Marian Enache exclude posibilitatea unei „erate” în cazul alegerilor prezidențiale

După mai bine de două luni de la anularea alegerilor, președintele Curții Constituționale, Marian Enache, a acordat un interviu pentru site-ul Juridice.ro în care a încercat să justifice decizia atât de controversată a instituției pe care o conduce.

• Raed Arafat, pus sub acuzare pentru contrabandă
• Cristian Pîrvulescu propune un prim-ministru cu profil neutru / independent sau „un guvern cu un grad ridicat de independență politică”
• Bolojan: Vom iniția discuții cu USR, UDMR și grupul minorităților, pentru a clarifica prin ce formulă ar putea funcționa un guvern minoritar
• Era Tim Cook se încheie. Apple va avea un nou CEO din toamnă
• Raed Arafat chemat la Parchetul Militar

Enache a apărat pe tot parcursul interviului decizia de anulare a alegerilor subliniind, în termeni tehnici, motivele care au stat la baza actului care a creat haos în societatea românească. Președintele CCR aruncă totuși anatema asupra cetățenilor care nu cunosc legile, confundă termenii, nu înțeleg că „libertatea trebuie văzută prin limitările ei, nu prin absolutizare”. În spatele tehnicialității, Enache nu lămurește de fapt de ce au fost anulate alegerile.

De asemenea, președintele CCR a lăsat să se înțeleagă că actuala Curte Constituțională va cerne orice candidatură care, după criteriile stabilite în precedentul Diana Șoșoacă, adică unele extem de vagi și de subiective, nu îndeplinește condițiile de aderență la valorile Constituției Romaniei.

Marian Enache a exclus categoric posibilitatea unei erate în cazul alegerilor prezidențiale, subliniind astfel că nu se pune în niciun caz problema reluării turului al doilea al scrutinului prezidențial.

Vă prezentăm cele mai importante declarații al președintelui CCR, Marian Enache.

„Dacă o curte constituțională poate valida și confirma rezultatele alegerilor, înseamnă că le și poate infirma, invalida sau anula. Această competență nu poate fi una formală, decorativă sau proclamativă, ea este una reală și efectivă, care poate fi exercitată în condițiile apariției unei situații excepționale care o declanșează. Din moment ce există o asemenea obligație constituțională concretizată și obiectivată în această competență, Curtea Constituțională nu poate, în mod invariabil, să se limiteze la confirmarea rezultatului alegerilor, indiferent de împrejurările excepționale care pot apărea și care sunt de natură să vicieze procedura electivă, ci trebuie să o exercite ca atare tocmai pentru împlinirea rolului și a funcției de control activ de constituționalitate stabilit de Constituție.”

„În consecință, constituționalitatea procesului electoral pentru alegerea Președintelui României este asigurată de CCR pe două paliere, și anume posibilitatea de a controla constituționalitatea reglementărilor electorale chiar în cursul desfășurării alegerilor, precum și posibilitatea de a verifica actele și operațiunile electorale prin raportare directă la cerințele Constituției. Astfel, CCR nu este redusă la rolul unui controlor/registrator de tip administrativist a procedurii de alegere a Președintelui României, ci, prin raportarea permanentă la integralitatea dispozițiilor Constituției, Curtea își manifestă responsabilitatea prin păstrarea și consolidarea rolului său de unică autoritate jurisdicțională și de garant al supremației Constituției.”

„Curtea Constituțională ține seama de hotărârile judecătorești anterioare de condamnare în ilicitul penal care îi privesc pe candidați. Dar aceasta nu este o condiție exclusivă într-un litigiu constituțional, întrucât Curtea realizează, în sfera constituționalității, o evaluare proprie a cauzei deduse judecății sale. Deci, chiar în lipsa unei hotărâri judecătorești anterioare de condamnare, instanța constituțională poate constata neîndeplinirea de către candidat a condițiilor constituționale de eligibilitate, care sunt distincte de cele de legalitate propriu-zisă. Inacțiunea sau pasivitatea autorităților competente sau durata procedurilor judiciare nu poate fi opusă Curții Constituționale, care are competența exclusivă să analizeze criteriile de constituționalitate pe care candidații trebuie să le îndeplinească.”

„Prin anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României, Curtea Constituțională a realizat o măsură de justiție constituțională preventivă.

Nu a sancționat un competitor sau mai mulți competitori, cum nu i-a sancționat nici pe alegătorii care au votat pentru un competitor sau pentru altul. Curtea a sancționat, în limitele obligației sale constituționale, procedura electorală ca atare, derulată în condiții de incorectitudine, stabilite în baza unor documente oficiale ale instituțiilor care, prin lege, au rolul să protejeze securitatea națională și care au atestat că au existat nereguli majore în cadrul procesului electoral. Mai simplu spus, prejudiciul în materialitatea sa obiectivă s-a produs.”

