Mark Rutte spune că Rusia produce în trei luni cât produc țările NATO într-un an. „Avem nevoie de o mică parte din banii pentru pensii și sănătate!”

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a pledat ca statele europene membre ale acestei organizații să investească în Apărare „o mică parte” din fondurile pe care le alocă bugetelor pentru pensii, Sănătate sau asistență socială, pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare, informează Agerpres.

• „Legături primejdioase”: Axa Călin Georgescu-Simion-PSD
• Deschisă, închisă, redeschisă, iar închisă… și bombardată
• Dinescu, această pasăre Phoenix care va renaște din cenușa casei sale
• Arestări după incidentul de la Spitalul „Sf. Pantelimon”
• Planul de criză al UE: Zile fără mașini, munca de acasă, aerul condiționat „mai cald”

„În medie, țările europene cheltuiesc cu ușurință până la a patra parte din venitul inițial pentru pensii, Sănătate și sistemele de asistență socială, și avem nevoie doar de o mică parte din acești bani pentru a ne consolida mult mai mult apărarea”, a susținut Rutte într-o intervenție în fața Comisiei de Afaceri Externe și a Subcomisiei de Apărare din Parlamentul European.

Noul secretar general al NATO le-a cerut eurodeputaților să se asigure „că investim toți mai mult în Apărare”.

„Este o investiție în securitatea noastră și în securitatea copiilor și nepoților noștri”, a argumentat el.

Mark Rutte a cerut de asemenea „creșterea rapidă a producției de echipamente și capacități esențiale”, precum nave de război, tancuri, avioane, muniții, sateliți și drone.

„Realitatea este că nu suntem unde ar trebui să fim, nu încă. Industria noastră (militară) continuă să fie prea mică, prea fragmentată și, pentru a fi sinceri, prea lentă”, a remarcat secretarul general al NATO.

El a insistat că actualul obiectiv asumat de statele NATO pentru alocarea a cel puțin 2% din PIB pentru bugetele Apărării „este departe de a fi suficient pentru a fi în siguranță în următorii ani” și a cerut să se investească „mult mai mult” în domeniul militar.

„Acum suntem în siguranță. Dar nu vom mai fi peste cinci ani, prin urmare trebuie să începem astăzi, investind mai mult în creșterea producției, sporirea capacității de recuperare și în sprijinirea Ucrainei”, a indicat secretarul general al NATO.

Mark Rutte a declarat că Rusia produce în trei luni cât produc toate țările NATO, „de la Los Angeles la Ankara” într-un singur an. Declarația contrazice însă realitatea faptului că armata rusă era complet depășită chiar de acum doi ani, când rușii foloseau cipurile de la mașinile de spălat ale ucrainenilor pentru că nu mai aveau acces la acest tip de componente, necesare pentru repararea propriilor mașini de război, după sancțiunile impuse pe Occident împotriva Rusiei. Presa a relatat atunci despre această realitate.

Mark Rutte a avertizat că dacă țările Alianței nu vor crește cheltuielile cu înarmarea, peste 4-5 ani locuitorii lor vor trebui să „ia cursuri de rusă” sau să se mute în Noua Zeelandă.

În plus, el a evidențiat necesitatea unei mai strânse colaborări între NATO și Uniunea Europeană, chiar dacă prima instituție este focusată pe apărarea militară, iar cealaltă pe relațiile economice și sociale.

Președintele ales al SUA, Donald Trump, le-a cerut statelor europene membre ale NATO să-și crească bugetele Apărării până la cel puțin 5% din PIB, un obiectiv considerat nerealist în UE, pe care nici Statele Unite nu-l ating, alocând acum 3.38% din PIB pentru apărare, parte din acești bani întorcându-se oricum în economia locală prin companiile producătoare de echipamente militare.

În prezent, numai 23 din cele 32 de state membre ale NATO ating ținta de 2% din PIB pentru bugetele Apărării asumată în cadrul Alianței. O eventuală decizie de creștere a acestei ținte este așteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, și se desfășoară în prezent discuții pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să își crească cheltuielile militare în contextul dificultăților bugetare.

Unele state membre ale Alianței vorbesc despre creșterea acestui angajament la 3% din PIB, dar se mențin în continuare diviziuni pe acest subiect în rândul țărilor europene.