Săptămâna trecută, cei 27 de lideri au Uniunii Europene au convenit asupra unui pachet suplimentar de sprijin de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina în cadrul bugetului UE. Cu toate acestea, POLITICO arată într-o analiză că cele 50 de miliarde de euro pentru Ucraina înseamnă aproape nimic. Asta, cu atât mai mult cu cât în timp ce republicanii zădărnicesc eforturile SUA de a aproba 60 de miliarde de dolari pentru Kiev, Europa se confruntă cu o factură și mai mare.
- „Legături primejdioase”: Axa Călin Georgescu-Simion-PSD
- Deschisă, închisă, redeschisă, iar închisă… și bombardată
- Dinescu, această pasăre Phoenix care va renaște din cenușa casei sale
- Arestări după incidentul de la Spitalul „Sf. Pantelimon”
- Planul de criză al UE: Zile fără mașini, munca de acasă, aerul condiționat „mai cald”
În condițiile în care nevoile financiare ale Ucrainei cresc pe zi ce trece, pe măsură ce războiul cu Rusia intră în al treilea an, Occidentul – și în special Europa – se confruntă cu adevărul inconfortabil că va fi în criză pentru o perioadă mult mai lungă.
UE s-a gândit că s-ar putea baza cel puțin pe SUA pentru a aduce o contribuție substanțială pentru a menține Ucraina să se susțină în viață. Incapacitatea președintelui Joe Biden de a împinge un pachet de 60 de miliarde de dolari de ajutor militar prin Congres nu numai că lasă țara devastată de război în acest moment, dar este probabil un prevestire a ceea ce ar putea aduce președinția lui Donald Trump. Acest lucru nu face decât să agraveze temerile din cercurile UE că blocul comunitar va trebui să suporte cea mai mare parte a costurilor Kievului.
În timp ce cele 50 de miliarde de euro ale UE sunt alocate pentru desfășurare până în 2027, Fondul Monetar Internațional estimează deficitul de finanțare al Ucrainei la peste 40 de miliarde de dolari doar în acest an.
Pentru Kiev, unul dintre cele mai mari riscuri este că un deficit de ajutor ar putea să o preseze pe calea inflaționistă de tipărire a unor sume semnificative de bani noi.
Direcția corectă
Acordul UE de săptămâna trecută, la a doua încercare după ce prim-ministrul ungar Viktor Orbán a blocat acordul în decembrie, a fost celebrat ca o susținere, în cele din urmă, a angajamentului blocului față de vecinul său. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat acest lucru drept „ce înseamnă să fii alături de Ucraina atât timp cât este nevoie”.
Oficialii recunosc că nimeni nu scoate dopuri de șampanie pentru adoptarea acestui acord, care nu este văzut decât ca un „pas în direcția corectă”.
„Toată lumea realizează că 50 de miliarde de euro nu sunt suficiente”, a spus Johan Van Overtveldt, un conservator belgian care președește Comisia pentru buget a Parlamentului European. „Europa realizează că trebuie să-și intensifice eforturile.”. Aceasta se traduce prin a găsi bani din altă parte.
Bănca Mondială estimează nevoile pe termen lung ale Ucrainei pentru reconstrucție la 411 miliarde de dolari.
Biden l-a învinuit pe Trump pentru eșecul unui proiect de lege bipartizan care include banii pentru Ucraina, pe fondul acuzațiilor că republicanii s-au plecat presiunilor fostului președinte.
„Istoria urmărește”, a spus Biden într-un discurs de la Casa Albă marți. Este „exact ceea ce [președintele rus Vladimir] Putin își dorește”.
Biden a adăugat că Trump, favoritul nominalizării republicane pentru alegerile din SUA din acest an, „nu a făcut nimic altceva decât să se adreseze republicanilor din Camere și Senat și să-i amenințe și să încerce să-i intimideze să voteze împotriva acestei propuneri”.
„Anul 2025 este foarte nesigur pentru Ucraina”, a spus Svitlana Taran, de la Centrul European de Politică de la Bruxelles. „Mai ales cu alegerile din SUA”, mai ales dacă Trump va ieși învingător.
