Nici o Zi a Justiției fără „anticorupție”

Astăzi este Ziua Justiției. Deși în ultimii ani încrederea în judecători și procurori a scăzut dramatic, mesajele politicienilor sunt pompoase și pline de speranță. Sub cuvinte seci și „lemnoase”, marile adevăruri stau încă moarte.

Să nu ratăm acest prilej festiv pentru a le oferi spre (re)lectură magistraților, dar și denunțătorilor (participanți și ei la actul de justiție, nu?) sfatul pe care tatăl lui Nicolae Steinhardt i-l dă fiului său, pus în fața opțiunii închisoarea sau denunțarea, reamintit zilele acestea de judecătoarea Adriana Stoicescu, într-o postare pe contul său de Facebook:

„Ce lecție incredibilă îi dă tatăl lui Nicolae Steinhardt ! Când el știa bine că la 82 de ani, erau șanse extrem de mici să îl mai vadă vreodată liber !

„E adevărat, zice tata, că vei avea zile foarte grele. Dar nopțile le vei avea liniștite, vei dormi bine. Pe când dacă accepți să fii martor al acuzării, vei avea, ce-i drept, zile destul de bune, dar nopțile vor fi îngrozitoare. N-o să mai poți închide un ochi. O să trebuiască să trăiești numai cu somnifere și calmante; abrutizat și moțăind toată ziua, iar noaptea chinuitor de treaz. O să te perpelești ca un nebun. Cată-ți de treabă. Hai, nu mai ezita. Trebuie să faci închisoare. Mi se rupe și mie inima, dar n-ai încotro, de altfel, chiar dacă apari acum ca martor al acuzării, nu fi prost, după șase luni tot te ia. E sigur. […] Și în astea trei zile care ne rămân, să nu-mi vorbești nici un cuvânt despre proces, Securitate, închisoare. Vreau să le petrecem împreună, plăcut și liniștit.”( Jurnalul fericirii).

Gabriela Scutea despre prioritățile Parchetului General: Infracțiunile din Sănătate, Mediu și violența asupra copiilor și femeilor

„Ziua Justiției celebrează în fiecare an eforturile și rezultatele aferente din sistemul judiciar. Anul acesta, marcat de schimbări majore la nivel global, Ziua Justiției este un prilej de autoevaluare a activității noastre, un exercițiu de introspecție prin raportare la rolul constituțional al Ministerului Public.

În calitate de procuror general, afirm cu convingere că, în contextul declarării pandemiei de Covid 19 și al decretării stării de urgență în România, cu toate consecințele de ordin juridic și uman care au decurs din aceasta, a fost una dintre cele mai dificile perioade pe care le-a traversat societatea și implicit Ministerul Public. Pentru că, în mod natural, această instituție cu rol cheie în arhitectura constituțională a Statului Român urmează curba de evoluție, respectiv de maturizare, a societății ale cărei interese generale le reprezintă, apărând ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ei.

În contextul măsurilor dispuse prin Decretul Președintelui României nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență, apreciez că Ministerul Public și sistemul de justiție în general au demonstrat capacitate de adaptare și de reacție rapide, exercitându-și prerogativele constituționale și legale cu profesionalism și responsabilitate în condițiile creșterii semnificative a numărului de dosare având ca obiect anumite infracțiuni, corelate specificului acestei perioade dificile. Alături de alte instituții ale statului, cum ar fi Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Interne, în spiritul cooperării și coordonării interinstituționale, Ministerul Public a acționat cu promptitudine, în sensul instrumentării cu celeritate a cauzelor.

Consider, însă, că provocările generate de specificul acestei perioade nu s-au încheiat și în acest sens doresc să transmit un gând de încurajare tuturor procurorilor și în special celor aflați la început de carieră. Îi asigur de încrederea și de sprijinul meu, fiind important ca fiecare să fie conștient că doar un comportament ireproșabil, dincolo de orice compromis, îi poate ține departe de ingerințe și poate fi garanția reală a  independenței.

