Manifest pentru Palatul Ştirbei

  În  ciuda fapxului că, în ultimii cinci ani, proiectul a reuşit să obţină de trei ori avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, de două ori avizul Secţiunii de Urbanism din cadrul Ministerului Culturii, precum şi alte avize necesare de la Primăria Municipiului Bucureşti, proiectul a rămas blocat în pixul miniştrilor care s-au perindat la conducerea Ministerului Culturii.
De asemenea, proiectul a fost schimbat şi ajustat în permanenţă pentru a îndeplini cererile diverselor comisii, în prezent acesta satisfăcând majoritatea exigenţelor elitei arhitecţilor, care au subliniat, în cadrul unei întâlniri organizate de Ministerul Culturii, importanţa proiectului şi efectele sale benefice asupra Bucureştiului şi mai ales asupra Căii Victoriei. Modernizarea unuia dintre puţinele palate domneşti din Bucureşti – singurul în stil neoclasic, a cărui faţadă cu cariatide aminteşte de vremurile ei de glorie – va reuşi să scoată din conul de umbră însăşi Calea Victoriei, odinioară o „esplanadă a modei, a conversaţiei şi flirtului" – cum observa istoricul Adrian Majuru -, dar care astăzi nu mai invită să fie explorată, la pas, susţine Corina Vinţan, CEO Links Associates, compania care se ocupă de imaginea Palatului Ştirbei.Consultantul face apel la ministrul Kelemen să deblocheze acest proiect – aflat pe masa sa de şase luni -, pentru a se stopa degradarea clădirii şi pentru a se reda strălucirea de altădată a Căii Victoriei, un bulevard ce are potenţialul să rivalizeze cu marile bulevarde din lume. „Proiectul a fost avizat în repetate rânduri de comisiile de specialitate ale Primăriei Bucureşti şi ale Ministerului Culturii – doar de la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a primit de trei ori undă verde – şi, cu toate acestea, ministrul Kelemen Hunor refuză să semneze acest proiect care ar putea revitaliza Calea Victoriei", spune Corina Vinţan.Palatul Ştirbei a fost cumpărat în 2005 de omul de afaceri Ovidiu Popescu, un iubitor de artă şi de frumos, care este convins că va reuşi, în cele din urmă, să-şi vadă cu ochii împlinirea acestui proiect de pionierat, ce va reda identitatea Căii Victoriei, aceea de centru cultural şi de promenadă pentru bucureşteni. „Clădirea palatului va fi un loc al bunului-gust şi al rafinamentului şi va avea în special o destinaţie culturală, cu spaţii pentru prezentări de modă naţionale şi internaţionale, galerii de artă şi mici buticuri de lux.Practic, ne dorim ca Palatul Ştirbei să redevină pentru societatea bucureşteană ceea ce era pentru oamenii epocii, un loc care va cultiva gustul pentru modă şi stil", spune Popescu. Povestea palatului, în cifre– Construit în 1835 pentru domnitorul Barbu Ştirbei, după proiectul arhitectului francez Michel Sanjouand;-? Singurul palat în stil neoclasic din Capitală, cu o faţadă cu cariatide din teracotă;– 
Rămâne în proprietatea familiei Ştirbei până la naţionalizare, în 1948;– Până în 1977 găzduieşte Muzeul de ArtăPopulară, apoi, până în 1994, Muzeul Ceramicii şi Sticlei;– În 2005 este cumpărat de omul de afaceri Ovidiu Popescu, în schimbul sumei de 11 milioane de euro;– Arhitectul Vladimir Arsene concepe proiectul de restaurare a palatului şi de includere a sa într-un complex multifuncţional care va fi compus din galerii de artă, buticuri, centre comerciale, cinematografe, o clădire rezidenţială.Proiectul presupune o investiţie de 120 de milioane de euro.