Mihai Răzvan Ungureanu, fost director SIE, despre Călin Georgescu: „Un caz clinic!” El avertizează că în „subterane sunt mișcări ultraortodoxiste care sunt foarte apropiate de Rusia”

Într-un interviu acordat lui Eugen Istodor, pentru HotNews, fostul premier al României, ministru de Externe și director al Serviciului de Informații Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, se arată dezamăgit de „tăcerea detrimentală” care s-a așternut după anularea alegerilor, așteptările sale fiind ca decizia să declanșeze un dialog între instituțiile statului și public. El îl desființează, practic, pe noul „star” al politicii românești, „meteoritul” care a lovit lumea românească, pe care-l numește „caz clinic” și demn de „manualele moderne de psihiatrie”. Totodată, MRU vede „lipsa de educație” și deteriorarea învățământului responsabile pentru creșterea numărului de oameni care se închină la moaștele Sfintei Parasacheva și care sunt atrași de „marele vid” pe care îl întruchipează Călin Georgescu.

• Coiful de la Coțofenești și brățările dacice se întorc acasă
• Simina Tănăsescu: Digitalizarea excesivă este un pericol
• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice

Ungureanu a condus SIE în anii 2007-2012 și 2015-2016, iar între anii 2004-2007 a fost ministru de externe al României. A fost cel de-al 62-lea prim-ministru al Guvernului României între 9 februarie 2012 și 7 mai 2012.

Întrebat de Eugen Istodor dacă serviciile „l-au văzut” pe Călin Georgescu, despre care mulți afirmă că nu știau nimic, Ungureanu răspunde amuzat: „Faceți aluzie la un personaj care apare din negura timpului. El nu este atât de pur, neatins de politică. A avut o carieră destul de stranie, un drum destul de straniu, dar care l-a ținut în preajma Puterii, în unele cazuri destul de sus, aproape de vârful executiv al unui minister. Premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a dat pe mână administrarea unei strategii de dezvoltare durabilă a României. Prezența lui în fundalul politic românesc s-a accentuat după 2008-2009. A început să fie foarte prezent și în rețelele sociale, în medii sociale, după 2012-2013 apărând și dispărând, în funcție de temperatura cu care își administra dorințele.

El, pentru mine, este un caz clinic. Are un discurs care se poate defini după manualele moderne de psihiatrie.”

„– Vrea Puterea!”, este de părere Istodor.
„– Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului. Sunt suferințe care se instalează gravissim în etapa finală a vieții pacientului”, diagnostichează Ungureanu, care are temeinice cunoștiințe și sociologice, și istorice (fiind profesor la Facultatea de Istorie), dar și medicale, din familie, soția sa fiind doctor.

MRU spune că „din experiența” sa „asemenea fenomene sunt întotdeauna semnalate de serviciile secrete” decidenților politici și evocă exemplul unei adunări care a avut loc în urmă cu câteva luni, la Tâncăbești, unde „există o troiță ridicată, chipurile, pe locul în care Corneliu Zelea Codreanu și alți legionari de vârf au fost asasinați”, fără să precizeze însă dacă în cadrul ședințelor regulate de CSAT, la care participa când era membru, s-a discutat vreodată despre pericolul legionar, având în vedere că astfel de manifestări au loc în fiecare an, nu doar în 2024.

În opinia sa, „ceea ce părea marginalitate politică, ideologică, confesională, culturală a crescut în dimensiune și în amplitudine” justificat prin „gradul tot mai redus de educație, dar și nevoia de a găsi idoli în piață.”

„În subteranele societății românești se ascund mișcări ultraortodoxiste care sunt foarte apropiate de Rusia și preiau mult din mesajul lui Putin.”, avertizează MRU.

Printre acestea, el amintește de „gruparea lui Teodosie, fostul colaborator al Securității de la Constanța.”, care „acum iată și găsește idol în Georgescu.” „Este, în opinia mea, tardiv de a mai răspunde la asemenea chestiuni, pentru că avantajată de contextul internațional, extrema dreaptă crește, crește în forță politică și număr de adepți. Să nu uităm cum a crescut numărul celor care merg la pelerinajul de la Sfânta Parascheva de la Iași. Coada celor care doreau să atingă racla a ajuns la lungimi nebănuite, de peste 7 km. Erau oameni care stăteau 3 zile în această coadă pentru a-și îndeplini dorința.”, avertizează dezamăgit profesorul.

Pelerinaj la moaștele Preacuvioasei Parascheva de la Iași Foto Ziarul de Iași

„Se instalează prin ignorare, prin lipsă de educație, un tip de obscurantism nou. Este falimentul unui sistem educațional, o boală lungă căreia i s-au administrat tratamente fără rezultat. Este un gen de disperare. Un gen de disperare care rimează foarte bine cu gradul redus de încredere în instituțiile statului. Acest melanj a generat reproș, opoziție, acum violența exprimării.”, este de părere Mihai Răzvan Ungureanu.

Cei doi interlocutori, ambii profesori în mediul universitar, arată că „au colegi la facultate care se închină la icoana lui Georgescu” și că „Sunt profesori universitari care cred în această hologramă, în marele vid care este acest cetățean.” „Cetățeanul ăsta este turnesolul care scoate la iveală modul în care se raportează guvernanții, personalul serviciilor secrete, universitarii la această realitate. Este un mare vid care atrage. Înțeleg că există o atitudine de respingere față de partidele tradiționale, față de felul în care s-au achitat de obligațiile de a conduce țara pe un drum bun. Dar problema reală este această atracție pentru marele vid, jocul periculos. Mergând în siajul acestui individ, demontezi democrația însăși.”, avertizează Mihai Răzvan Ungureanu. Interviul integral poate fi citit aici.