Majorarea punctului de pensie, REALITATE și APOCALIPSĂ

„O eventuală majorare a pensiilor cu 40%, dar și alte cheltuieli care nu au susținere bugetară, ar putea duce la un deficit bugetar de 11%, o cifră pe care România nu a mai avut-o niciodată”, a declarat purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

Cât este adevăr și cât este falsitate

Parlamentul României a adoptat, cu o majoritate confortabilă, legea de aprobare a rectificării bugetare, lege care include și revenirea punctului de pensie la nivelul stabilit de legea nr. 127/2019 a pensiilor din sistemul public, respectiv la 1775 lei de la 1 septembrie 2020. Anterior, prin ordonanța de rectificare bugetară nr. 135/2020, Guvernul stabilise că acest punct de pensie este de 1442 lei.

• Șeful Statului Major, audiat la DNA
• Zelenski înfurie Varșovia. „Nu poți glorifica bandiți care au ucis femei și copii”
• Sondaj Avangarde. 56,4% dintre români agreează ideea alegerilor anticipate
• In the same week that Poland signed 29 defense contracts with its own national industry, Romania signed with a single German supplier and rejected the only project manufactured domestically
• Mircea Cărtărescu împlinește 70 de ani. „Viața e mai mult decât scrisul! Îmi spun asta, practic, în fiecare zi, dar, îmi spun și asta: eu nu pot percepe viața decât prin scris! E diformitatea, monstruozitatea mea”

Acest moment, până la urmă fără un efect juridic imediat (legea nefiind promulgată și existând poziții clare care spun că va fi atacată la Curtea Constituțională a României), a declanșat un tsunami al declarațiilor apocaliptice din partea unor persoane, mai mult sau mai puțin avizate, politicieni, analiști economici, angajați instituționali, reprezentanți ai unor asociații de afaceri, declarații alarmiste menite să realizeze o imagine de coșmar asupra finanțelor publice dar și asupra economiei românești în ansamblu.

Cât este adevăr și cât este falsitate în declarațiile la care ma refer, voi spune în continuare. 

Ca primă constatare vă spun că am asistat, în câteva zile, la declarații de un ridicol absolut, în urma cărora mă întreb dacă cei care care le-au făcut cunosc economie, politică fiscal-bugetară sau își înțeleg rolul instituțional în funcțiile pe care le ocupă.

Cel mai mult m-a mirat declarația lui Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale a României și asta din două perspective: aceea de poziție oficială sau nu a instituției la care lucrează, instituție care se ocupă de politica monetară și stabilitatea financiară și nu de politica fiscal-bugetară asupra căreia nu are dreptul legal să intervină iar a doua – de folosire a unor date inexacte referitoare la dinamica cheltuielilor bugetare pe care vreau să cred că a făcut-o în nume personal.

Oricine studiază legea adoptată de Parlament observă faptul că impactul măsurilor aprobate nu modifică deficitul public pe anul 2020, acesta rămânând la nivelul stabilit de către Guvern, respectiv la 8,6% din PIB.

Este surprinzătoare această eroare și mai este surprinzător faptul că nu am văzut astfel de poziții atunci când Guvernul a crescut deficitul public aducându-l de la 3,6% din PIB la 8,6% din PIB, deși România se află în procedură de deficit excesiv încă din aprilie 2020. Cu alte cuvinte luăm foc când e vorba de pensii dar stam ascunși când e vorba de risipă bugetară.

Voi face o prezentare puțin mai amplă asupra unor chestiuni fiscal-bugetare dar și asupra impactului aplicării legii pensiilor asupra bugetului pe anul 2020 și pe anul 2021, pentru ca dumneavoastră să aveți o poză de ansamblu și pentru ca apoi să comparăm cu afirmațiile unor persoane care reprezintă instituții, dar vorbesc în nume personal.

