Nicolae Ciucă i-a spus președintelui Băncii Mondiale că România are cel mai mare buget de investiții din ultimii 30 de ani

Preşedintele Grupului Băncii Mondiale, David Malpass, aflat în România s-a întâlnit cu premierul Nicolae Ciucă, și cu președintele Klaus Iohannis, context în care şeful Executivului a prezentat viziunea Guvernului privind abordarea integrată a investiţiilor realizate cu bani europeni şi din bugetul naţional, alături de alte instrumente financiare internaţionale.

• Coaliția condusă de euroscepticul Rumen Radev câștigă zdrobitor alegerile din Bulgaria
• Khaled Hassan: Încercând să ștergem o identitate masculină mândră și sănătoasă, nu am eliberat societatea, ci am distrus-o
• „Legături primejdioase”: Axa Călin Georgescu-Simion-PSD
• Deschisă, închisă, redeschisă, iar închisă… și bombardată
• Dinescu, această pasăre Phoenix care va renaște din cenușa casei sale

Potrivit unui comunicat al Guvernului, cu acest prilej au fost remarcate progresele înregistrate de România în cei 30 de ani de implementare a programelor de dezvoltare cu Banca Mondială, care au contribuit la consolidarea dezvoltării ţării noastre în contextul aprofundării integrării euro-atlantice.

Premierul român s-a declarat încrezător că fondurile europene şi facilităţile oferte de Grupul Băncii Mondiale oferă un sprijin important pentru a accesa resursele de dezvoltare necesare.

„Avem cel mai mare buget de investiţii alocat în ultimii 30 de ani şi dorim să contribuim prin stabilitatea noastră la stabilitatea din regiunea noastră. Am lansat programul Sprijin pentru România, alocând pentru investiţii 60 la sută din cele 17,3 miliarde lei”, a declarat Ciucă, citat în comunicat.

În cadrul dialogului, a fost apreciată funcţionarea sistemului monetar şi stabilitatea cursului de schimb din România, fiind evidenţiată şi creşterea cu 25 la sută a bugetului apărării, până la 2,5 la sută din PIB.

„Rolul dezvoltării economice rămâne determinant în consolidarea eforturilor de modernizare, fiind remarcată importanţa finalizării drumurilor şi a altor proiecte de infrastructură mare”, se spune în comunicat.

În privinţa gestionării efectelor generate de agresiunea militară rusă din Ucraina, premierul a prezentat efortul autorităţilor privind sprijinul acordat celor peste 740.000 de refugiaţi care au intrat în România de la începutul conflictului.

Accesul la servicii sociale, în coordonare cu partenerii europeni şi internaţionali, alături de societatea civilă, solidaritatea manifestată de români au fost remarcate în cadrul dialogului.

Totodată, prim-ministrul a evidenţiat situaţia Republicii Moldova, afectată de gestionarea fluxului de refugiaţi, care are nevoie de sprijin pentru echilibrarea bugetară şi derularea exporturilor pe piaţa europeană.

„Şeful Executivului a oferit detalii privind suportul acordat de Guvernul României pentru tranzitul de mărfuri, pentru facilitarea exporturilor din Ucraina, pentru a menţine lanţurile de aprovizionare. În acest sens, Guvernul aprobă azi finanţarea extinderii fluxurilor de marfă în Portul Constanţa, prin dezvoltarea infrastructurii feroviare şi ulterior folosirea Dunării ca rută de transport”, precizează sursa citată.

În domeniul energiei, au fost semnalate oportunităţile oferite de finanţările europene, care pot fi dinamizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Nevoia reducerii dependenţei de gazul rusesc şi reconfigurarea lanţurilor de afaceri europene vor putea oferi noi oportunităţi pentru România.

„Prim-ministrul Nicolae Ciucă a prezentat planurile României de a dezvolta capacităţile de producţie a energiei electrice şi extinderea exploatărilor de gaze naturale, inclusiv off-shore. Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România va dezvolta investiţii în producerea de energie cu mijloace regenerabile, de energie verde. Din aceleaşi resurse europene, vor fi alocate 500 de milioane de euro pentru capacităţile de producţie pentru microcipuri, semiconductori”, conform comunicatului.

De asemenea, pregătirea forţei de muncă şi, în mod special, educaţia digitală au fost menţionate ca priorităţi în eforturile de a oferi un nivel de calificare cât mai înalt, în acest sens, premierul menţionând implementarea proiectului România Educată.

În comunicat se arată că valorificarea potenţialului agricol al României, în contextul conflictului din Ucraina, este o necesitate remarcată în cadrul întâlnirii, în acest sens fiind menţionat sprijinul financiar necesar pentru dezvoltarea şi modernizarea sistemului de irigaţii.

Nu în utimul rând, aderarea la OCDE, vitală pentru consolidarea profilului economic al României, a fost apreciată ca obiectiv strategic, după aderarea la UE şi NATO, fiind de natură a genera crearea de noi locuri de muncă, mai multe investiţii, oportunităţi de dezvoltare.