Mihai Daraban: Revenirea la normal se va face cu greutate

Președintele Camerei de Comerț  și Industrii, Mihai Daraban, a declarat pentru Q Magazine că nu face previziuni în legătură cu viitorul economic, dar apreciază că din această criză a coronavirusului autoritățile ar trebui să învețe câte ceva.

Suntem o economie de subcontractori

Una dintre întrebările la care mulți dintre noi ne-am dori un răspuns – dacă se poate, bun – este cât de afectată va fi economia românească, dacă viitorul este într-atât de negru precum îl dau unele scenarii. Mihai Daraban a declarat pentru Q Magazine că o analiză se va putea face la sfârșitul semestrului. Pe de altă parte, Daraban consideră că poate acum vor conștientiza cei care ne guvernează că suntem o economie de subcontractori.

„Este foarte greu în acest moment să faci vreo previziune. O analiză clară se va putea face abia după primul semestru al anului, când se vor face comparații cu aceeași perioadă a anului trecut. Germania, Italia și Franța sunt partenerii noștri economici. În România, funcționau la 1 ianuarie 2020, 23.156 de firme cu capital german, 48.892 firme cu capital italian și 9603 cu capital francez. Practic, motorul economic românesc este dat de aceste 3 țări. Gândiți-vă că Pirelli, cel mai mare angajator din Olt și-a oprit motoarele, producția auto – la fel.

Aici nu funcționează tele-munca. Sper ca măcar fluxurile de marfă să fie lăsate să circule. Sunt multe ramuri economice care vor avea de suferit, în special în zona de producție cu foarte mulți angajați pe un perimetru restrâns. Schimburile comerciale nu se pot desfășura fără transporturi, acesta fiind veriga cea mai importantă și totodată cea mai afectată Altfel, consecințele ar fi grave. Poate, din această criză a coronavirusului se va conștientiza că suntem o țară care nu produce. Suntem o economie de subcontractori. Poate că e momentul să ne reorganizăm. Deși vi se va părea cinic, orice criză creează oportunități. Dacă tot suntem consumatori, de ce să nu consumăm produsele autohtone?”, a spus pentru Q Magazine, Mihai Daraban.

Există în societate temerea că mediul de afaceri cere bani întruna, iar dacă guvernul va onora aceste cereri, totul se va răsfrânge în final asupra cetățeanului, prin creșteri de taxe. Însă, după cum ne spune Mihai Daraban, mediul de afaceri face eforturi considerabile și constante pentru statul român.

„Să știți că mediul de afaceri face un efort considerabil, și numai în timp de criză. Pe mine mă deranjează foarte tare faptul că nu se iau măsuri fiscale în sistemul bugetar. Ce eficiență au bugetarii în această perioadă? Nu mă refer la medici, la cadrele ministerului de Interne, care sunt categorii de bază în această perioadă. Dar, mă întreb, profesorii își iau salariul întreg chiar dacă nu mai au activitate? Cei din administrația publică locală nu mai au audiențe, nu mai au contact cu publicul. Poate că sunt necesare sacrificii și în aceste sectoare. Dacă e vorba de sacrificii, hai să punem toți osul. Unde este funcționarul public în ecuația asta? Criza nu e doar pentru societățile comerciale, este pentru toată lumea”, a mai spus Daraban.

Romexpo este unul dintre pierzătorii acestei crize. Din cauza pandemiei, s-au anulat târguri și expoziții, Romexpo și-a închis porțile.

„Romexpo este un mare pierzător. Și-a închis porțile. Erau programate în această primăvară 5 mari evenimente, printre care și celebrul târg de construcții Construct Expo. Se pierd sute de mii de euro. Poate chiar mai mult. În mod firesc, și Camera de Comerț pierde prin închiderea Romexpo. Nu știu ce formulă s-ar putea găsi, având în vedere că târgurile organizate de Romexpo erau pe partea opozabilă comerțului online”, a mai declarat pentru Q Magazine președintele Camerei de Comerț și Industrii a României.

Revenirea la normal nu se va face cu ușurință. Este opinia lui Mihai Daraban, bazată pe un fapt îngrijorător: prăbușirea turismului, comerțului și transporturilor.

„Cu greutate. Asta e părerea mea. Guvernul ar trebui să ne spună câți bani sunt la buget în acest moment. Câți bani s-au strâns din TVA-ul pe care fiecare dintre noi îl plătește când facem cumpărături? Guvernul este obligat să ne informeze ca să știm în ce situație suntem cu adevărat. Din păcate în acest moment, turismul, transporturile, comerțul se prăbușesc după principiul dominoului”, precizează Mihai Daraban.