Procurorii trebuie să își consolideze cultura că, respectându-și statutul profesional, îi respectă de fapt pe cei ale căror interese sunt chemați să le reprezinte, respectiv pe cetățeni. Procurorii trebuie să aibă încrederea societății că prin aplicarea legii în mod egal, prin descoperirea la timp a infracțiunilor și instrumentarea cu profesionalism a cauzelor, infractorii sunt trimiși în judecată indiferent de numele acestora, iar victimelor infracțiunilor  le este respectat pe  deplin dreptul la protecție.

Acesta trebuie să fie profilul procurorului și cred că el trebuie să reprezinte deopotrivă un deziderat instituțional și o obligație individuală a fiecăruia dintre noi, astfel încât activitatea Ministerului Public în ansamblul său să fie definită de legalitate și conformă cu standardele justiției la nivel european. 

Procurorii au fost expuși ani la rând unor atacuri sistematice și directe, menite să aducă atingere independenței lor și, din această perspectivă, apreciez că predecesorii mei au avut o misiune extrem de grea. Cred însă că, dacă anii anteriori au fost caracterizați de rezistența în fața asaltului asupra justiției, prin încercările repetate de ciuntire a legislației, acum este momentul pentru reconstrucție și dezvoltare în Ministerul Public.

Din fericire, experiența acestei perioade recente demonstrează fără putere de tăgadă că în România cultura civică s-a consolidat, cetățenii ieșind în stradă pentru apărarea statului de drept. Acum este timpul însă pentru afirmarea vigilenței civice la un alt nivel, cel individual.  Corupția se menține pentru că este îngăduită de fiecare dată când cineva ”închide  ochii” la o încălcare a legii.

Corupția nu este concentrată într-o anumită zonă geografică, dimpotrivă, e mai răspândită decât ne place să credem și barometrele de opinie publică ne confirmă acest lucru. De asemenea, corupția nu este un fenomen care afectează doar unele  domenii, însă atunci când vorbim despre corupția din sistemul de sănătate, apreciez că ea poate fi considerată că afectează siguranța națională. Intervenția procurorilor în descoperirea și instrumentarea acestor infracțiuni este eficientă, însă rezultatul depinde în bună măsură de creșterea gradului de conștientizare la nivelul societății a realității că faptele de mică corupție, aparent neînsemnate și cauționabile într-o accepțiune comună, fac posibilă marea corupție.   

Să nu uităm nici de infracțiunile contra mediului, indiferent că vorbim despre tăierea pădurilor sau problematica deșeurilor. Acestea sunt considerate la nivel european un domeniu prioritar de protecție, fiind cu atât mai grave atunci când reprezintă expresia unei legături de cauzalitate între corupție și acțiunea unor grupări de criminalitate organizată. Cred că nici un cetățean de bun simț al României nu-și dorește să trăiască într-un mediu poluat sau ca teritoriul României să se transforme într-o groapă de gunoi. Pentru ca generațiile următoare să se mai poată bucura de mediul în care trăiesc, acest fenomen trebuie combătut cu fermitate, de aceea trebuie considerat un domeniu prioritar vizat de activitatea de urmărire penală.  

Nu aș putea încheia această trecere în revistă a principalelor fenomene cu care ne confruntăm pe terenul infracționalității fără sa mă refer la creșterea îngrijorătoare a infracțiunilor de violență în familie îndreptate în special împotriva femeii și a copiilor.

Violențele din cadrul relațiilor apropiate reprezintă o problemă socială gravă și adesea ascunsă care poate cauza traume psihologice și fizice sistematice, cu consecințe severe din cauză că autorul infracțiunii este o persoană în care victima ar trebui să aibă încredere. Protecția victimelor, care în multe cazuri au rezerve să participe în cadrul procedurilor penale și din cauza lipsei de încredere în autorități, se impune a fi asigurată cu maximă eficiență. 

Nu în ultimul rând, folosesc acest prilej pentru a mulțumi jurnaliștilor care, în exercitarea rolului presei de câine de pază al democrației, aduc în atenția publicului și implicit a procurorilor, prin investigațiile pe care le realizează, fapte care contravin ordinii de drept din societate. Procurorii nu fac dosare bazate pe decupaje din ziare, însă nu de puține ori materialele de presă reprezintă o primă treaptă spre aflarea adevărului judiciar.

