MIRCEA COȘEA: Deficitul european

Și am avea ce discuta… nu glumă!

Peste patru luni se împlinesc cinci ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

Ce s-a întâmplat în această jumătate de decadă istorică? Am devenit mai moderni, mai civilizați sau mai bogați? Am devenit mai europeni decât am fost înainte de aderare?

Nu s-a întâmplat nimic. Am rămas aceiași sau poate și mai rău.

Ar fi cazul să facem un bilanț al aderării și să vedem dacă suntem în excedent sau în deficit.

La 1 ianuarie 2007 România a prins peștișorul de aur dar neștiind ce să facă cu el i-a dat drumul înapoi în baltă fără să-i treacă prin cap că doar o dată la mai multe generații există șansa prinderii acestuia. Am avut o șansă istorică de a ieși din înapoiere și marginalizare, dar nu a fost să fie așa. Am pierdut-o, iar bilanțul nostru cu UE este în deficit.

Nu am reușit să ne eficientizăm relațiile economice externe prin intermediul pieței unice, nu am reușit să utilizăm pe deplin deschiderea pieței europene a forței de muncă, nu am reușit să restructurăm industria prin trecerea de la montaj și asamblare la cercetare și inovare, nu am reușit să ieșim din era agriculturii de subzistență și să eliminăm importurile de produse alimentare, nu am reușit să menținem în țară specialiștii și intelectualii înalt calificați, nu am reușit să extindem infrastructura, nu am reușit să multiplicăm afluxul de investiții străine, nu am reușit să eliminăm din discursul politic intern iredentismul și cerințele de autonomie teritorială, nu am reușit să devenim un factor activ în desenarea și implementarea politicilor europene, nu am intrat în Zona Schengen. Cel mai grav este însă faptul că nu am reușit să accesăm fondurile europene, procentul de numai 3,8% fiind o adevărată catastrofă pentru viitorul României.

Deși sunt cunoscut pentru faptul că nu mă sfiesc să critic politicile guvernamentale, fiind admonestat public pentru acest lucru  de însuși  dl. președinte al României, trebuie să spun că multe din greșelile ultimilor cinci ani pot fi înțelese și chiar scuzate dar niciodată nu va putea fi iertată incapacitatea acestor guverne de a utiliza șansa pe care poporul român a avut-o prin aderare. Ratarea accesării este un prejudiciu adus pe termen lung unui popor care a acceptat privațiuni și sacrificii în speranța găsirii în aderare a mijloacelor necesare unei vieți mai bune.

Incapacitatea accesării fondurilor nu poate fi asimilată unor erori de guvernare sau unor indicații de la FMI. Accesarea a fost dată „la cheie” de către UE, iar guvernările de după 2007 trebuiau doar să vrea să folosească această cheie. Nu este necesară o înaltă inteligență politică sau o extraordinară expertiză economică și nici de cine știe ce stabilitate politică pentru  a lua banii care ți se oferă. Pentru prima oară în istoria modernă a României nu trebuiau găsiți bani, ci doar utilizați. Banii (o sumă colosală) puși la dispoziție de către UE existau, trebuiau doar luați și introduși în proiecte. Este deosebit de grav faptul că în loc să se acționeze pe linia creșterii gradului de accesare odată cu intrarea în recesiune s-a preferat calea creditelor externe cu efecte multidecanale asupra îndatorării țării.

Înființarea Ministerului Afacerilor Europene este tardivă și insuficientă cel puțin din următoarele motive : perioada până în 2013 este prea scurtă pentru a obține eventualele rezultate pozitive ale acestei reorganizări guvernamentale; nivelul de decizie al acestui nou minister este insuficient atâta timp cât principalele instrumente de accesare rămân la nivelul ministerelor de resort; statutul de simplu ministru în guvern nu asigură capacitatea coordonării pe ansamblu a procesului de accesare. Ar fi fost necesar ca la conducerea noului minister să fie un prim-viceprim-ministru al guvernului.

Calculele mai multor analiști români și străini arată că România nu mai poate transforma eșecul accesării fondurilor într-un succes și din motive strict obiective. Astfel, dacă în mod teoretic din această lună am optimiza la maxim accesarea, până la nivelul anului 2013 nu vom putea ridica procentul la mai mult de 38-45%. Extrem de puțin!