Auto-susținere
La Bruxelles, dar și în cele mai importante capitale ale Europei, se înceracă găsirea unor modalități alternative de a acumula bani. Cei mai mulți sunt de părere că, la un moment dat, Kievul va fi nevoit să învețe să stea pe picioarele sale. Afirmația îi aparține lui Matteo Patrone, un oficial de top care lucrează la Ucraina pentru Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), un creditor public.
„Ucraina trebuie să devină mai autonomă în viitor, deoarece nu poate continua să finanțeze jumătate din bugetul său prin finanțare externă”, a spus el.
Un plan de strângere a numerarului, explorat de SUA și alte țări, este confiscarea activelor în valoare de peste 200 de miliarde de euro, care au fost înghețate în principal în UE după invazia lui Putin.
Potrivit susținătorilor, această rută ar oferi Ucrainei garanții pe termen lung, deoarece, spre deosebire de contribuțiile de la bugetul UE, nu necesită unanimitate între cele 27 de țări ale blocului pentru a merge mai departe.
Germania, Franța și Italia se opun acestei idei pentru că sunt îngrijorați de consecințele juridice și financiare, și de faptul că o astfel de inițiativă l-ar determina pe Putin să riposteze prin atacuri cibernetice.
Potrivit oficialilor implicați în proceduri, autoritățile au în vedere o propunere mai blândă de a utiliza aceste active ca garanții pentru împrumuturi bancare care pot finanța reconstrucția Ucrainei.
Van Overtveldt, europarlamentarul belgian, sprijină acest plan. Acesta ar permite UE să predea imediat numerar proaspăt Ucrainei, fără a devia resursele de la prioritățile interne, a spus el.
Dacă acest plan a dat roade „atunci realitatea este că armata ucraineană împușcă armata rusă cu muniție pentru care de fapt Putin plătește”, a spus el.
Haos financiar
Kievul se bazează pe împrumuturi și granturi occidentale pentru a acoperi cheltuielile sociale esențiale, cum ar fi salariile funcționarilor public, lucrătorilor medicali și educaționali.
Bruxelles-ul și Washingtonul au fost cei mai mari susținători financiari ai Ucrainei, fiecare oferind 27,5 miliarde de euro și 22,9 miliarde de euro între începutul invaziei Kremlinului din 24 februarie 2022 și sfârșitul anului trecut.
Anul acesta, finanțarea planificată pare suficientă acum. Dar suma pe care UE o va acorda Ucrainei de acum până în 2027 ar putea scădea anual.
Organismele financiare internaționale au tras un semnal de alarmă că oprirea sprijinului occidental pentru Ucraina ar însemna un dezastru pentru țara devastată de război.
Odile Renaud-Basso, șefa BERD, a spus că există „un risc real” ca scăderea sprijinului extern acordat Kievului să ducă la creșterea inflației.
Gavin Gray, șeful misiunii FMI în Ucraina, i-a avertizat în repetate rânduri pe aliații occidentali că scoaterea din priză din Ucraina ar declanșa haos financiar.
Dar politica Europei este dificilă. Comisarul UE pentru buget, Johannes Hahn, le-a declarat reporterilor în decembrie că „majoritatea statelor membre au fost, de asemenea, foarte clare în diferite discuții că „acordurile de finanțare a Ucrainei care nu sunt cuplate cu acorduri privind cheltuielile europene în alte domenii” nu ar fi, de asemenea, acceptabile. “
În timpul negocierilor din decembrie, șefii guvernului, inclusiv Emmanuel Macron și Giorgia Meloni, au insistat că sprijinul acordat Ucrainei nu poate fi separat de finanțarea suplimentară pentru priorități interne, cum ar fi migrația, potrivit mai multor oficiali UE.
Politica este dezordonată și plină de dificultăți.
Aceste tensiuni vor redeschide cea mai mare linie de falie dintre toate țările din UE: între cei care susțin că Rusia trebuie înfrântă și cei care vor să pună capăt războiului, chiar și fără o victorie ucraineană. Deocamdată, tabăra din urmă este puțin mai mult decât o șoaptă pe coridoarele puterii, dar vocile lor sunt setate să devină mai tare pe măsură ce facturile cresc.












































