România se confruntă zilnic cu agresiune rusească la Marea Neagră și se luptă cu un val de atacuri cibernetice și interferențe politice, a declarat luni ministrul Apărării, Mihai Fifor.
Citeşte şi: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează CSM
Chiar și pe fondul unor incertitudini, Mihai Fifor a declarat pentru The Associated Press că țara sa de 19 milioane de locuitori își propune să fie principalul furnizor de securitate în regiune și un avanpost care să avertizeze asupra amenințărilor la adresa aliaților NATO.
“Nu cred că există o singură zi fără o provocare” din partea Rusiei în spațiul aerian sau în apele teritoriale ale României, dar guvernul lucrează “să descurajeze cât mai mult posibil, cât mai eficient”, a spus Fifor.
AP reaminteşte că România găzduiește o bază militară americană majoră și a luat în mod consecvent mai multe poziții pro-americane decât vecinii, ceea ce a dus la relații reci cu Rusia, despre care Fifor a spus că ne-a devenit “aproape un vecin”, după ce a anexat Crimeea în 2014.
“Rusia își sporește capacitatea militară din Peninsula Crimeea practic în fiecare zi; vorbim despre noi capacități navale, noi fregate, noi submarine “, a spus ministrul român al Apărării, adăugând că România intenționează să majoreze cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB în acest an de la 1,81% și” să demonstreze că este un pilon al stabilității și securității. “
MAI MULŢI MILITARI ÎN AFGANISTAN
Măsura va permite României să suplimenteze efectivul de 700 de soldați trimişi în Afganistan, care oferă instruire, consiliere și asistență forțelor de securitate locale. Fifor a propus majorarea numărului acestora la 900, propunere ce aşteaptă aprobarea CSAT și a Parlamentului.
Un număr de 8.000 de angajați s-au pensionat sau au părăsit forțele armate anul trecut, iar guvernul a aprobat 6 400 de noi locuri de muncă în armată, care vor fi ocupate până la sfârșitul anului 2018, a mai spus Fifor. Membrii NATO au convenit în 2014 să cheltuiască 2% din produsul lor intern brut pentru apărare.
Fifor, 48 de ani, fost ministru al economiei, a declarat că România se confruntă cu “ingerințe în zona politică, interferențe cu minoritățile … și război economic”, inclusiv opoziția față de construirea unei conducte care va diminua dependența ţării noastre de gazul rusesc.
Gazoductul, din Bulgaria spre Austria, via România și Ungaria, ar putea permite României să devină un exportator major de gaz prin conectarea rezervelor sale offshore în Marea Neagră.
Citeşte şi: Ce fel de informaţii culegea spioana română, Carina Ţurcan















































