Norman Manea-o viață

80 de ani, zeci de carți, zeci de premii și o mulțime de prieteni ale literarurii mondiale. Așa arată în câteva cuvinte simple viața marelui scriitor român.

Norman Manea, unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi scriitori români, profesor de literatură europeană la Bard College, New York, împlineşte, anul acesta, 80 de ani. O  vârstă venerabilă şi  o viată deloc liniștită și un traseu literar însemnat, toate  marcate de tumultuoasa istorie recentă. Astfel, viața și opera autorului au fost celebrate la Biblioteca Academiei Române.

„Pentru cultura română Norman este o mare șansă”, a afirmat directorul Editurii Polirom, Silviu Lupescu. „Cultura română, într-adevăr, nu este o cultură mare, nu este o cultură afirmată, dar Manea este o mare șansă ca această cultură să se poată afirma. Norman Manea este o adevărată navă amiral.”

„Operele lui Norman sunt declarații de posibilitate a resurecției, de speranță că, în realitate, resurecția există în noi și că noi trebuie să o căutăm, că există întotdeauna căi de salvare și că aceste căi sunt foarte intime și foarte importante și că asta, de fapt, reprezintă sursa vieții noastre“, a afirmat Ministrul Culturii, Corina Șuteu.

„Purtătorul unor mesaje de emancipare personală, iluministă, nostalgică, religioasă între România și Statele Unite, între evreitatea și românitatea pe care le asumă cu o dezinvoltură culturală, profundă, spirituală, între constrângerile biografice ale unui om care a trăit până la maturitate într-o Românie de două ori dictatorială, cu amintirea anilor petrecuți într-un lagăr din Transnistria și apoi a maturității care a devenit o stavilă”, astfel l-a descris Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin, pe Norman Manea.

Pentru mulți scriitori si critici literari, Norman Manea reușeste să fie nu doar un exemplu literar, ci și un remarcabil prieten. Surpinzător, deși a plecat din România în urmă cu 30 de ani,  și-a clădit prietenii cu multi români remarcabili din lumea literară. Dovadă este bucuria manifestată sincer alături de rememorare momentelor care i-a unit.

Scriitoarea Nora Iuga – a evocat bucuria întâlnirior întâmplătoare cu scriitorul român. „De fiecare dată ne-am întâlnit ca niște buni prieteni, deși întâlnirile erau întâmplătoare. Dar noi doi ne-am întâlnit întotdeauna în acele doua locuri de supremă libertate pe care le-am trăit eu în viața mea și vă veți mira pentru că le-am trăit exact în acel obsedant deceniu. Noi doi ne-am întâlnit foarte des la 2 Mai pe plajă, unde se mai făcea și nudism și ne-am întâlnit în același timp într-un loc de neuitat pentru mine, e vorba de orașul meu foarte drag, unic în România aș zice. Este vorba de Sighișoara, unde ne-am întâlnit de câteva ori și făceam o familie, deși pe lângă noi roiau unii cu niște trench coat-uri pe braț și erau mereu cu ziarele deschise în fața ochilor.”

Mulți dintre cei prezenți au mai spus că nu pot face diferența, după atâția ani între scriitorul și prietenul Manea. Nu puțini au spus că are un formidabil dar al prieteniei. Scriitoarea Ana Blandiana și-a exprimat bucria de a vedea o mulțime de scriitori de seamă ai litearaturii universale contemporane, dar și surpinderea că în sală s-au aflat mulți autori români: „Bucuria de a vedea atâția scriitori. Dar nu mă refer la cei străini, cei străini cu siguranță au venit pentu opera ta și pentru prietenia față de tine. Faptul că atâția scriitori români, care nu sunt solidari între ei în general. se află în acel calup imens, mi se pare ceva cu adevărat extraordinar! ”

Căldura interioară, inteligența scrisului și eleganța cuvintelor, intransigența privind propria persoană, dar și umorul legat de ceilalți sunt particularitătile care i-au oferit calitatea și perspectiva unui scriitor contemporan de seamă.

„În cazul marilor scriitori de literatură, în cazul marilor poeți și romancieri este vorba că un adevărat scriitor ne trezește din somnul nostru dogmatic moral. Pentru că de foarte multe ori în viața de zi cu zi ajungem să facem compromisuri cu ceea ce este de neacceptat, cu ceea ce nu trebuie, facem compromisuri cu abjecția, cu ceea ce este necurat din punct de vedere moral. Vocea scriitorilor, nu întotdeauna primită cu satisfacție de mulți dintre noi, este aceea care ne atrage atenția asupra propriei noastre limite și asupra faptului că trebuie să dorim și să sperăm mai mult.” a declarat Mircea Dumitru, rectorul Universității din București.

„Opera lui Norman Manea este pentru mine o victorie a dreptului de a fi diferit asupra traumei provocate de o istorie care pe un anumit interval a refuzat diferența. Este o victorie plătită scump. Slava Domnului, lupta nu a fost în zadar. a adăugat Emil Ionescu – decanul Facultății de Litere din cadrul Universității.

Criticul literar Paul Cornea a adăugat: “Cumsecădenia, adică generozitatea, blândețea, toleranța nu reprezintă o stânjeneală a creației în cazul lui  Norman Manea, ci marchează cu o pecete  inconfundabilă căreia îi dă și mai multă influență printre oameni.”

Venerat și aplaudat preț de minute bune, Norman Manea a mulțumit tuturor celor care i-au realizat prin aprecieri un puzzle al carierei : „Mulțumesc tuturor celor care au avut cuvinte atât de măgulitoare și aș zice excesive despre mine. Sper că nu este o comemorare!”

Astăzi carțile lui Norman Manea sunt traduse în Europa, Statele Unite ale Americii, cât și in Orient.

A fost decorat de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer, în semn de înaltă apreciere pentru promovarea activă a culturii şi a valorilor româneşti, pentru înalta ţinută morală de care a dat dovadă de-a lungul întregii sale cariere. Este deţinător al unor prestigioase premii internaţionale – dintre care Premiul MacArthur (1992), Nonino (2002), Médicis Étranger (2006), „Nelly Sachs“ (2011), celebrul scriitor, distins de Guvernul francez cu titlul de Commandeur dans l’Ordre des Arts et des Lettres (în 2011) și laureat al Premiului Național de Literatură (România 2012),