Planul lui Barosso pentru ieşirea din criză

Cele cinci elemente ale planului lui Barosso sunt sprijinul acordat Greciei pentru a-şi rezolva problemele de lichidate, întărirea zonei euro, consolidarea sistemului bancar prin recapitalizare, continuarea politicilor de creştere şi construirea unei guvernanţe economice mai puternice.

Vorbind în Parlamentul European, miercuri, Barroso a prezentat propunerile care vizează ruperea “ciclului vicios de incertitudine asupra sustenabilităţii datoriei suverane”.

Recapitalizarea băncilor, cu atenţie maximă

Barroso a cerut Slovaciei, singura ţară care nu a reuşit să ratifice Fondul european de stabilitate financiară (FESF), să facă acest lucru într-un al doilea tur de vot în această săptămână. Barosso susţine că băncile care au nevoie de recapitalizare ar trebui să folosească în primul rând resurse private de capital, ulterior sprijinul din partea guvernelor naţionale, în timp ce fondurile de EFSF ar trebui folosite numai ca ultimă soluţie. Barroso a pledat că băncile care nu au capitalul necesar ar trebui să fie împiedicate să mai plătească dividende şi bonusuri.

UE ar putea interveni în cazul ţărilor cu datorii excesive

Preşedintele Comisiei a mai afirmat că politicile bugetare naţionale ale ţărilor membre cu datoriile excesive ar trebui să fie monitorizate în conformitate cu o procedură care ar trebui să permită UE să intervină, a afirmat el, modalitatea de intervenţie urmând să fie propusă către avizare de către Consiliu şi Parlament.

Liderii celor patru mari forţe politice din Parlamentul European, PPE (centru-dreapta), PSE (socialiştilor şi democraţilor), ALDE (liberalii) şi Verzi / EFA au susţinut o declaraţie comună- lucru rar întâlnit- în care au menţionat că sunt dispuşi să lase diferenţele ideologice deoparte pentru a susţine un plan comun, reflectând în mare parte propunerile Comisiei. O rezoluţie comună în acest sens urmează să fie aprobată de Parlament astăzi, 13 octombrie. Barroso a înaintat propunerile în Parlament sperând ca planul său să întrunească susţinerea majorităţii politice, înainte de crucialul summit UE şi al zonei euro, din 23 octombrie. Cu toate acestea, analiştii spun că planul se poate confrunta cu rezistenţă din partea anumitor state membre, care sunt reticente în a pune la dispoziţie mai mulţi bani în proiecte precum Fondul european de stabilitate financiară.