Modificările la rectificare aduse prin legea de adoptare a acesteia totalizează 9,684 miliarde lei. Aceste 9,684 miliarde lei reprezintă 0,91% din PIB-ul estimat pentru anul 2020, respectiv un PIB nominal de 1058 miliarde lei. Potrivit legii adoptate, aceste cheltuieli nu adaugă la deficit fiind asigurate din bugetul de stat, prin redistribuiri de la Acțiuni Generale – buget MFP si de la Fondul de Rezervă la dispoziția Primului Ministru, precum și redistribuiri in interiorul bugetelor ministerelor. Deci, deficitul public pe anul 2020 rămâne cel estimat, respectiv 8,6% din PIB.

Referitor la modul cum a fost construit bugetul pe anul 2020 avem la dispoziție Strategia Fiscal-Bugetară care a însoțit legile bugetare. Strategia fiscal-bugetară a fost construită pe un deficit de 3,6% și a prevăzut scăderea acestuia sub 3% până în anul 2022. Strategia fiscal-bugetară a prevăzut majorarea punctului de pensie cu 40%, banii fiind prevăzuți în buget. 

Deficitul public de 3.6% din PIB a fost calculat la un PIB de 1129 miliarde lei și la venituri bugetare de 358 miliarde lei. 

În martie a avut loc prima rectificare bugetară iar deficitul a urcat la 6,7%. Strategia fiscal-bugetară nu s-a actualizat, deși evident indicatorii pe care se baza au fost modificați structural.

În august a avut loc a doua rectificare bugetară care a urcat deficitul public la 8,6%. Strategia fiscal-bugetară nu s-a modificat, deși indicatorii macroeconomici au fost schimbați structural. PIB-ul prognozat a scăzut cu 71 miliarde lei, iar veniturile bugetare au scăzut cu 16 miliarde lei. 

România se află în procedura de deficit excesiv din aprilie 2020 și trebuie să reducă acest deficit la 3% până în anul 2022. Chiar dacă Pactul Fiscal European este suspendat, procedura de deficit excesiv nu a fost suspendată. Asta înseamnă, pe înțelesul tuturor, că obligația de reducere a deficitului rămâne.

Dar nimeni nu știe care este strategia. Mediul de afaceri, nu, cetățenii, nu, instituțiile financiare, nu, instituțiile europene, nu.

Ce înseamnă asta?

Vor crește venituri bugetare și din ce? Dintr-o colectare mai bună sau din majorări de taxe? Vor scădea cheltuieli și care?

Vor continua programe și care? Vor fi programe noi și care cu ce impact?

Care sunt stimulii economici care vor fi cei fiscali. Care va fi efectul asupra PIB? Etc. 

Dincolo de neseriozitate este vorba de impredictibilitate și incertitudine. Un fel de haos fiscal controlat ad-hoc.

Consiliul Fiscal estimează un deficit public de 7,5% în anul 2021.

Dar este acest deficit în concordanță cu programul de convergență și cel de reformă, comunicat Comisiei Europene? Este el acceptat?

Nu este, pentru că documentele strategice fiscal-bugetare actualizate lipsesc. Iar asta duce la incertitudine.

Această lipsă va fi taxată dur de instituțiile europene și riscăm sancțiuni sau chiar condiționări destul de consistente.

Cum va fi finanțat deficitul de anul viitor, care este programul, care sunt politicile?

De ce pun aceste întrebări? Pentru că la ele mă așteptam să aibă o poziție cei la care m-am referit și nu să se ducă exact ca turma pe un subiect de nișă, respectiv pensiile când altele sunt problemele reale ale bugetului.

1775 LEI PENTRU ANUL 2021

Referitor la impactul majorării punctului de pensie la 1775 lei pentru bugetul anului 2021, lucrurile stau în felul următor, potrivit estimărilor date de către Ministerul Finanțelor Publice: 

Cheltuielile cresc la 104,54 miliarde lei de la 87,47 miliarde lei cât sunt în anul 2020. Avem astfel o diferență de 17,07 miliarde lei în sumă absolută care reprezintă 1,48% din PIB nominal 2021, dacă luăm în calcul PIB-ul estimat de către Comisia Națională de Prognoză pentru anul 2021, respectiv 1149,1 miliarde lei.