„Într-un stat de drept, pornim în judecata noastră de la premisa de legalitate și veridicitate a actelor și a documentelor întocmite de instituțiile statului. Astfel, în cadrul unui contencios electoral abstract, aceste documente declasificate, repet declasificate, au format convingerea unanim împărtășită în rândul judecătorilor constituționali că procesul electoral a fost viciat într-o asemenea măsură încât rezultatele electorale și ordinea candidaților au fost afectate în mod substanțial. Votul fiecăruia dintre judecători a respectat condiția independenței lor, iar anularea procesului electoral a fost pronunțată în unanimitate.

Soluția rațională și constituțională nu putea fi decât una singură: anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României pentru a sancționa procesul electoral viciat, pe de o parte, și, pe de altă parte, pentru a le oferi șansa tuturor cetățenilor să se prezinte la un nou proces electoral corect, care să respecte condițiile constituționale și legale. Trebuie să le oferim cetățenilor libertatea de a alege în cadrul unui proces electoral corect. Prin urmare, Curtea manifestă toleranță zero față orice ingerințe sau interferențe care conduc la distorsionarea rezultatelor electorale. Numai astfel le poate fi garantată cetățenilor libertatea de a alege liber și corect.”

„Cu riscul de a mă repeta, subliniez că CCR nu a decis anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României în baza unor documente clasificate, ci a unor documente declasificate, accesibile publicului larg în baza principiului transparenței și necesității cunoașterii acestor constatări de către cetățeni.

Prin urmare, hotărârea CCR nu se bazează pe informații clasificate, astfel că, în ceea ce ne privește, paragrafele 59 și 77 ale proiectului de raport al Comisiei de la Veneția (care se referă la imposibilitatea anulării alegerilor pe baza informațiilor clasificate) nu au incidență raportat la hotărârea Curții Constituționale de anulare a procesului electoral. Orice susținere contrară este contrafactuală și lipsită de orice bază reală.”

„Ulterior validării au fost declasificate rapoartele serviciilor de securitate prezentate în ședința CSAT. Această decizie de declasificare a reprezentat un moment istoric și important pentru întreaga societate. În lumina acestor documente și a realităților înscrise în acestea, la care au avut acces toți cetățenii și toate instituțiile acestei țări, Curtea și-a activat competența constituțională obligatorie prevăzută în art. 146 lit. f) teza întâi din Constituție și a dispus anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României în temeiul prevederilor constituționale.

Așadar, Curtea nu și-a revizuit hotărârea de validare a rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidențiale. Instituția revizuirii nu este aplicabilă în procedura constituțională, raportat la faptul că judecata în contencios electoral este una in abstracto, și nu in concreto.”

„Exclus. Erata vizează doar îndreptarea unei erori materiale din cuprinsul unei hotărâri și nicidecum schimbarea sau modificarea soluției pronunțate de o autoritate jurisdicțională. A susține posibilitatea unei asemenea erate constituie o eroare grosieră și o intoxicare a alegătorilor.”

„Consider că anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României a fost o decizie de apărare a statului român și a democrației constituționale, precum și de menținere a realizărilor pe care România le-a obținut prin eforturile tuturor românilor din țară și din diaspora de la câștigarea libertății și democrației din 1989 și până în prezent. Dacă vreți, această hotărâre a fost mai mult decât o decizie de speță, obișnuită, care a avut ca finalitate consolidarea și garantarea aspirațiilor și cuceririlor Revoluției române din decembrie 1989. Știți, România a parcurs un drum anevoios și cu sacrificii ale românilor pentru racordarea la valorile societăților libere și ar fi greșit să ne întoarcem de pe acest drum.”

„Voturile oamenilor din orice țară nu pot fi însușite prin manipulări care încalcă legea, promisiuni înșelătoare și amenințări stupefiante de răzbunare față de instituțiile statului și față de toți cei care nu îi dau dreptate și nu se „aliniază” dorințelor cuiva. Asemenea manifestări, de virilitate electorală, profund antidemocratice și periculoase, mâine vor fi îndreptate împotriva oricărui cetățean care va avea curajul să i se opună și să nu devină „obligatoriu” un adept al său. Toți vor fi pedepsiți pentru nesupunere și deviaționism de la pretențiile unui candidat?! Aici nu este vorba despre persoane, așa cum s-ar înțelege la prima vedere, ci despre opoziția tranșantă dintre ideologia democratică și tendințele de tip totalitarist, care lansează ultimatumuri.”