Adresez un mesaj de felicitare și de mobilizare pentru consolidarea culturii instituționale și a rezultatelor întregului corp profesional al Ministerului Public, care este angajat prin complementaritate în realizarea misiunii instituției.

Încrederea societății, ale cărei interese le reprezintă Ministerul Public, se câștigă zi de zi!„, a transmis în mesajul său, Procurorul General al României, Gabriela Scutea.

Robert Cazanciuc: Voiam să mă fac inginer, dar o carte mi-a schimbat destinul

Președintele CSM, Nicoleta Țînț: Scopul justiției, protejarea fiecărui cetăţean împotriva oricărei forme de arbitrariu

„Aşa cum obişnuim de peste două decenii, în prima duminică a lunii iulie sărbătorim Ziua Justiţiei, eveniment cu o deosebită însemnătate pentru profesioniştii dreptului, ce are menirea de a reaminti – simbolic – importanţa şi rolul unui act de justiţie de calitate, ca reper al societăţii democratice. Mai mult ca oricând, îmi doresc ca mesajul meu să fie unul de solidaritate şi responsabilitate, în momentele dificile prin care trece nu doar societatea românească, ci întreaga omenire. Cu această ocazie, mulţumesc corpului magistraţilor pentru curajul, dedicarea şi profesionalismul cu care şi-au adus la îndeplinire menirea, într-un an marcat de evenimente fără precedent. Îi asigur că eforturile pe care le depun pentru asigurarea funcţionării justiţiei, ca serviciu public în slujba cetăţeanului, sunt conştientizate şi apreciate.

Simbolistica profundă a acestei zile de sărbătoare pentru justiţia românească îmi oferă ocazia de a reaminti că este datoria noastră, prin unitate profesională şi morală, să identificăm toate pârghiile necesare pentru menţinerea actului de justiţie la cele mai înalte standarde, în scopul protejării fiecărui cetăţean împotriva oricărei forme de arbitrariu. Acest deziderat îl putem atinge numai conlucrând spre găsirea echilibrului social necesar respectării supremaţiei legii”, a transmis președintele CSM în mesajul său de Ziua Justiției.

Klaus Iohannis: Folosirea noilor tehnologii în actul de justiție trebuie să devină o regula, iar nu o excepție

„Cu ocazia Zilei Justiției, felicit întregul personal din sistemul judiciar pentru activitatea pe care o desfășoară, mai ales în contextul dificil provocat de epidemia de COVID-19. Justiția are misiunea de a apăra drepturile, libertățile fundamentale și interesele legitime ale cetățenilor. Perioada traversată de România în ultimele luni și criza cu care se confruntă întreaga lume au adus cu sine transformări profunde în societățile noastre, iar protejarea dreptului la viață și a dreptului la sănătate a căpătat noi valențe.

Ultimele luni au generat, de asemenea, și schimbări care anterior erau greu de imaginat în domeniul justiției. Tranziția spre mediul online ca mijloc de soluționare a litigiilor sau plusul de eficiență adus pentru justițiabili și pentru personalul din domeniul justiției sunt dovezi clare că folosirea noilor tehnologii și a beneficiilor acestora pentru înfăptuirea actului de justiție trebuie să devină o regulă, iar nu o excepție. Noile standarde atinse înseamnă, de fapt, o democrație mai funcțională, motiv pentru care încurajez toți actorii din sistemul judiciar să continue cu hotărâre eforturile în această direcție.

Criza traversată a avut un impact puternic asupra profesiilor liberale și asupra economiei în general. Nu trebuie să uităm, însă, că în spatele codurilor de procedură și al dreptului material se află destinele oamenilor, iar valorile care călăuzesc activitatea tuturor celor implicați în înfăptuirea actului de justiție trebuie să rămână aceleași: dreptate, integritate, profesionalism, adevăr, umanitate, curaj. Doar prin respectarea acestor valori, justiția contribuie la construirea încrederii în stat și în lege.