Ponderea în PIB a cheltuielilor cu pensiile crește de la 8,27% la 9,09%. Practic 0,82 puncte procentuale. Aceste 0,82 pp reprezintă ceva suplimentar pentru care ar trebui să aduci venituri în compensare. Vi se pare un capăt de țară raportat la apocalipsa pe care o transmit unii în declarații ?

Ca să nu te afecteze la deficit, crești colectarea veniturilor bugetare cu cel puțin 0,82 puncte procentuale, adică de la 31,8% din PIB la minim 32,62% din PIB. 

Din ce?, veți spune…

Fără taxe suplimentare, doar pui instituțiile să lucreze și să nu mai ierte sau să ocolească pe marii datornici.

Doar din arierate aduci 2,34% din PIB. Dacă mai recuperezi și 2% din evaziune, iată rapid 4,34 puncte procentuale din care 0,82 pp îl duci la pensii și restul îl poți duce la investiții.

Se numește management fiscal-bugetar!

Referitor la arierate, prezint faptul că la data de 31 martie 2020 valoarea acestora ajunsese la 26,47 miliarde lei în creștere cu peste 7 miliarde lei față de decembrie 2019, iar arieratele la bugetul asigurărilor sociale de stat reprezentau 23,3% din total, în creștere cu 46,8% față de luna decembrie. Datele provin din Buletinul Statistic pentru trimestrul I 2020 publicat de ANAF, iar aceste arierate reprezintă datorii mai vechi de 90 de zile deci datorii anterioare oricărei crize sanitare și/sau economice.

ÎNGRIJORAREA ASOCIAȚIILOR PATRONALE ÎNTRE IPOCRIZIE ȘI REALITATE

Observ o mare îngrijorare a Coaliției pentru Dezvoltarea României, Asociației Concordia și a CONAF referitoare la dezechilibrul creat de majorarea punctului de pensie cu 40% și faptul că va genera datorie.

Aceste organizații nu au fost însă la fel de grijulii când statul a hotărât să se împrumute de pe piața internă cu dobânzi de peste 4% sau cu cele 4 miliarde de euro de la Comisia Europeană pe 30 de ani pentru a le plăti șomajul tehnic, stimul de inserție la salariul minim sau muncă flexibilă.

Datoria publică crește la peste 46% din PIB datorită măsurilor dedicate lor, dar asta nu contează pentru dânșii atâta timp cât nu-i costă pe ei. 

Amintesc ca măsurile respective, dacă s-ar fi respectat Codul Muncii, ar fi trebuit plătite de ei, de angajatori. Statul le-a făcut o facilitate de peste 15 miliarde lei până acum, doar pe costuri de personal, la care se adaugă peste 20 de miliarde de lei diverse ajutoare de stat, facilitați pe datorie.

Datorie pe care o plătesc atât copiii, cât și pensionarii împreună cu toți salariații (din ce, dacă pentru ei mereu nu sunt bani?).

Eu cred că statul și-a făcut datoria față de antreprenori și nu a întrebat pe nimeni unde sunt randamentele anilor trecuți, unde sunt provizioanele, rezervele etc. În acest context, este cel puțin nedreaptă, dar și ciudată această poziție mai ales că în acest moment avem de-a face cu un asimetrism puternic în stimularea economică. 

CEA MAI MARE PROBLEMĂ ECONOMICĂ

Mai prezint ceva, despre care nimeni nu vorbește, și anume asimetrismul măsurilor de stimulare economică care va avea efecte și în anul 2021. 

0,26. Ştiti ce înseamnă? Asimetrismul din raportul dintre cererea agregată şi oferta agregată contabilizat în urma evaluării stimulilor economici şi fiscali în anul 2020. Cererea agregată a primit de aproape patru ori mai puţini stimuli decât oferta agregată. Eu, în locul reprezentanţilor unor asociaţii de antreprenori, m-aş uita foarte, dar foarte atent la efectul acestei abordări asimetrice care îmi arată cum va arăta anul 2021 şi cum, dar mai ales cui voi valorifica oferta pentru care am primit un sprijin de peste 10 miliarde euro în acest an.

