Nicolae Ciucă putea face astăzi o vizită nu pentru a cere Greciei un privilegiu, ci la terminalul la care Romgaz trebuia să fie acționar

Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, a efectuat joi, 7 iulie, o vizită de lucru importantă în Republica Elenă, pe fondul operaţionalizării interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria, prin care România vrea să importe gaz lichefiat. Rămâne însă o mare enigmă nu doar pentru ziua de astăzi, ci și pentru următoarele: de ce ministrul Energiei, Virgil Popescu, când a preluat mandatul, a oprit în 2019 demersurile făcute de compania română Romgaz de a se asocia cu 20%, alături de Bulgaria și Grecia, la terminalul plutitor de gaz lichefiat de la Alexandropolis (Grecia)? Aici, prin Romgaz, puteam fi jucători importanți, pe când astăzi nu ne rămâne decât să cerem umili grecilor și bulgarilor să ne aloce și nouă o capacitate de import de gaze.

• Sondaj Avangarde. 56,4% dintre români agreează ideea alegerilor anticipate
• In the same week that Poland signed 29 defense contracts with its own national industry, Romania signed with a single German supplier and rejected the only project manufactured domestically
• Mircea Cărtărescu împlinește 70 de ani. „Viața e mai mult decât scrisul! Îmi spun asta, practic, în fiecare zi, dar, îmi spun și asta: eu nu pot percepe viața decât prin scris! E diformitatea, monstruozitatea mea”
• Copiii României: Aproape 20% nu merg la școală, 25% se simt „frecvent triști” și 56% suferă de oboseală
• Iran nu crede „nici în cuvintele, nici în promisiunile” SUA

În cadrul unei conferințe de presă susținute alături de omologul său grec, Nicolae Ciucă a făcut precizări referitor la importanța interconectorului în ceea ce privește rețeaua de transport de gaze către Europa. Potrivit acestuia, va fi asigurată astfel, atât legătura între Anatolia și Marea Adriatică, dar și aprovizionarea cu gaze de către România a Ucrainei, Republicii Moldova și a altor state partenere.

„Este un interconector cât se poate de important pentru tot ce înseamnă reţeaua de transport gaze către Europa. Practic, acest interconector va asigura legătura între reţeaua care trece prin Anatolia şi Adriatică şi, de asemenea, se leagă prin conducta BRUA, dând astfel consistenţă coridorului vertical şi asigurând aprovizionarea cu gaze atât a Bulgariei, cât şi a României. Şi, desigur, putem să asigurăm aprovizionarea cu gaze a partenerilor noştri estici, Ucraina şi Republica Moldova, şi desigur a celorlalte ţări care se află pe diagrama de distribuţie a acestei reţele de gaze.”, a declarat Ciucă.

Premierul a evidențiat în discursul său faptul că înainte de începerea invaziei din Ucraina au mai avut loc discuții pe această temă, la București, fiind semnată declarația comună de întărire a colaborării politice, economice și sectoriale, între statul român și cel grec. Cu prilejul întrevederii actuale, s-a putut realiza continuitatea deciziilor și a demersurilor adoptate inițial.

„Este cea de-a doua întâlnire pe care o avem într-o perioadă scurtă de timp. Cu o zi înainte să înceapă invazia din Ucraina am avut vizita oficială la Bucureşti, unde împreună am semnat declaraţia comună de întărire a colaborării politice, economice şi sectoriale.

Astăzi am putut să avem o continuare coerentă a deciziilor pe care le-am luat împreună la Bucureşti. În cadrul delegaţiei de astăzi am avut reprezentanţii de la ministerele Energiei din Grecia şi România, am avut reprezentanţi ai companiilor care sunt cei ce pun în practică deciziile politice pe care le luăm şi pot spune că a fost o întâlnire cât se poate de dinamică şi practică, ce are obiective pe termen scurt şi obiective pe termen mediul şi lung, urmând ca la nivelul miniştrilor Energiei să aibă loc semnarea unui memorandum care să asigure proiectele noastre comune pe termen mediu şi lung.”, a mai adăugat Ciucă.

În timpul vizitei de lucru, prim-ministrul a punctat, de asemenea, elementele de interes privind dezvoltarea capacităților de energie, pentru ca țara noastră să capete o independență totală de gazul și energia din Rusia.

