Nu pensiile de serviciu ale magistraţilor „grevează” bugetul ţării

Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), Asociația Procurorilor din România (APR) și Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR)au luat act de convocarea judecătorilor supremi, ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, în Secţiile Unite, azi, 29 ianuarie 2020, pentru a vota dacă se impune sesizarea Curţii Constituţionale referitor la legea de abrogare a pensiilor de serviciu ale magistraților, se arată într-un comunicat de presă semnat de judecătoarele Andreea Ciucă, Florica Roman, Dana Gîrbovan și procurorul Elena Iordache.

AMR, AJADO, APR, UNJR susţin acest demers necesar al judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi îşi exprimă convingerea că Secţiile Unite vor avea în vedere cel puţin următoarele argumente ce ţin de statutul magistratului într-un stat democratic:

1. Independența justiției este o valoare fundamentală a statului de drept, nefiind un privilegiu al magistratului, ci un drept al cetățenilor de a beneficia de garanțiile unui stat în care nimeni nu este mai presus de lege.

Independența justiției constituie o condiție prealabilă apărării statului de drept şi garantării fundamentale a unui proces echitabil.

Tratatele  internaționale la care România a aderat consacră independența justiției  și obligă guvernele, precum şi celelalte instituţii ale statului să respecte independenţa corpului de magistrați, stabilind, totodată, că este datoria fiecărui stat membru să asigure resursele adecvate, inclusiv resursele financiare, pentru a permite ca judecătorii şi procurorii să îşi îndeplinească atribuţiile în mod corespunzător, independența financiară a acestora fiind inerentă independenţei lor funcţionale.

2. Legea adoptată ieri de Parlament exclude de la abrogare pensiile militare, adică pensiile de care beneficiază cei care au fost încadrați în Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Din datele statistice publice rezultă că din suma de aproximativ 9 miliarde de lei alocată in 2018 pentru pensiile speciale, 8 miliarde au fost alocate pensiilor militare.

De asemenea, din datele publicate de presă, rezultă că de pensia militară beneficiază:

– 83.076 de persoane din MAI;

– aprox.75.000 persoane din MApN;

– aprox. 9.400 persoane din SRI.

În ceea ce privește pensiile din justiție, subliniem că în luna iunie 2019 erau 3.800 pensionari judecători şi procurori şi 1.789 pensionari – personal auxiliar de specialitate din justiție, pensiile de serviciu ale magistraților şi personalului auxiliar reprezentând doar 3% din beneficiarii pensiilor subvenționate, în parte, de stat.

Prin urmare, expunerea de motive adusă proiectului de lege, în favoarea eliminării pensiei de serviciu a magistraților și personalului auxiliar, este lipsită de orice argumente economice şi financiare credibile, în condiţiile în care, astfel cum rezultă în mod clar din statistici, nu pensiile de serviciu ale magistraţilor şi personalului auxiliar sunt cele care „grevează” bugetul ţării.

3. Eliminarea pensiei de serviciu a judecătorilor și procurorilor, concomitent cu menținerea pensiilor militare de serviciu va conduce la situația aberantă și inacceptabilă ca un polițist judiciar să aiba pensie subvenționată de stat, iar procurorul, care are competența de a-i supraveghea activitatea, și judecătorul, care este în vârful ierarhiei sistemului judiciar, să aibă pensie mai mică, fără nicio subvenție de la stat.

De asemenea, personalul auxiliar de specialitate din parchete și instanțe, implicat în activitatea de judecată, în conformitate cu dispoziţiile legale şi regulamentare, nu va mai beneficia de pensie de serviciu, în timp ce poliţistul judiciar va avea astfel de pensie.

La fel, personalul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, structură în cadrul Ministerului Justiției, continuă să beneficieze de pensii de serviciu. Așa fiind, judecătorul care supraveghează şi controlează asigurarea legalităţii în executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate la penitenciar nu va avea pensie de serviciu, dar personalul penitenciarului va beneficia de această pensie; procurorii care instrumentează cauze penale şi judecătorii care soluţionează cauze penale nu vor avea pensie de serviciu, în timp ce personalul penitenciarelor care asigură escortele va avea o astfel de pensie.

Jandarmii care asigură paza bunurilor instanţelor şi parchetelor vor avea pensie de serviciu, în timp ce magistraţilor care înfăptuiesc actul de justiţie nu li se va recunoaşte acest drept.

AMR, AJADO, APR, UNJR nu au susţinut niciodată abrogarea pensiilor de serviciu ale militarilor, ci au subliniat că, în contextul normal al menţinerii acestor pensii, devine anormală şi inadmisibilă într-un stat de drept situaţia care se creează pentru magistraţi şi personalul auxiliar de specialitate din justiție. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în Amendamentele admise la proiectul de lege (a se vedea Raportul din 18.12.2019), se arată, la „motivare”, că „Este necesară menţinerea pensiilor militare de stat, având în vedere restricţiile impuse de lege pe perioada activităţii”, în timp ce la magistrați şi la personalul auxiliar nici măcar nu se amintește de restricții, interdicții, incompatibilități.

4. AMR, AJADO, APR, UNJR solicită, totodată, ferm, Avocatului Poporului ca, in temeiul art. 1 alin. 1 din Legea nr. 35/1997, care prevede ca instituţia Avocatul Poporului are drept scop apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice, sa isi exercite atributiile de sesizare a Curtii Constitutionale, prevazute de art. 15 lit. h din lege, solicitând Curtii Constitutionale sa constate neconstitutionalitatea legii de abrogare a pensiilor de serviciu ale  magistratilor și personalului auxiliar, adoptata de Parlamentul Romaniei in data de 28.01.2020.

Solicitarea este fundamentată pe faptul că apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor in raport cu autoritatile publice, cu statul, nu poate fi facuta decat de catre magistrati independenti, al caror statut de independenta este asigurat inclusiv prin garantii materiale, de siguranta a veniturilor, atat in perioada în care sunt in functie, cat si dupa pensionare, astfel cum a punctat în mod clar Asociaţia Internaţională a Judecătorilor şi Asociaţia Europeană a Judecătorilor.

În acest context, arătăm că vom sesiza organismele internaţionale, dat fiind că în rapoartele/opiniile lor cu privire la România au insistat asupra respectării independenţei justiţiei, iar legea adoptată ieri constituie o dovadă a încălcării acestei independenţe. 

In final, AMR, AJADO, APR, UNJR reiterează ca indemnizațiile și pensiile pe care statul trebuie să le garanteze magistraților și personalului auxiliar de specialitate le impune acestora o responsabilitate proporționala. Cum am susținut public, în mod repetat, judecătorii și procurorii care au abuzat de funcție în exerciţiul atribuţiilor lor trebuie să răspundă în fața legii, egal cu orice cetățean.