Mix TV: Euroviziuni, comentatorul Geoană şi B1 TV

Noapte ratată
Seara de sâmbătă, 26 mai, a fost, pentru un devorator de programe TV zapping-maniac, un adevărat regal. Din păcate ratat, finalmente. Eurovisionul şi apoi meciul de box pentru titlul mondial versiunea „XXL”, că doar n-o să-mi pretindeţi mie să ştiu şi asta… Cu un băiat drăguţ, bătut măr, săracul, de o brută nottighameză… Bute, parcă îl cheamă… En fin…

Ca româncă, nu îmi puneam mari speranţe în piesa încredinţată trupei Mandinga pentru Eurovision de un compozitor de manele. Dar gândeam, în naivitatea vârstei mele, că poate-poate gustul mediu european va digera altfel melodia manelistului mioritic Constantin Ioniţă. Piesa a fost atestată de un juriu românesc organizat, aranjat, inventat şi exercitat de ani buni prin dictatura TVR; adunare, for, adunătură care s-a dovedit incompetentă precum s-a văzut, măcar prin prisma rezultatului obţinut de „Zaleilah”(?!!). Apropo, ce o mai fi şi asta, ce ezoterism, ce mister de şatră, ce şamanism dobrogean s-o ascunde-n ea?… Un amalgam orientalo-occidentalo-septentrionalo-meridional. Adică, nici măcar struţo-cămilă. Eventual, ceva gen hipopo-boa-pinguino-colibri. Trebuie abolit sistemul tiranic al TVR! Priviţi ce revelaţii extraordinare ne aduc concursurile gen „Vocea României” sau „Românii au talent”, ce comori scot, iar televiziunea naţională, care trebuie să ne educe, să ne dea calitate, ajută o piesă subculturală, dar cu pretenţii multinaţionale, bref! un „ghiveci”, cum l-a numit presa, să meargă la un festival european… Bravos naţiune, halal televiziune!

Geoană, ca peştele-n apă
L-am văzut pe Mircea Geoană într-o ipostază pe care o uitasem: aceea de comentator, expert în afaceri externe, şi m-a cuprins o nostalgie sinceră. Ce-i trebuia lui, apoliticului Geoană, să intre în partid, în politică, în viermuiala asta hidoasă, când are, se vede cu ochiul liber, virtuţi de mare diplomat, de expert în relaţii externe. Sigur, el a fost împins ori s-a lăsat… împins de un sistem care apoi l-a ejectat. Dar, oricum, eu cred că nu-i stătea bine nici măcar ca preşedinte al României. Dacă nu tot ministerul de Externe, măcar o ambasadă mare, acolo e casa lui firească. Acolo e ca peştele-n apă. L-am văzut recent, apropo, pe Money Channel, la emisiunea lui Hurezeanu, „Compas”, evocând cu gazda, nostalgici şi experţi, acel „NATO atunci”… Geoană, un băiat sclipitor, expert, doct, în elementul lui. Căci, eu una, când îl văd în politică, ori butonez, ori închid televizorul… E ca şi cum m-aş uita la un diamant scăpat în borcanul cu murături…

Cei patru cavaleri ai oportunismului
B1 se fortifică. Înghite pastile de E1, întru preşedintele iubit. Turcescu şi Cristoiu. Boda şi Dan Andronic. Ieslea sfântă a pruncului Băse… Ce „menaj în patru”! Interesant de interese. Ce carcalete, mai precis! Dar banu’-i ban şi-n pielea goală… Să-l vezi pe sobrul şi pelticul gânditor cotrocenean Boda trecut de la Monica-TVR la negroidul suflet Turcescu. Asistat de Cristoiu. Crezi că ai greşit postul. Ba, la coada dumnealor mai stă şi un oficios. Evenimentul Zilei. Oricum, oricât dispreţ sau, mai moale, „oricâtă lipsă de preţuire” ai avea pentru trecutul şi prezentul, ori traseele parcurse ideologic ale fiecăruia dintre ei, tot rămâne interesant ceea ce spun. Deci, show-ul e asigurat. Folosind o metaforă, dacă le-ai spăla celor patru cavaleri ai oportunismului hainele de pe ei, la lumina soarelui ar ieşi curcubeul. Atâtea culori se amestecă. Rrrromâni imparţiali…