Aceeaşi recomandare aş avea-o şi pentru cei care fac analiză economică la nivel macro şi care s-au blocat în nişe analitice precum alocaţii, pensii sau cheltuieli bugetare.

Dincolo de euforia electorală, dezechilibrul este major şi cu efecte dureroase. Evident sunt şi alti indicatori care ne arată că partea urâtă de abia acum începe şi se menţine pe tot parcursul anului 2021.

Rațiunea ne spune că ne-am creat o criză care se va resimți începând cu această iarnă.

Tot rațiunea ne spune că nu mai merge să jucăm mereu emoțional niște subiecte care se referă la factura socială, în contextul în care un fluviu de bani ocolește, an de an, bugetul public. 

REALITATEA DESPRE DEFICITUL STRUCTURAL

„Pe lângă alte ţări, vorbesc de deficite de 10-11% care se referă punctual pentru anul în curs (…), noi am plecat cu un deficit de 4,5% (din PIB) care presupune că există deja pe fond un deficit structural la care s-a adăugat deficitul rezultat din ajutoarele financiare pe care Guvernul le-a acordat. Dar odată eliminate acele ajutoare, în continuare suntem într-un deficit semnificativ. Dacă la acesta mai adăugăm şi propunerile absolut hazardate care s-au făcut în Parlament în ultima perioadă suntem în cea mai sensibilă situaţie posibilă din Europa, în perspectiva deficitelor” – Dan Suciu, purtător de cuvânt BNR.

Această declarație este adevărată, dar nu propunerile din Parlament au adus situația bugetară aici, ci modul cum au fost gestionate finanțele publice în ultimul an. 

Măsurile luate în perioada pandemiei nu au nici un efect de multiplicare și nu reduc deficitul structural. La fel, măsurile luate anterior au creat o adâncire a deficitului structural, dar nu am văzut o la fel de mare îngrijorare la risipa de bani publici pe datorie din acest an. Cum să iei poziție doar împotriva a ceea ce decide Parlamentul și să nu vezi că datoria publică crește, într-un singur an, cât a crescut în trei ani de criză anterioară, iar asta se face pe seama unor măsuri temporare de tipul one-off, efectele fiind un deficit întins pe 30 de ani? Mie mi se pare dublu standard în apreciere și de aceea l-am punctat.

Nu în ultimul rând, deficitul structural crește pe seama tăierilor de venituri structurale, chestiune pe care mulți o lasă să treacă neobservată, însă scăderea accizei la combustibil, scăderea TVA la alimente din 2019, abrogarea unor taxe structurale pe energie, comunicații și capital, precum și abrogarea impozitării muncii part-time, au adus un minus de 1,8 puncte procentuale la veniturile structurale, minus care se reflectă direct în deficit.

CUM SE VA REZOLVA PROBLEMA

Întrebat dacă bugetul poate suporta majorările propuse de Parlament, oficialul BNR a declarat: „Nu, evident nu. E o propunere electorală, să spunem… Niciun guvern, indiferent ce guvern va rezulta din alegeri, nu va (putea) face aceste (cheltuieli). Suntem în faţa unei certitudini aici, indiferent ce se spune acum. De vreme ce nu se restructurează semnificativ (sectorul public), şi aceste restructurări nu se pot face de azi pe mâine, la nivel bugetar aceste cheltuieli suplimentare nu pot fi acoperite. Asta este o certitudine (…). Dacă observăm că în acest moment 90% din veniturile publice sunt utilizate pe cheltuieli cu salarii (la bugetari – n.r.) şi pensii ne dăm seama că situaţia este foarte strânsă”, a mai spus Suciu.

În lipsa unei strategii fiscal bugetare, orice astfel de declarație mi se pare hazardată, iar aici, dincolo de aprecierile de ordin economic personal ale purtătorului de cuvânt al BNR, mi se pare că acesta s-a hazardat intrând într-o zonă pe care fișa postului nu i-ar permite să se pronunțe.