„De asemenea, au fost discutate elementele de interes comun în ceea ce privește dezvoltarea capacităților de energie și am avut o descriere cât se poate de concretă a proiectelor pe care noi la avem, pe care împreună putem să le dezvoltăm, astfel încât să putem să asigurăm cantitatea de energie necesară și prin dezvoltările pe care țara noastră le are în exploatările offshore și onshore de mare adâncime la gaz să ne asigurăm într-adevăr independența totală de gazul și energia din Rusia. Toate aceste chestiuni sigur au vizat și aspectele care sunt și resimt impactul războiului din Ucraina atât în ceea ce privește criza umanitară cu toate aspectele legate de cetățenii ucraineni care fie tranzitează țara noastră, fie au rămas în România.”, a conchis Nicolae Ciucă.

Ce-a pierdut România

Fostul director Romgaz, Adrian Volintiru, a explicat în exclusivitate, la Culisele Statului Paralel, cum s-a ajuns la retragerea României din proiectul sistemului independent de gaze naturale (INGS) de la Alexandroupolis, care în actualul context se conturează ca o alternativă la alimentarea cu gazul rusesc.

„România putea cumpăra 20% din acțiuni cu 12,5 milioane de euro, iar mai departe investiția totală ar fi fost de 368 de milioane, din care 166 erau acoperite din fonduri europene, iar pentru restul din sumă fiecare companie participantă la asociere, inclusiv Romgaz, trebuia să vină cu circa 40 de milioane de euro. În acest fel am fi avut și rezervare de capacitate, aveam totul, era un proiect care mie mi-a plăcut foarte mult,” a afirmat Volintiru.

Potrivit firmei grecești care gestionează proiectul, Gastrade, terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) Alexandroupolis va contribui la securitatea energetică, oferind surse și rute alternative pentru aprovizionarea cu gaze naturale în zonă.

Practic, Romgaz putea fi partener într-o asociere care va livra gaze naturale către piețele din Grecia, Bulgaria, România, Serbia, Macedonia de Nord, dar și Moldova sau Ucraina.

„În 2019, când am fost să discut cu grecii de la Gastrade pentru rezervare de capacitate, nu s-a făcut oferta să intrăm ca acționari (Romgaz – N.R.) cu 20%. Era Bulgar Transgaz, Depa, societatea de gaze din Grecia, încă 2 firme grecești și Romgaz. Noi am luat aprobarea de principiu a Consiliului de Administrație spre toamna lui 2019, am continuat toate demersurile și absolut toți pașii necesari, iar când am fost în buza semnării contractului, CA a refuzat absolut tot, inclusiv rezervarea de capacitatea,” a afirmat Volintiru.

Pretextul a fost că “piața e grea, că nu știm la ce să ne așteptăm”, a explicat fostul manager, în condițiile în care în consiliul de administrație erau cel puțin 2 persoane, “profesori universitari, care nu prea aveau tangențe cu domeniul”.

„La un moment, ca să rezolve totul, s-a spus că ar fi rușii în spate, în spatele tranzacției, în spatele firmei grecești. Informația a venit din foarte multe părți, și Virgil Popescu știa la fel, că ar fi rușii acolo(…). Dar ce să vedeți, când s-au semnat toate documentele, atât în Grecia, cât și în Bulgaria, au participat și ambasadorii americani în țările respective” a afirmat Volintiru.

În martie 2020, Romgaz a renunțat la participarea în proiectul de la Alexandropolis. Decizia de retragere a fost cu atât mai păguboasă pentru statul român cu cât Romgaz ar fi primit, ca acționar, 4 perimetre comerciale cu rezerve dovedite de gaze naturale. “Practic, era o investiție la sigur”.

Ca urmare a deciziei, a explicat și expertul în energie Dian Popescu, s-a ajuns în situația ca România să nu aibă capacitatea de a importa gaze. „Noi, dacă vrem să aducem un metru cub de gaz lichefiat din Grecia, nu putem, pentru că nu avem logistica necesară. Trebuie să ne rugăm ori de o companie rusească, ori de un mare trader în spatele căruia e posibil să fie, în cele din urmă, tot Rusia, pentru a ne aduce gazul la frontieră. Noi ne-am scos singuri din această piață”, a afirmat Popescu la Culisele Statului Paralel.

Terminalul este de așteptat să funcționeze până la sfârșitul anului 2023, iar capacitatea de regazificare tehnică este de 5,5 miliarde mp pe an.