Netanyahu consideră absurdă cererea procurorului Curții Penale Internaționale. Biden și Blinken îl susțin pe premierul israelian

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reacționat vehement respingând „cu dezgust” decizia procurorului Curții Penale Internaționale de a cere mandate de arestare împotriva sa și a ministrului israelian al apărării. În același timp, el a subliniat că acest demers este absurd.

• Khaled Hassan: Încercând să ștergem o identitate masculină mândră și sănătoasă, nu am eliberat societatea, ci am distrus-o
• „Legături primejdioase”: Axa Călin Georgescu-Simion-PSD
• Deschisă, închisă, redeschisă, iar închisă… și bombardată
• Dinescu, această pasăre Phoenix care va renaște din cenușa casei sale
• Arestări după incidentul de la Spitalul „Sf. Pantelimon”

Procurorul Karim Khan de la Curtea Penală Internaţională (CPI) a anunțat luni că a cerut emiterea unor mandate de arestare împotriva premierului israelian şi a ministrului Yoav Gallant, pentru crime de război şi împotriva umanităţii, precum „înfometarea deliberată a civililor” ca „metodă de război”, „omucidere intenţionată” şi „exterminare şi/sau asasinat”.

„Resping cu dezgust comparația făcută de procurorul de la Haga între Israelul democratic și criminalii în masă ai Hamas.

Cu ce îndrăzneală compari Hamas care a ucis, ars, măcelărit, decapitat, violat și răpit pe frații și surorile noastre cu soldații IDF, care duc un război corect?”, a afirmat Netanyahu, într-o declarație de presă.

De asemenea, Netanyahu a făcut o legătură între cererea procurorului CPI și săptămânile de recentele proteste din campusurile universitare americane față de campania militară a Israelului în Gaza.

„Exact așa arată noul antisemitism, care s-a mutat din campusurile din Occident la tribunalul de la Haga”, a susținut șeful guvernului israelian.

Totodată, el a promis că va continua campania din Gaza.

„Promit că nicio presiune și nicio decizie în vreun forum internațional nu ne va împiedica să îi lovim pe cei care caută să ne distrugă”, a spus Netanyahu.

„Vom răsturna dominația malefică a Hamas și vom obține o victorie completă”, a afirmat el.

Anterior în cursul zilei de luni, și șeful diplomației israeliene, Israel Katz, a calificat drept o „decizie scandaloasă” cererea procurorului CPI de emitere a unor mandate de arestare împotriva lui Benjamin Netanyahu şi ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război şi împotriva umanităţii comise în Fâşia Gaza, mandate cerute de acelaşi procuror şi împotriva liderilor grupării Hamas.

Să ceri mandate împotriva „prim-ministrului şi ministrului apărării al Statului Israel, alături de abominabilii monştri nazişti ai Hamas (…), asasini şi violatori din Hamas” care „comit crime împotriva umanităţii contra fraţilor şi surorilor noastre”, aceasta este un „atac frontal” şi „o ruşine istorică ce va rămâne întipărită în memorie”, a susţinut ministrul de Externe, într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Bezalel Smotrich, ministrul de finanțe al Israelului și unul din membrii radicali ai cabinetului Netanyahu, a catalogat Curtea Penală Internațională drept o „instanță politică și antisemită” și a cerut prietenilor Israelului să „nu permită continuarea existenței și funcționării ei”.

„Nu am văzut un asemenea spectacol de ipocrizie și ură la adresa evreilor precum cel afișat de Tribunalul de la Haga de la propaganda nazistă”, a declarat Smotrich. „Mandatele de arestare sunt mandate de arestare pentru noi toți. Israel va continua să se apere și să-și elimine inamicii, iar istoria îi va judeca pe cei care s-au aliat cu naziștii din Hamas împotriva luminii și bunătății statului Israel”, a continuat el.

Yair Lapid, liderul opoziției israeliene, a condamnat decizia drept „un dezastru”, în timp ce Benny Gantz, membru al cabinetului de război, a catalogat punerea semnului egal între liderul unui stat democrat și liderii unei grupări teroriste drept „un faliment moral flagrant”.

„A face paralele între liderii unei țări democratice hotărâte să se apere de teroarea disprețuitoare și liderii unei organizații teroriste însetate de sânge (Hamas) este o denaturare profundă a justiției și un faliment moral flagrant”, a declarat Gantz.

Israelul „va lupta împotriva acestei decizii care urmăreşte înainte de toate să lege mâinile statului Israel şi să-i refuze dreptul la apărare”, a adăugat ministrul Katz.

„Nicio forţă din lume nu ne va împiedica să recuperăm toate persoanele” răpite de Hamas şi nici „să doborâm regimul de teroare al Hamas”, a promis ministrul israelian de externe.

Președintele american Joe Biden a criticat, la rândul său, cererea procurorului CPI de a se emite mandate de arestare pentru Netanyahu și pentru ministrul israelian al apărării.

„Voi fi clar: orice ar insinua procurorul, nu există nicio echivalenţă – nici una – între Israel şi Hamas”, a adăugat el. Vom fi mereu alături de Israel împotriva ameninţărilor la adresa securităţii sale”, a declarat spus Biden.

Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a calificat la rândul său anunţul procurorului CPI drept „ruşinos”, estimând că „ar putea compromite”, de asemenea, negocierile privind încetarea focului în Fâşia Gaza.

„Respingem echivalenţa stabilită de procuror între Israel şi Hamas. Este o ruşine”, a insistat Blinken într-un comunicat.

„Hamas este o organizaţie teroristă violentă care a comis cel mai grav masacru împotriva evreilor de la Holocaust şi încă ţine ostatici zeci de oameni nevinovaţi, inclusiv americani”, a adăugat el.

În plus, CPI nu are „jurisdicţie” asupra Israelului, a mai spus Blinken.

Un complet de trei judecători ai Curţii Penale Internaţionale urmează să se pronunţe asupra cererii formulate luni de procurorul-şef al acestei instanţe de emitere a unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, a ministrului apărării Yoav Gallant şi a trei lideri principali ai grupării islamiste palestiniene Hamas, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în Fâşia Gaza.

Cererea procurorului va fi înaintată unei camere preliminare, din care fac parte trei magistraţi, respectiv preşedinta completului, Iulia Motoc din România, Maria del Socorro Flores Liera din Mexic şi Reine Alapini-Gansou din Benin.

Această cameră nu are un termen limită pentru a se pronunţa asupra cererii procurorului CPI. În cazuri anterioare, hotărârile au fost emise în intervale de puţin mai mult de o lună, până la trei luni.

Dacă judecătorii apreciază că există „motive rezonabile” pentru a considera că au fost comise crime de război sau crime împotriva umanităţii în războiul din Fâşia Gaza, atunci vor emite mandatele de arestare cerute de procuror, care vor preciza delictele. Judecătorii au de asemenea puterea de a revizui cererea procurorului şi de a admite numai în parte infracţiunile din motivarea acestuia. Acuzaţiile pot fi de asemenea revizuite şi actualizate ulterior.

Trebuie amintit însă că Israelul, China, Rusia, Statele Unite ale Americii nu sunt membre ale acordului de fondare a Curții Internaționale și, ca atare, jurisdicția acesteia nu le poate afecta.