Dincolo de asta, am mai spus, impactul este de 0.82 puncte procentuale din PIB, iar soluțiile contabile sunt două: reduci alte cheltuieli sau crești colectarea de venituri. Nu există „nu se poate” în context statal și nici fiscal-bugetar. Nu, deocamdată.

România are un GAP de TVA de 35%, o evaziune fiscală de 11% din PIB și o economie gri de 26% din PIB. La care se adaugă arierate de 2,34% din PIB. Suma absolută care se pierde anual depășește contravaloarea bugetului public al României.

Atenție: venituri pe care statul nu le încasează au o valoare de încă un buget al României. Să spui că nu poți colecta cu 1-2 sau și cu 5% mai mult la buget și de aceea trebuie să tai, mi se pare ridicol.

O astfel de abordare ne păstorește de peste 10 ani, iar ceea ce v-am prezentat, ca ponderi în PIB, gap TVA, evaziune, arierate și economie gri sunt ponderi care se mențin relativ stabile de peste 10 ani, datele fiind  cuprinse în comunicatele Comisiei Europene. De aceea nu avem niciodată bani, de aceea suntem mereu pe deficit.

Dar tot de peste 10 ani, cei care au făcut veniturile acelea care nu au mai ajuns la buget s-au îmbogățit, în timp ce țara a sărăcit. Nici nu vreau să spun despre faptul că banii aceia care nu au ajuns la stat au tranzitat conturi bancare și că dacă exista o colaborare reală între sistemul bancar-Guvern și instituțiile de criminalitate economico-financiară, lucrurile stăteau altfel pentru România.

Cu atât mai surprinzătoare mi se pare declarația purtătorului de cuvânt al BNR care se pare că uită că România este furată zi de zi, iar costurile sunt suportate atât de către antreprenori și populație, dar chiar și de către BNR care trebuie mereu să intervină pentru a diminua efectele dezechilibrelor macroeconomice.

Nu poți să spui mereu „n-am” când discuți de bunăstarea românilor și să taci sau să spui „am” când e vorba de bani care nici măcar nu rămân în România în cea mai mare parte. 

Mi-aș dori mai puțin dublu standard pentru că România are probleme structurale grave.

Voi mai puncta două chestiuni, una referitoare la fake news-urile care leagă evoluția cursului valutar de legea pensiilor și posibila retrogradare a României de către agențiile de rating.

CUM EVOLUEAZĂ CURSUL VALUTAR

Sunt mulți care joacă emoțional orice astfel de moment și pun pe seama a ceva ce nu le convine și ploaia, și norul și soarele și…cursul valutar.

Pentru cei care nu știu, fac o scurtă prezentare și invit pe cei care nu cred să se uite la evoluția cursului leu/euro din ultimii ani:

Leul are o depreciere medie anuală față de euro de circa 2%, iar acest fenomen este de de cel puțin 10 ani. Această depreciere se întâmplă în trei etape în decursul anului, fiind intercalată de perioade de aprecieri ale cursului (mai ales în perioada verii când este nevoie de lei pentru achiziția de cereale). Astfel, deprecierea se petrece în luna februarie (plată importuri), septembrie-octombrie și decembrie.

La acest tip de depreciere sezonieră se adaugă factorii conjuncturali, cum se întâmplă în ultimele săptămâni, când avem de-a face cu o apreciere regională a euro ca urmare a achiziției de euro de către fondurile de investiții (retrageri/consolidări de capital) de pe piețele emergente deoarece se pregătește plasarea acestor volume în împrumuturile pe care le va face Comisia Europeană pentru a finanța statele membre UE. Deci, euro se apreciază pentru că există cerere mare în contextul de care v-am vorbit și nu ca urmare a adoptării unei legi de către Parlamentul României. Deprecierea este regională, zlotul sau forintul având chiar deprecieri mai semnificative decât leul românesc.