În ultimii ani, agenda publică a fost dominată de încercări repetate de a subordona justiția politicului, iar întreaga energie a forțelor democratice din România s-a concentrat pe stoparea unor astfel de demersuri. A venit momentul ca tot acest potențial de schimbare și îmbunătățire a justiției, ca serviciu public, să fie valorificat într-un demers constructiv. Nevoia unei infrastructuri adecvate, o legislație clară, coerentă și predictibilă, un dialog constant și onest în interiorul sistemului judiciar și construirea unui consens cu privire la prioritățile acestuia sunt aspecte asupra cărora nu mai pot exista întârzieri.

Totodată, lupta împotriva corupției rămâne o prioritate, fiindcă acest flagel împiedică dezvoltarea economică și socială, afectează consolidarea democrației și, de aceea, trebuie ferm combătut. Toleranța zero față de orice act de corupție va produce schimbări profunde și benefice la nivelul întregii societăți.

Transmit întregul meu sprijin tuturor celor care, în ciuda dificultăților întâmpinate sau riscurilor la care s-au expus, au rămas dedicați misiunii nobile a profesiei pe care au îmbrățișat-o, contribuind la un deziderat mereu actual în viața unui stat – o societate mai dreaptă.

 La mulți ani cu ocazia Zilei Justiției!”

Ludovic Orban: Presiuni făcute asupra unor magistrați

„Astăzi, când România marchează Ziua Justiției, este un bun prilej să reflectăm asupra parcursului recent al justiției române, mai ales că 2020 este ultimul an cuprins în strategia actuală de dezvoltare a sistemului judiciar.

Au fost și pași înainte, pe care trebuie să-i consolidăm, dar trebuie să analizăm obiectiv și ceea ce nu s-a făcut din motive care țin atât de mediul judiciar, cât și de climatul politico-legislativ din ultimii ani. Obiectivele cuprinse în strategie au rămas, din păcate, în mare parte neîndeplinite. Atacuri la adresa independenței justiției, presiuni făcute asupra unor magistrați și imixtiunile politice în acest domeniu au alterat, din păcate, actul justiției și au slăbit încrederea oamenilor în sistemul judiciar.

Este timpul ca ceva să se schimbe, pentru ca dreptatea în România să nu mai depindă sub niciun motiv de interese mărunte sau de alternanța politică rezultată firesc în urma alegerilor democratice. Cetățenii și-au exprimat clar opinia în acest sens, la referendumul privind legile justiției desfășurat anul trecut, iar clasa politică și toți factorii decizionali trebuie să țină cont de vocea lor. 

Justiția trebuie să-și recapete credibilitatea și ține de noi toți – cei din mediul politic și cel instituțional – să oprim orice fel de imixtiune din exteriorul ei și să veghem la respectarea criteriilor de independenţă, imparţialitate, responsabilitate și neimplicare politică în domeniul justiției, așa cum este firesc în orice stat de drept.

Așa cum am promis la preluarea mandatului, pregătim la nivelul Guvernului o inițiativă legislativă prin care să reparăm ceea ce au stricat alții la legile justiției și vom demara consultări în acest sens. Succesul acestui demers depinde, însă, de abandonarea agendei retrograde a unor forțe politice parlamentare, fie în mod voluntar, fie prin alegeri. În ceea ce privește Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar și planul de acțiune aferent care vor fi aplicate începând cu anul 2021, trebuie să ne raportăm la obiective realiste, care să țină cont de stadiul în care ne aflăm acum.

Consider însă că eforturile pentru ca lucrurile să intre pe un făgaș normal trebuie să vină și din interiorul sistemului judiciar, care nu trebuie să mai permită sub nicio formă interferențe de orice natură în actul de justiție și să nu mai avem situații în care anumite dosare să treneze, pentru ca legea să fie cu adevărat lege pentru toți în România. Concomitent, acest lucru înseamnă îndeplinirea tuturor recomandărilor Comisiei Europene și asumarea ireversibilă a respectării principiilor și valorilor europene.

Apreciez munca tuturor profesioniștilor din acest domeniu, judecători, procurori, avocați, grefieri și toate celelalte profesii juridice, am încredere că vor acționa în spiritul suprem al legii și al dreptății și le urez succes în nobila lor misiune.”