și ar putea fi semnat”, a spus Klaus Iohannis, după ce în cursul dimineții anunțase atingerea unui acord privind vizele cu Ottawa.
”Am avut un rezultat îmbucurător în negocierile dintre România și Canada cu privire la renunțarea la vize. În esență, înțelegerea, după cum am mai spus, prevede ca din 2017 să se renunțe la vizele pentru români”, a precizat acesta, care a făcut referiră și cu privire la celelalte acorduri comerciale.
”Discuțiile au fost destul de multe în felul cum ar trebui să arate înțelegerea cu Statele Unite, TTIP, majoritatea dintre noi suntem de părere că acea înțelegere este bună pentru Europa și trebuie continuate negocierile. După discuții destul de lungi, unde au apărut puncte de vedere de substanță, am concluzionat că mergem mai departe”, a mai spus președintele.
Totodată, liderii europeni au discutat și chestiuni de natură organizatorică și eficientizarea metodelor de lucru.
”Vom vedea, posibil că vom începe mai repede ședințele de Consiliu European pentru a avea mai multe ore de zi la dispoziție pentru aceste discuții, foarte necesare și foarte importante”, a conchis Iohannis.

















