POATE AFECTA MAJORAREA PENSIILOR RATINGUL DE ȚARĂ AL ROMÂNIEI?

Din perspectiva afirmațiilor referitoare la ratingul României lucrurile se joacă emoțional. 

Agenţiile de rating pot retrograda România şi pentru nivelul mare al datoriei publice la care a ajuns România în acest an, fără să fi crescut pensiile cu 40 la sută. 

Avem o creștere cu peste 10 puncte procentuale a datoriei publice în contextul unei contracții economice de peste 6%. Ce înseamnă asta? Scade solvabilitatea. Capacitatea de a plăti datoria se îngustează mai ales în contextul de creștere a deficitelor gemene (cel public și cel de cont curent).

Din perspectiva acestei abordări, agenţiile de rating vor evalua nu atât creşterea punctului de pensie, cât lipsa măsurilor de susţinere a creşterii punctului de pensie în perspectiva anului 2021. 

Dacă vrem doar să speriem lumea, aşteptăm să ne retrogradeze. Dar decizionalii ar trebui să se uite cum se poate găsi finanţarea pentru a acoperi necesarul pentru tot anul 2021, pentru că acolo este problema, nu în 2020. Este o presiune de aproape 30 de miliarde de lei!

Din perspectiva asta, că nu mai putem lua bani împrumut e o marotă jucată, pentru că analiştii economici se bazează pe faptul că poporul român nu ştie cum a evoluat ratingul României. România a fost retrogradată şi în criza trecută, fără să crească pensii. Din contră, tăia factura socială și taxa consumul! O agenţie de rating nu ia doar punctul ăsta de vedere în calcul, ci modul de acoperire a cheltuielilor permanente. Dacă vede că nu ai o strategie să menţii economia la un anumit nivel, dacă singura abordare e să faci doar datorii, evident că scade ratingul de ţară, pentru că nu eşti solvabil. Pensiile sunt o marotă! Guvernele, nu doar cel PNL, nu au prezentat o strategie sustenabilă, prin care să arate cum cresc pensiile şi cum vor fi ele susţinute. Aici s-a greşit!

Dacă stăm doar să ne lamentăm, dar nu căutăm niciodată soluţii să găsim venituri în economie, fără să creştem taxe, doar prin stimularea economiei, ca să producă venituri pentru bugetul public, dacă nu stimulăm recuperarea de arierate dinainte de pandemie, dacă nu ne ocupăm de evaziunea fiscală, de forţa de muncă, avem o problemă. Dincolo de critică eu nu văd o strategie sistemică! La asta se uită agenţiile! 

DEFICIT MAI MIC ÎN ANUL 2020

Cum ar putea fi scăzut deficitul chiar și în anul 2020:

12,5 miliarde venituri care vin în noiembrie (taxele amânate). 27 miliarde lei arierate la martie. Încasezi veniturile restante și reduci arieratele. Adică 40 de miliarde de lei, la un necesar de 8 miliarde (alocații și pensii) pe anul 2020. În acest context ai putea să reduci și deficitul public la sub 6% pe cash și uite cum stabilizezi economia. Condiția fiind să îți îndeplinești atribuțiile legale de încasare a veniturilor și să stopezi risipa.

Efect?

Revenire rapidă a consumului, reducere contracție economica la 3,8%, menținere locuri de muncă și perspectiva de creștere economică, volum mai mare de venituri la buget pe anul 2021.

Dacă vrei, poți.

Cum va suna 6% deficit față de 11% cât vă anunță domnul pe care l-am citat la începutul acestui articol? Da, ceea ce vă spun este că acele companii care au arierate să își plătească datoria. 

Oare de aceea își pun unii cenușă în cap? Ca sa nu cumva sa se recupereze arieratele la martie (datorii scadente la 31.12.2019)? 

Adică, vă rog, fiți mai expliciți când spuneți că nu sunt bani. Nu sunt bani pentru că uitați mereu rău – platnicii din ecuație.

Pensionarii sunt la zi cu impozitele, știați?