Sunt specialiști care spun că această criză ne va costa 10 miliarde dolari. Costurile, însă, ar putea fi mai mari dacă banii nu vor fi cheltuiți cu cap, în vederea re-construcției economiei.

 „Părerea mea este că în primul rând ar trebui create noi linii de producție, de producție autohtonă. Dacă vezi că nu produci hârtie igienică, nu produci combinezoane sau mai știu eu ce, atunci soluția ar fi să ajuți la crearea unor astfel de linii de producție. Din 2017 de când Petre Daea a introdus programul tomata, ideal ar fi fost să se creeze linii de îmbuteliere a roșiilor, de producție de bulion etc. Succesul ar fi fost altul. Sigur, pe lângă programele punctuale care ar trebui susținute trebuie să se investească și în zona de marketing. Ar fi o șansă pentru economia noastră. În rest, nu vreau să fac speculații, nu vreau să fac previziuni”, ne-a declarat președintele CCIR.   

Propunerile CCIR pentru diminuarea efectelor negative ale pandemiei

Camera de Comerț și Industrie a României împreună cu membrii acesteia – Camerele de comerț și industrie județene au realizat o consultare susținută a medului de afaceri la nivel național ale căror propuneri de măsuri imediate vizând politicile economice, fiscale și monetare necesare pentru diminuarea potenţialelor efecte economice negative ale pandemiei generate de COVID-19 asupra agenţilor economici din România, le prezentăm, succint, în continuare:

1. Scutirea sau cel puțin eșalonarea plății impozitelor, taxelor și contribuțiilor agenților economici (CAS, CASS și CAM) pentru salariile angajaților acestora pentru o perioada de 90 de zile concomitent cu acordarea unei bonificații de cel puțin 15% companiilor care înțeleg să nu acceseze opțiunea de reeșalonare;
2. Prelungirea până pe data de 25 mai 2020, prin derogare de la prevederile art. 42, alin. (1) din Codul Fiscal, a termenului de depunere a declarației anuale de impozit pe profit aferentă anului fiscal 2019;
3. Prelungirea de la 15 zile la 45 de zile a termenului în care poate începe executarea silită, pentru toate somațiile active emise de ANAF, în situația în care nu se stinge debitul sau nu se notifică organul fiscal cu privire la intenția de a demara procedura de mediere. În practică, există situații în care aceste somații sunt transmise din eroare, însă datorită situației create, contribuabilii pot avea nevoie de timp suplimentar pentru a analiza situația și a notifica organul fiscal cu privire la intenția de a demara procedura de mediere;
4. Amânarea termenelor pentru depunerea situațiilor financiare aferente anului 2019 și depunerea D101, deconturi TVA, D390, D394;
5. Creșterea investițiilor publice pentru susținerea economiei și direcționarea unor resurse financiare corespunzătoare din bugetul de stat sau cel comunitar, pentru sprijinirea activității curente a sectorului IMM;
6. Posibilitatea decontării directe de la beneficiar (primarii/ companii de apă) cu subcontractori și/sau furnizori de materiale în cadrul proiectelor de infrastructură și urmărirea plății subcontractorilor și a furnizorilor de materiale de către beneficiarii de proiecte de infrastructură și plăți directe către aceștia în cazul în care AG nu își respectă obligațiile contractuale;
7. Aprobarea de urgență a suplimentării costurilor de execuție a lucrărilor, raportat la masurile luate prin OUG nr. 114/2018, acolo unde acestea nu au fost aprobate până acum (cca. 40% din cazuri) și decontarea cheltuielilor de conservare a lucrărilor suspendate pe perioada pandemiei;
8. Aprobarea costurilor suplimentare generate de creșterea costurilor pentru companii, în special cele de logistică și de curs valutar, pe perioada pandemiei;
9. Crearea de coridoare de transport marfă, inclusiv combinarea circulației rutiere cu circulația feroviară, astfel încât camioanele să fie încărcate în vagoane speciale pentru asigurarea unor fluxuri de materii prime;
10. Organizarea unor terminale de mărfuri care să deservească firmele exportatoare și implementarea unor proceduri speciale în vamă pentru șoferii de pe TIR-uri care tranzitează sau vin din zonele de risc;
11. Modificarea Regulamentelor BNR în sensul eliminării obligativității asigurării de provizioane de către băncile comerciale care acordă perioade de grație la plata ratelor pe un termen de maxim 6 luni de zile în aceasta perioada și reducerea dobânzii de politică monetară cu minim 1 punct procentual;
12. Revenirea la forma inițială a prevederilor art. 78 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
13. Garantarea de către stat a încasării creanțelor în cazul firmelor care au de încasat datorii de la companii cu capital majoritar de stat, aflate în insolvență;
14. Suportarea integrală de către stat a indemnizației de 75% din salariu în cazul șomajului tehnic pe o perioadă de cel puțin 6 luni;
15. Posibilitatea de a acorda zile libere plătite în avans și recuperarea acestora prin ore suplimentare cu posibilitatea depășirii temporare a plafoanelor impuse de legislația actuală;
16. Acordarea de linii de finanțare nerambursabile sau cu dobândă zero pentru plata salariilor angajaților companiilor și altor organizații private;
17. Impunerea, prin măsuri legislative specifice, distribuitorilor, importatorilor și retailerilor să nu crească nejustificat preturile la produsele specifice;
18. Încurajarea vânzărilor de produse autohtone pentru susținerea activităților societăților românești;
19. Acordarea de linii de credit prin intermediul băncilor cu capital de stat (CEC Bank și Eximbank) pe termen de 1 an cu dobândă zero sau cel mult 50 % din ROBOR, pentru IMM și pentru celelalte entități ce au până la 50 de angajați (PFA, IF, II, AF, ONG) pentru a stimula revenirea rapidă a activității;
20. Acordarea de garanții guvernamentale companiilor pentru a contracta finanțări bancare pentru susținerea activității curente, inclusiv a șomajului tehnic și, totodată, acordarea de scutiri de impozite pentru angajările noi;
21. Eșalonarea datoriilor fiscale ale companiilor pe o perioadă de până la 120 de zile de la termenul de plată – 25.03.2020, fără a fi calculate dobânzi și penalități pentru această perioadă;
22. Compensarea între sumele de rambursat de la bugetul de stat și obligațiile fiscale scadente ale contribuabililor persoane juridice, fără calcularea de penalități în sarcina acestora dacă compensarea nu s-a realizat la timp de către stat;
23. Rambursarea imediată a datoriilor statului către agenții economici – TVA, recuperări de impozite etc.;
24. Adoptarea cu celeritate a proiectului legislativ privind tranzacțiile electronice, proiect de Lege privind identificarea electronică şi serviciile de încredere aflat în dezbatere la Camera Deputaților (L481/2019 – Pl-x 475/2019) sau emiterea de către Guvernul României a unei Ordonanțe de urgență prin care semnăturii electronice avansată să-i fie recunoscută valoarea juridică și care să producă efecte juridice depline;
25. Modificarea H.G. nr 1186/2000 pentru aprobarea Listei cuprinzând urgenţele medico-chirurgicale, precum şi bolile infectocontagioase din grupa A, pentru care asiguraţii beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă fără condiţii de stagiu de cotizare prin adăugarea COVID-19 pe lista bolilor infectocontagioase astfel încât să beneficieze de indemnizație și cei fără stagiu de cotizare;
26. Eliminarea plafoanelor pentru constituirea de provizioane pentru riscul de neîncasare a clienților;
27. Rambursarea de urgență către agenții economici a plăților concediilor medicale ale angajaților acestora;
28. Trecerea medicamentelor, materialelor și serviciilor SSM necesare pentru prevenție, dezinfecție și protecție de la cota redusă sau standard de TVA, la cota de 5%;
29. Introducerea și acordarea deductibilității fiscale pentru provizioanele de continuitate a activității;
30. Instituirea unor măsuri privind șomajul tehnic pentru toți agenții economici, aplicabile inclusiv altor entități, inclusiv organismelor neguvernamentale care desfășoară activități economice;
31. Adoptarea de urgență și cu deplină transparență a procedurii stabilită prin hotărâre a Guvernului, pentru punerea în aplicare a măsurilor Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în condițiile în care măsura extinderii termenului de suspendare a cursurilor unităților de învățământ este prevăzută a fi în ființă pe toată perioada în care este instituită starea de urgență;
32. Scutirea sau cel puțin amânarea de la plata TVA, a impozitului pe venit, a contribuțiilor sociale și a taxelor locale pentru trimestrele I și II ale anului în curs pentru firmele din domeniul turismului;
33. Efectuarea demersurilor către sectorul bancar în vederea instituirii unor perioade de grație a plăților ratelor bancare pe o anumită perioadă fără perceperea de dobânzi sau penalități;
34. Acordarea tichetelor de vacanță cu posibilitatea utilizării imediată a acestora, concomitent cu contractarea vacanțelor;
35. Suspendarea plăților pentru licențe de transport, taxe de drum, ARR, etc., specifice companiilor din domeniul transportului;
36. Scutirea de la plata impozitului pe profit și pe dividende corespunzătoare anului 2019 și considerarea ca impozit zero pe profit și pe dividende pentru anul 2020, dacă impozitul este reinvestit în activitatea principală;
37. Suportarea prin bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate a tuturor cheltuielilor efectuate de către agenții economici cu materialele specifice pentru prevenirea răspândirii virusului – măști, dezinfectanți etc.